15,863 matches
-
desfășoară activitatea. Îmi amintesc cu drag de vremurile tinereții noastre, de anii când, ca profesor, eu și colegii mei, ne străduiam să sădim în sufletele dvs. dragostea pentru muncă, pentru comorile de neprețuit ce se găsesc pe pământul scump al patriei, comori atât de râvnite în trecut și de alții. Nici unul din noi nu are pretenția că a reușit pe deplin în ceea ce și-a propus, dar, cred că, putem fi liniștiți întrucâtva, măcar, am năzuit spre mai bine. Răspunderea ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai puțin decât cei bătrâni. Eu îți propusesem a nu ceda în fața greutăților și să facem întâlnirea cu oricâți colegi vom reuși a aduna. Tu ai făcut mult. A reîntâlni aproape o clasă de foști elevi, răspândiți pe întreg cuprinsul patriei, nu e lucru ușor. Multă bucurie mi-ai făcut cu reconstituirea catalogului și adresele lor. Pe unii din ei nu mi-i amintesc nici cu nume, nici fără. Astfel, pot aminti pe unii din ei ca Pireanu, Mohonea, Moise, Joyhiu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Craiova 15 iunie 1978 Dragii noștri, Dorim ca această scrisoare să vă găsească sănătoși și voioși. Noi am plecat din Bârlad chiar atunci când am planificat. Trenul a venit la timp și am călătorit bine până la Iași, admirând peisajele frumoase ale patriei noastre. La Iași am fost întâmpinați de nepotul nostru și repede am ajuns acasă la el. În cele patru zile cât am stat la Iași am vizitat aproape toate vestigiile dar mai cu seamă Grădina botanică care ne-a încântat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bogată colecție. Într-o zi ne-am urcat la mânăstirea Cetățuia pe care am vizitato și am poposit pe dealul Cetățuia circa 5-6 ore. De la Iași am plecat dimineața spre Cluj pentru ca să ne desfătăm cu privirea asupra minunatelor plaiuri ale patriei noastre, mai ales a celor montane. La Cluj nu am mai stat. Am avut imediat trenul spre Deva și am ajuns acolo seara târziu. După două zile petrecute la Deva am plecat la Petroșani unde am mai stat două zile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Din Constantine, 17 iunie 1979 Dragii noștri, Ne place că prietenii adevărați și mai mult decât atât, nu-i vorbă, colegul - nu te uită chiar dacă nu ești acasă, rândurile voastre ne-au atenuat dorul și dragostea de voi și de patrie. Este frumos aici și ne simțim bine pentru că suntem împreună cu fiul nostru pe care nu l-am văzut de doi ani, dar în țară la noi tot îi mai frumos, vorba ceea: „Fie pâinea cât de rea tot mai bună
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să le mai vedem. Am mai fost odată. Credeți, că iar am mai vrea să mai mergem odată acolo? Dar noi vrem să mai vedem și-ntreaga Moldova. Mi-e mi se pare că-i cea mai frumoasă parte a patriei noastre. Craiova, 12 decembrie 1979 Dragii noștri, Mia și Alecu, V-a mirat tăcerea noastră, precum era și normal, dar așa a fost situația care e cam greu de explicat într-o scrisoare, dar pe scurt, am întârziat și m-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
omul, curios, vrea să vadă tot ce este posibil și imposibil, deși nu se prea poate. Sunt mulțumit că am văzut ceea ce am putut, cu atât mai mult, vă spunem și vouă, nicăieri, însă, nu este mai frumos decât în patria noastră. Dacă vrei să vezi și să trăiești bogăția de peisaje neîntrecute în lumea întreagă, atunci, Alecule, du-te în nordul Moldovei. Acolo-s peisagiile cele mai minunate, nu le găsești nicăieri și monumente bogate ca nicăieri în lume. Am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de cale ferată de mare importanță, pentru amândoi? Deci, doi vârstnici, amândoi călători către o sută de ani, sosiți la medic să-și caute de sănătate, nu vorbesc despre propriile lor dureri sau neputințe de ordin biologic, ci despre apărarea patriei, despre sacrificii și jertfe, despre tot felul de amintiri, clădind - ce ? - C)RȚI. Nu-i un lucru foarte important, de natură să cheme la realitățile vieții pe un tânăr universitar ieșean care nu de mult, chiar în ziar, arunca cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-1870-2008, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Ed. PIM, Iași ,471 p. * Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, Iași, 591 p.* * Bucovina în presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă România în 1918), Iași, Editura PIM, 552 p. * Bucovina pământ românesc, presa din Rădăuți, ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2008, 257 p. * Carte... Editura PIM, Iași, 2009, 412 p. * Elogiu muncii. Cartea cărților mele, Editura PIM, Iași
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de stat și particulare, propunea înființarea câte unui serviciu de contrainformații în toate stabilimentele industriale, fie ele de stat sau particulare, pentru identificarea și prevenirea unor acțiuni antinaționale „prin dezvoltarea unui spirit de disciplină și a unei profunde dragoste de patrie”. Acestea au fost structurate în trei părți, după cum urmează: 1. Noțiuni generale asupra activității informative și subversive; 2. Activitatea subversivă; Aceste două capitole se regăsesc, identic, la Noțiunile generale... prezentate anterior. 3. Acțiunea contrainformativă care, la rândul ei, cuprindea: Noțiuni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au permis intrarea în bloc, punându-le la dispoziție gratuit terenuri agricole și fonduri pentru a începe o viață nouă. La începutul anului 1922, instituția de propagandă, la presiunile externe, a fost, teoretic, desființată, ea preschimbându-se în Partidul Apărării Patriei și în Clubul Refugiaților Ardeleni, care, mai târziu, au fuzionat sub denumirea de Liga Națională Ungară. Succesul propagandei revizioniste în Anglia s-a produs după înființarea unui Muzeu Pedagogic Unguresc, care a fost „izvorul cel mai mare” de publicații, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întocmit de un legionar infiltrat în rândurile mișcării lui Stelescu, „Cruciada Românismului”, care a constatat că mișcarea „prinde teren” în rândurile studenților, fiilor de muncitori și micii industriași. Fondurile administrate de Stelescu aveau ca proveniență grupul de generali de la „Cultul Patriei”, familia Caragea și unele persoane din elita Capitalei. Motivele despărțirii lui Stelescu de Codreanu au fost aflate în urma unei discuții colocviale la care au participat mai multe persoane. Primul motiv, de ordin personal, a fost că liderul legionar a stat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o simplă autobiografie romanțată”, însă a prezentat interes una din acțiunile autoarei, care s-a petrecut în România, după primul război mondial. Aici a întâlnit un fost agent al Intelligence Service, Rodwell, care, din motive „de răzbunare și ură” contra patriei sale, a intrat în serviciul bolșevicilor și o fostă colegă de școală, Jeanne Gerard, artistă de varieteu, recrutată și împinsă „în brațele unui personaj politic român” despre care se știa că va ocupa o funcție importantă în stat. De la acestă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost o acțiune care a impus măsuri „de pază preventivă și informare” din partea instituției conduse de Mihail Moruzov. Cei cu atribuții în domeniu au fost distribuiți la Mormântul Ostașului Necunoscut (patru agenți), la cimitirele militare Bellu (trei agenți) și Pro Patria (trei agenți), respectiv la cimitirele civile Bellu (doi agenți), Bellu Evanghelic (doi agenți), Ghencea (doi agenți) și Sfânta Vineri (doi agenți) și Reînvierea (doi agenți). La inaugurarea Lunii Bucureștiului (7 iunie 1940), Serviciul Secret a luat măsurile „de rigoare” în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizarea și funcționarea S.S.I., în care principala modificare față de actele anterioare a fost numirea în funcția de director a lui Eugen Cristescu. Noul șef al S.S.I. și-a propus că creeze „un corp de elită, total devotat intereselor superioare ale Patriei”, sens în care a stabilit șapte principii de bază ca linii directoare în activitatea profesională. Din noiembrie 1940 și până în ianuarie 1942, S.S.I. a avut următoarea organizare: 1. Secția I-a Informații Externe, condusă de locotenent-colonel I. Dumitrescu și, din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Muncitoresc din România, președinte Maria Caba Ștefania, „lipsită de seriozitate și aderenți”; g) Partidul Frontul Generației de Foc, președinte maior invalid Zamfir Apostol, „care a avut activitate și legături, în trecut, cu organizațiile fasciste din străinătate”; h) Organizația Frontul Apărătorilor Patriei, președinte avocat Scarlat Băluță, „o rămășiță a fostei mișcări legionare”; i) Partidul Socialist Democrat din România, președinte Ion Flueraș, „grupare constituită în scopuri diversioniste”, întrucât se opunea P.C.R. Un număr de 35 de organizații de rezistență „formate din legionari și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împreună cu Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale și Ministerul Finanțelor, prin corelare cu salariile tarifare ale personalului care desfășoară activitate asemănătoare. Articolul 13 Persoanelor înlăturate din munca pentru motive politice pînă la data de 22 decembrie 1989 sau care se întorc în patrie li se stabilește salariul în modul prevăzut la art. 200 alin. 2 din Legea nr. 57/1974 și li se ia în considerare vechimea neîntreruptă în aceeași unitate avută la data încetării contractului de muncă, în vederea acordării șporului de vechime
DECRET-LEGE nr. 35 din 19 ianuarie 1990 pentru modificarea unor reglementări privind salarizarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106861_a_108190]
-
loc conservarea și afirmarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a românilor de peste hotare, în conformitate cu standardele și cu practică internațională existente în materie, pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanei umane; 3. se ocupă de reluarea și întărirea legăturilor românilor cu patria lor de origine, România, prin asigurarea unui cadru adecvat, în conformitate cu legea română și străină, pentru refacerea spațiului cultural, spiritual și etnic românesc; 4. elaborează strategii guvernamentale, programe și strategii sectoriale, destinate comunității românilor de peste hotare; 5. cooperează cu compartimentele specializate
HOTĂRÂRE nr. 971 din 23 decembrie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122684_a_124013]
-
1) Se proclama ziua de 26 iunie Ziua drapelului național. ... (2) Ziua drapelului național va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. ... Articolul 2 (1) Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în aceasta zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile
LEGE nr. 96 din 20 mai 1998 privind proclamarea Zilei drapelului naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120809_a_122138]
-
de sănătatea publică prin înființarea și dezvoltarea de servicii sanitare și prin încurajarea și sprijinirea educației fizice. Statul asigura ocrotire socială și asistență medicală pentru boala, accidente și invaliditate, rezultate din munca, în timpul muncii sau în serviciul de apărare a patriei, precum și pentru batranete, atît salariaților săi cat și acelora ai întreprinderilor particulare, a căror contribuție și drepturi se fixează prin lege. Articolul 26 Căsătoria și familia se bucură de protecția Statului. Mama, precum și copiii pînă la vîrsta de 18 ani
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
judecată a oricărui funcționar public, pentru infracțiunile săvîrșite în timpul exercitării serviciului. Articolul 35 Republică Populară Română acorda drept de refugiu tuturor străinilor urmăriți pentru activitatea lor democratică, pentru lupta de eliberare națională, pentru activitate științifică sau culturală. Articolul 36 Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetățenilor. Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii, în conformitate cu legea. Trădarea de patrie, - calcarea jurămîntului, trecerea în slujba dușmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crimă cea mai gravă față de popor
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
tuturor străinilor urmăriți pentru activitatea lor democratică, pentru lupta de eliberare națională, pentru activitate științifică sau culturală. Articolul 36 Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetățenilor. Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii, în conformitate cu legea. Trădarea de patrie, - calcarea jurămîntului, trecerea în slujba dușmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crimă cea mai gravă față de popor și se pedepsește cu toata asprimea legii. Titlul IV Organul suprem al puterii de Stat Articolul 37 Organul suprem al
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
poporul și Republică Populară Română cu tot devotamentul și puterea mea de muncă, că voi păzi și respectă Constituția și legile țării; Că voi păstra secretele de Stat și voi apăra interesele poporului și ale Statului, libertățile democratice și independentă patriei". Același jurământ va fi depus de membrii Prezidiului Mării Adunări Naționale a R. P. R. și de către membrii guvernului la intrarea în funcție. Articolul 55 Inițiativă legislativă aparține guvernului. De asemenea, deputații, în număr de cel putin o cincime din
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
de democrație populară și la propășirea economică și culturală a țarii. Articolul 91 Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în randurile Forțelor Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Populare Române. Articolul 92 Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui cetățean al Republicii Populare Române. Trădarea de Patrie, calcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave față de popor și de stat și sînt
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în randurile Forțelor Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Populare Române. Articolul 92 Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui cetățean al Republicii Populare Române. Trădarea de Patrie, calcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave față de popor și de stat și sînt pedepsite de lege cu toata asprimea. Capitolul 8 Sistemul electoral Articolul 93 Alegerile
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]