9,856 matches
-
ce rămâne din noțiunea de persoană primită de la tradiția filosofică? V. Possenti recunoaște că „ideea-realitate a persoanei traversează un moment de eclipsă și pretinde din nou efortul conceptului”, situație care presupune apropierea de o ontologie metafizică adecvată. Aceasta înseamnă, potrivit reflecției autorului, că logos-ul este poate mai necesar decât nomos-ul pentru a gândi persoana, în pofida imaginii neîncrezătoare a filosofiei și a metafizicii. Motivul justificat pe care îl invocă îl constituie raportul dintre valoarea persoanei și status-ul său ontologic, de la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și status-ul său ontologic, de la care își are originea demnitatea ei. În schimb subiecto-centrismul modern sugerează ideea că subiectul nu-l cunoaște pe celălalt în alteritatea sa, ci îl transformă în obiect disponibil pentru orice manipulare posibilă. În această reflecție se bazează pe personalismul francez, din cauza uitării ființei, fiind conștient de faptul că în uitarea ființei este conținută și uitarea persoanei. Determinarea boețiană, potrivit căreia „persoana este o substanță individuală de natură individuală”, evidențiază caracterul de subiect existent, alături de care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vieții, ale persoanei, ale eticii, aflate în proces.” 3. Conceptul de persoană la Sfinții Părinți O preocupare activă față de conceptul de persoană o întâlnim și la Sfinții Părinți, dintre care i-am ales pe cei reprezentativi, și care sintetizează oarecum reflecția patristică (Augustin, în mod deosebit, pe Părinții latini și Maxim Mărturisitorul pe Părinții greci), și pun la dispoziție bazele pentru reflecțiile ulterioare. Jean Galot consideră că doctrina Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoană o întâlnim și la Sfinții Părinți, dintre care i-am ales pe cei reprezentativi, și care sintetizează oarecum reflecția patristică (Augustin, în mod deosebit, pe Părinții latini și Maxim Mărturisitorul pe Părinții greci), și pun la dispoziție bazele pentru reflecțiile ulterioare. Jean Galot consideră că doctrina Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675 - al XI Conciliu din Toledo), deoarece persoanele sunt definite pe baza referinței la celelalte persoane, și natura sau substanța formează o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua (după cum a afirmat Boethius).” Se cuvine să facem o precizare importantă, legată de discursul antropologic în epoca Sfinților Părinți. Este vorba de o antropologie structural înrădăcinată în reflecția despre Dumnezeu și om, doi poli care converg unul spre celălalt. În această direcție, tema care ocupă în mod indiscutabil polul central este cea a omului ca imagine a lui Dumnezeu. Acest concept biblic preluat de gândirea patristică latină și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
momentul trinitar în gândirea creștină (sfântul Augustin), momentul de invenție a subiectului de drept ca persoană în secolul al XII-lea (de la Grotius la Leibniz), momentul recunoașterii (Fichte și Hegel), momentului dialogului interpersonal (M. Buber și E. Mounier). Ceea ce determină reflecția creștină asupra persoanei este gândirea augustiniană - actul de naștere a persoanei ca subiectivitate, astfel încât prin concepția sa despre suflet, gândit ca imagine a Sfintei Treimi și identificat ca „eu”, Augustin a contribuit la elaborarea noțiunii de persoană. Punctul culminant îl
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o specie (εîδοσ) completă în uniunea lor, de aceea este de neconceput ca una din cele două părți să preexiste, deoarece în acest mod s-ar dizolva specia care este întregul. Distincția între cele două părți este posibilă doar în reflecție, în vederea discernământului.” Se subliniază că Maxim face uz frecvent și de alte tipuri de distincții trihotomice, fără pretenția de a fi absolute: υοΰς - λόγος - αίσθησις, în care termenul λόγος ocupă în mod obișnuit poziția mediană și corespunde cu cea a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Larchet recunoaște că viziunea lui Maxim trimite, așa cum s-a observat, la distincția naturii de ipostază, beneficiind de dezbaterile cristologice consecutive conciliului din Calcedon și de elaborările predecesorilor săi apropiați, dintre care Léonce de Ierusalim și Iustinian, și de propriile reflecții cristologice. Noțiunea de natură (eύσις) se raportează la universal, la gen și la specie, și definește ceea ce este comun tuturor ființelor individuale cuprinse în această categorie, fiind identică cu noțiunea de esență (ούςία). Elementul dinamic al creației este raportat la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru a reflecta despre trup ca relație cu sufletul și sufletul în relație cu Dumnezeu. Aceste baze solide, dezvoltate cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Cristos. De aici Scheler conchide că proprietatea intelectului asupra iubirii și asupra voinței este motivul care demonstrează de ce filosofia creștină nu este autentică. Concluzie Tema persoanei din perspectiva antropologiei fenomenologice a evidențiat complexitatea conceptelor utilizate și profunzimea lor în reflecția lui Scheler. Este evident influxul pe care l-a exercitat asupra generațiilor de filosofi și oameni de cultură prin studiul său serios și critic asupra moștenirii filosofice, antice și medievale. Acest aspect se poate observa și în ceea ce privește morala catolică, contribuind
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o existență decentă, confruntându-se zilnic cu problema complexă a globalizării, a emigrării și, mai ales, cu o mentalitate utilitaristă și relativistă care ignoră și uneori refuză drepturile categoriilor persoanelor defavorizate, care trăiesc la marginea societății. CONTRIBUȚIA EXPERIENȚEI UMANE LA REFLECȚIA TEOLOGIEI MORALE Introducere Ceea ce motivează și justifică studiul nostru este raportul intrinsec dintre experiența umană și experiența morală, fondată pe temeiul persoanei umane responsabile, în legătura sa verticală cu Dumnezeu și orizontală cu sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fondată pe temeiul persoanei umane responsabile, în legătura sa verticală cu Dumnezeu și orizontală cu sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă. În acest mod, putem să observăm direct și să facem o analiză amplă asupra contribuției experienței umane la reflecția teologico-morală, în lumina documentelor elaborate de către Magisteriul Bisericii și pe baza aprofundării filosofilor și teologilor. Vrem să demonstrăm că experiența umană însoțește mereu mesajul evanghelic și creează premizele pentru ca acest mesaj să fie contextualizat și trăit în mod dinamic și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
său abstract și rigiditatea noțiunii, au reacționat împotriva moderniștilor care optau pentru nedeterminarea conceptuală a experienței religioase. La preocuparea de a acorda o mai mare relevanță practicii a contribuit redescoperirea ideii de adevăr biblic și a caracterului său istoric, contrar reflecției grecești care conducea spre o filosofie a permanenței și a imutabilității. În timp ce gândirea greacă se referă la esențe, gândirea biblică se referă la destinul ființelor: este vorba despre ceea ce s-a întâmplat sau se va întâmpla: ceea ce are durată, consistență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența morală Potrivit afirmației documentului conciliar Gaudium et spes nr. 46, teologia morală trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea la experiență în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea la experiență în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
indicații care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt purtătoare de valori. Aceste curente stimulează conștientizarea anumitor nedreptăți existente. O morală bazată pe experiență, în dialog cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aspecte care descriu atitudinea critică și dialogică a doctrinei Bisericii în confruntarea ei cu ideea de experiență necesită o ulterioară atenție față de sensul comun al credincioșilor (sensus fidelium), ca posibil mediator al experienței. 2.4 Atenția crescândă față de sensus fidelium Reflecția despre sensus fidelium a cunoscut un impuls remarcabil cu ocazia definiției dogmatice a Adormirii Maicii Domnului (Pius XII - 1950). Existau multe studii care examinau în mod direct sensus fidelium, cu referire la problematica dezvoltării dogmei, dar ulterior această preocupare s-
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sale, dăruite în mod continuu și abundent de Dumnezeu. În cazul nostru ne interesează modul în care conceptul de lege naturală, ce pare să stea la fundamentul elaborării aceleiași enciclice, este pus în evidență și permite, în același timp, o reflecție solidă legată de problemele privitoare la demnitatea persoanei umane. 1. O lectură critică a enciclicii H.V. Înainte de toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac obiectul poziției doctrinale a Magisterului se referă la schimbările din interiorul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
joc este chiar înțelegerea ființei umane și a naturii sale de-a lungul istoriei și urmările pe termen lung legate de aceasta. După cum am subliniat, înțelegerea ființei umane și a naturii sale, legată de conceptul de lege naturală, este obiectul reflecției noastre, motiv pentru care pasul pe care vrem să-l facem este să prezentăm, pe scurt, o vedere panoramică a conceptului de lege naturală, fără a avea pretenția de a epuiza problemele care privesc această temă în istoria teologiei morale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei caracteristici important de reținut: nu poate fi luată în considerare doar doctrina augustiniană pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare umană ce depinde de schimbările interne ale societății, într-o continuă transformare. În urma acestei reflecții propuse de Fuchs rezultă că natura
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare umană ce depinde de schimbările interne ale societății, într-o continuă transformare. În urma acestei reflecții propuse de Fuchs rezultă că natura sexualității umane nu poate spune dacă un comportament, pentru a fi uman din punct de vedere moral, este acceptabil sau inacceptabil. Din raportul lui Dumnezeu cu creația sa nu putem să ne dăm seama
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ceea ce este înnăscut”. Această precizare îi oferă moralistului german posibilitatea de a realiza dihotomia dintre ceea ce este „natural”, adică „ceea ce îl privește în mod necesar pe om” și ceea ce este „supranatural”, adică ceea ce „Dumnezeu ne oferă în mod gratuit”. În reflecția sa avertizează faptul că teologia morală, atunci când vorbește de natură, resimte influența atât a filosofiei, cât și cea a medicinei moderne, într-o Weltanschauung (privire asupra lumii) specifică, prin intermediul unui anumit limbaj tipic. Acești factori de influență nu au fost
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
GS 16 nu vorbim de „legea naturală care este promulgată în rațiune”, ci de legea iubirii lui Dumnezeu care răsună în conștiința persoanei umane. Punctul de pornire îl constituie textul din Scrisoarea către Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din textul Rom 2,15 este exprimată și aplicată în Constituția pastorală Biserica în lumea contemporană” nr. 16 și sugerează că pasul conciliar pretinde să fie citit în lumina scrisorii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
doar Karen și grupul ei de prieteni, care vor fi exilați pentru veșnicie. În figura lui Karen se poate surprinde o dimensiune soteriologică ce nu poate fi trecută cu vederea. John Ronald Reuel Tolkien, „Stăpânul inelelor”. O altă referință pentru reflecția noastră este trilogia de inspirație creștină „Stăpânul inelelor” a lui John Ronald Reuel Tolkien. Autorul ne introduce într-o lume care provoacă teroare și teamă prin evenimentele înspăimântătoare și personajele violente precum arcașii, cavalerii negri și spectrali - armata celui rău
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]