10,542 matches
-
multe texte, nu îi aparține lui Pumnul. Însă spre deosebire de alte articole, acesta contrazice logica însăși a seriei de biografii. De fapt, nu e propriu-zis o narațiune de viață, ci relatarea primei întâlniri cu poetul. Într-una din zile m-am pomenit cu un june îmbrăcat cu o uniformă capricioasă, care deodată n-o puteam înțelege. El îmi spuse că este subhirurg și că se numește Grandea. Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată și-mi răspunse că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se săpa mai ușor, atât de ușor cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea erau material de inventar. Ce stupiditate mai mare decât asta ați pomenit: când îngropi un om, să-l dezbraci complet și să-l arunci ca pe un câine în groapă?! Se lua câte un maldăr de stuf, se împărțea în două, mortul era culcat pe una din acele părți, cealaltă era pusă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oficiu. C. I.: Și în fond pentru ce v-au acuzat? S. M.: Verdict de uneltire contra ordinii sociale a statului 14. C. I.: Și asta doar pentru că voiați să plecați în munți cu prietenul dumneavoastră? S. M.: Dar nu s-a pomenit nimic, domnule, și nimeni din lotul acela n-a fost interogat în timpul procesului. C. I.: Eu am mai citit cărți de memorialistică și oamenii care le-au scris spun că la anchetă au fost bătuți din cap până în picioare, c-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aruncat-o a fost găsită de altcineva și folosită ca să pornească răscoala! Vă așteaptă ori condamnarea la moarte ori condamnarea la 25 de ani de muncă silnică". Imaginați-vă ce a însemnat pentru mine: după o noapte nedormită să te pomenești în fața unei astfel de "bucurii extraordinare". Am reînvățat poezia în timpul anchetei, pentru că, cuvânt cu cuvânt, din poezia pe care am scris-o, mi-a fost turnat parcă cu o pensetă de foc în creier și am reținut toate cuvintele, toate
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C.I.: Cine era marea personalitate? Vasile Voiculescu? Sandu Tudor? Radu Gyr? Nichifor Crainic? D.V.: Era Nichifor Crainic 8. C.I.: Știu că Nichifor Crainic ar fi suferit de bulimie și s-a pretat, din cauza foamei, la multe lucruri reprobabile. D.V.: Ați pomenit de Radu Gyr. Pentru mine a fost un fel de zeu. C.I.: L-ați întâlnit în detenție? D.V.: Nu l-am întâlnit. El a făcut aproape tot timpul la Aiud, că acolo era închisoarea foștilor legionari, dar vă spun că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
php accesat iulie 2014; Există într-adevăr printre foile matricole penale fișa lui Axinte Constantin dar care era eliberat la data la care Țuțu Spiru a fost încarcerat și a făcut detenție. 57 O fi vorba despre Rădună despre care pomenește și domnul Bazon că ar fi venit în colonie cu motocicleta? 58 http://old.ieseanul.ro/articol/ziar/iasi/o-noapte-la-bordel-cu-nevasta-rectorului/7130/ sau http://istoriiregasite.wordpress.com/2012/10/05/scandal-cu-doamna-rector/ accesat august 2014. Iar dl. Țuțu a mai comentat: "Soția
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
desfășura de un anumit număr de subalterni, slugi sau agenți. Astfel, la sfârșitul secolului al XV-lea exista vistierul de rangul al II-lea și de agenți fiscali care existau la nivelul unităților administrativ-fiscale: sate, târguri, ocoale, ținuturi. Uneori erau pomeniți concomitent câte doi vistieri, însărcinați cu perceperea impozitelor, situație care își găsea o dublă explicație: alături de noul vistier își păstra titlul și cel vechi; noul demnitar deținea rangul de al doilea vistier, un al doilea vistierdiacul de vistierie Aavram fiind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Aavram fiind atestat încă din anul 1490 (N. Stoicescu, op. cit. p. 226). Sameșii... și alți amploaiați În fiecare ținut exista câte un sameș numit de vistiernicul țării, cu atribuții fiscale. În hrisovul dat de Alex. Constantin Moruzi la 1804 se pomenește și despre sameși: „Și ca să rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția existau de mai multă vreme, dar de acum numirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de opt ori pe an. Când îndeplineau porunci domnești, mazilii erau organizați pe căpitănii, iar căpitanii de mazili puneau la dispoziția ispravnicilor oamenii necesari de care aceștia aveau nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de plasă își fac prezența în jurul anilor 1916 - 1918. Bir pe număr de ferestre. „Îndărăt la bordeiul de lut!" - își intitula Cezar Petrescu cursivul publicat cu acest titlu în ziarul „Curentul" din 8 februarie 1932 în care relata: „Ne-am pomenit mai deunăzi la redacție cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista un amploaiat numit vatman, ca ajutor al uriadnicului, funcție care rezultă dintr-o carte a lui Antonie Ruset din 1676 în care se pomenește de „Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele celor vii a prădăciunilor) și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin" să-i lase „în nesupărare". În 1660, Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate pomenită în poruncile lui Mihai Racoviță în anul 1709. Gorștina de râmători și de oierit a fost dajdia pe porci și oi, animale asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi bine să știți, de va mai veni jalbă că-i învăluiți, vom trimite de vor face-vă rușine de se va pomeni; așa să știți, altminterea să nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau de Dvornicii mari, din care cel din Țara de Jos avea reședința la Bârlad, iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie Melchisedec. Deșugubinarii umblau prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
transporturile de materiale - lemn, piatră, fân, zaharela (provizii pentru armată) pentru treburile împărătești le făcea gratuit țara, ele fiind cele dintâi însărcinări pe care domnia ținea să le îndeplinească, iar ele se executau de către populație. După podvodari și olăcari erau pomeniți în cartea lui Antonie Ruset, conăcarii, care înseamnă gazdă, cuartiră, ei având însărcinarea de a pregăti gazdă pentru domn, când acesta ieșea prin țară, pentru boierii care mergeau în deplasare pe la ținuturi, pentru turcii trimiși în serviciile Porții. Angareaua satelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau în sarcina lor judecarea pricinilor turcilor care făceau negoț în țară. Domnitorul Cantemir spune că la turci era un mare păcat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni, unde ulterior avea să fie punctul cel mai renumit al podgoriilor Hușilor, târgoveții plantaseră multe vii pentru care nu voiau să plătească zeciuiala din producția obținută pentru că, ziceau ei, hrisoavele Episcopiei n-ar pomeni că acel loc, cu viile lor, ar aparține Episcopiei. În consecință, Sofronie, Episcopul, roagă pe domnul Dumitrașcu Vodă să clarifice situația, iar Domnia la 31 martie 1674 întărește prin hrisov dreptul de proprietate al Episcopiei și de a zeciui viile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-am trimis la poștă de au adus caii și după ce s-au luminat bine de ziuă am eșit afară din Eși, fără a ști ceva atuncea pentru pricina vizitarisirii ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Alecsandri în conacul său. Veniau acolo, iarna și vara, boieri de neam mare, când îl știau pe „Alicsandri" acasă. Musafirii nu mai conteneau. Unii plecau, alții veneau, și se întindeau mese și ospățuri bogate și vesele, cum nu se mai pomenesc în zilele noastre. Așa îmi aduc aminte de boerii cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care era sotnic și pe care Alecsandri îl iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela Muncel, Lupu Bogdan dela Gădinți, Sturdza dela
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]