12,551 matches
-
orcâte femei ar fi voit și iarăși le putea repudia oricând, de aceia și căsătoria era privită că un simplu act civil fără nici o implicație religioasă. În bazinul Mării Mediterane, la popoarele care au făurit o cultură și o civilizație remarcabilă, la greci și la români căsătoria era la mare cinste existând ceremonii importante și multiple legate de realizarea ei. Astfel căsătoria la aceste popoare, și în cadrul religiei lor, este atestata încă din cele mai vechi timpuri. Deși religia grecilor nu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
TECLICI, Valentina (n. 1952), autoare de literatură pentru copii; TIRON, Rareș, autor, publică în revistă „Zorile,” autorul volumului de povestiri Istorisiri nesănătoase fericirii, Iași, Editura PIM, 2013. TOMA, Constantin (n. 1935), biolog, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, desfășoară o remarcabilă activitate științifică; TOMA, Victor (1922-2008), părintele calculatoarelor concepute și construite în fostul lagăr comunist. Pioner în domeniul calculatoarelor. Prin contribuția să în realizarea calculatorului electronic a înscris România între primele zece țări din lume și primele două dintre țările socialiste
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
îl considerăm în cadrul artei mondiale - dar cred că pasărea e atat de puternic elocventa, atât de puternic pilduitoare, încât cu ea poate începe și la noi o nouă primăvară. Cu o înzestrare însemnată de desenator, de portretist, cu evidente și remarcabile daruri pe tărâmul artei compoziției, cu o voință de înnoire ce poate fi dată de exemplu, Octav Angheluță ne apare astăzi că o fericită împletire de maturitate și de tinerețe sufletească.” Lucrări: Natură statică, Colț de atelier(expuse la Salonul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Violentă ieșire a mea. Îi fac lecția de cuviință)“ (Agendele literare „Sburătorul“, vol. VI, p. 305). Monica era mult mai îngrijorată pentru sănătatea mamei, care făcuse, tot atunci, o operație de apendicită. Deși avea 19 ani și o inteligență afectivă remarcabilă, ea nu-și dădea seama cât de bolnav este tatăl ei, chiar în condițiile în care pe acesta îl opreau diverse persoane pe stradă ca să-l întrebe de ce arată așa de rău. Iar mama, care, desigur, era mai bine informată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de pluș, pictată de mână... și uite la pendula aia! Nu e zi să nu vezi lucruri noi aici. Ceea ce nu-nseamnă că vin aici în fiecare zi. Adică... mă-nțelegeți. Dau și eu cu presupusul. Ați făcut o achiziție remarcabilă, zice Arthur, arătând dulăpiorul de cocktail. E clar, aveți ochiul format. Îmi zâmbește și scrie ceva pe un tichet. Nu sunt chiar așa de sigură, răspund, ridicând modest din umeri. Deși cred că adevărul ăsta e, am ochiul format. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
așa de sigură, răspund, ridicând modest din umeri. Deși cred că adevărul ăsta e, am ochiul format. Pe vremuri, duminica dimineața mă uitam cu mama la Antiques Road Show, și bănuiesc că am prins diverse din mers. — E o piesă remarcabilă, zic expertă, arătând din bărbie spre o oglindă uriașă, cu ramă aurită. — A, da, spune Arthur. E modernă, firește... Firește, spun repede. Evident, îmi dădusem și eu seama că e modernă. Am vrut să zic că e remarcabilă, având în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o piesă remarcabilă, zic expertă, arătând din bărbie spre o oglindă uriașă, cu ramă aurită. — A, da, spune Arthur. E modernă, firește... Firește, spun repede. Evident, îmi dădusem și eu seama că e modernă. Am vrut să zic că e remarcabilă, având în vedere faptul că e modernă. — Vă interesează și niște recipiente pentru bar din anii ’30, ca să aveți setul complet, cu masa? Arthur ridică privirea. Pahare cu picior... carafe... Primim uneori niște piese cu totul deosebite. — O, da! zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bună” <endnote id="(481, p. 239)"/>. În 1781, istoricul austriac Franz Joseph Sulzer - culegător de folclor românesc - scria despre „renumita frumusețe a evreicelor” din Bucovina și mai ales a celor din Cernăuți. El considera chiar că aceasta era atât de remarcabilă, Încât ar fi fost „singurul lucru care merită să fie pomenit În legătură cu Cernăuțiul”. Vorbind despre evreii din Bucovina și Moldova, Sulzer mai adaugă că „În majoritatea lor sunt Înstăriți” și că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XIX-lea <endnote id="(598, p. 301)"/>. Nu cred că trebuie să insist prea mult. Din perspective socio-economice și cultural- religioase, Întregul fenomen a fost studiat de medieviști de seamă, printre care Jacques Le Goff, În câteva lucrări remarcabile <endnote id="(346 și 347)"/>. Așa cum am văzut, În folclorul românesc, relația evreului cu banul este subliniată mereu, În diferite forme. Într-o legendă moldovenească, Sfânta Maria l-a blestemat pe Iuda astfel : „Iar tu [Iuda] și neamul tău să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv evreice) În arta vizuală românească, vezi pp. 73-124. Este vorba de o lucrare remarcabilă, care sper să fie publicată cât mai curând. </endnotelist>
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cotizații, consimt aderarea la instituție, contribuind în acest fel, la îndeplinirea scopurilor acestei instituții și beneficiind, în același timp, de protecția instituției. Observația noastră este că nu toți evreii din Dorohoi făceau parte din Comunitate. Dacă istoria evreilor cunoaște preocupări remarcabile, tema lucrării noastre nu s-a concretizat ca atare în istoriografia românească. În perioda de documentare, cu toate eforturile noastre nu am identificat contribuții istoriografice care să facă referire la evoluția istorică a orașului Dorohoi, sau chiar la situația evreilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rînd, particularitatea de a fi aproape egal de scurte: cele mai multe, de la opt la zece rînduri. Spațiate, acestea umplu însă fața unei jumătăți de coală. E un trompe l’oeil care consolează. Îți zici: mi-a scris o pagină! Aceasta e remarcabilă prin echilibru. Cel mai adesea, frontispiciul începe la o distanță parcă matematic calculată, în dreapta, cu locul și data. Titlul (uneori subliniat) e centrat mereu pe mijlocul părții ce urmează a fi scrisă. în fine, semnătura, plasată simetric cu acesta, încheie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ombrie] 2006”> Iubite domnule Călin, Eram încredințat că vei fi prezent la Onești - unde am întâlnit câțiva băcăuani. Manifestarea culturală a fost la înălțime; meritele lui Constantin Ciobanu ca organizator cu multă experiență, cu tact și discreție, sunt cu totul remarcabile. Sediul Fundației conferă municipiului o notă de culturalitate respectabilă. Impresie optimă face Biblioteca municipală - model de urmat în alte părți. Dar ce surpriză mi-au făcut comentariile pe care ai binevoit să mi le consacri! Ai pus în profilul atât
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
octombrie 1892. Din 1868 a devenit membru titular al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând În cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas În conștiința populară versuri scrise de Sion, precum „Mult e dulce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se găsește prin prăvălii (...)”. Trecând imediat la treabă, prefectul s-a adresat casierului general al județului pentru a delega la rândul său pe cineva competent iar din partea autorității Învestite cu aplicarea legii fusese numit Însuși polițaiul Alexandrescu. Cu o viteză remarcabilă, acesta a fost În control chiar a doua zi, 27 iunie, ocazie cu care a Întocmit și un proces verbal cu numărul 2908: „Subsemnatul Gh. Alixandrescu polițaiul orașului Huși delegat de Dl. Prefect cu nr. (...) Împreună cu Dl. Petru I. Ichim
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nerealizări” și iată de ce: „Secția tineret pe tărâm cultural nu duce deocamdată nici o muncă culturală din cauză că lipsesc elementele necesare, adică studenții care au plecat la universități, afară de tinerele fete care ajută secția femenină și fac serviciu la cantină”. Cu adevărat remarcabilă a fost inițiativa CDE-ului de a organiza o cantină de ajutorare a nevoiașilor la reședința de plasă Răducăneni, obținând pentru acest proiect suma de 40 de milioane de lei proveniți exclusiv din fondurile aproape fără număr puse la dispoziția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În numărul 858/ 27 noiembrie 1970 În ziarul „Vremea nouă” dar, tocmai politica bolșevică de nerecunoaștere a unor personalități marcante l-a făcut să ajungă la MARELE KOSCH. Iată desfășurătorul lui Zamfirescu: „Vorbind despre mănăstirea Sinaia ca despre un monument remarcabil, legat de trecutul istoric și cultural al poporului, autorul enumera În rîndul faptelor de cultură și existența În acest loc a criptei lui Take Ionescu, ilustrată cu fragmente din discursurile politice pronunțate de el În parlament”. Aruncând flăcări pe nări
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
încălzindu-le și infuzându-le cu aceeași autentică poezie, specifică întregii sale creații: Crizanteme cu ceașcă albă, Mere și struguri, Vas cu gladiole pe paletă, Ceramică de Bucovina etc. Pictorul Costache Agafiței s-a impus atenției publice și ca un remarcabil portretist. Oamenii, ca subiecte ale picturii, l-au interesat întotdeauna pentru bogăția lor inepuizabilă de expresii, pentru sensurile adânci întipărite în fizionomiile lor, pe care le-a scrutat, le-a deslușit și le-a transpus pe pânză cu același adevăr
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
care îi revine rolul Mater Gloriosa, apreciat ca “o frumoasă și pură apariție”, pentru ca îndată după aceasta, să joace în piesa lui Jean Giraudoux Ondine (tradusă de Otilia Cazimir), întruchipând “ o stranie și fantomatică fată care spală vasele”. Un succes remarcabil obține Angela Bârsan în rolul Madeleine din piesa lui Jean Cocteau Părinții teribili (1947). În urma unui turneu de răsunet făcut atunci la București actrița a fost remarcată de critica bucureșteană ( “o ingenuă dramatică deosebit de înzestrată” - scria Ioan Massoff) și i
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
care l-a avut în Albania determinându-i pe cei de la conducerea Direcției Muzeelor să-l numească și în colectivul ce a organizat o expoziție similară în Germania Federală. Colectivul condus de prof .Gheorghe Bodor a realizat lucruri cu adevărat remarcabile la Muzeul Etnografic al Moldovei, acest muzeu devenind în numai câteva decenii un reper pentru muzeografia etnografică românească. Prof. Gh. Bodor a trecut în neființă în ziua de 13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de “Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.prof.dr.doc. Petru Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
conducător, bucurându-se de mult respect din partea celor cu care a lucrat. A format numeroase generații de pediatri, care au devenit reputați medici, răspândiți în întreaga țară și care fac cinste învățământului medical superior ieșean. A avut un simț clinic remarcabil, dar nu a încetat nici o clipă să acționeze pentru o dotare tehnică performantă a compartimentului de investigații paraclinice. În cercetare a sesizat întotdeauna noul, abordând teme prioritare perioadei respective: studiul trigliceridelor la sugarii eurotrofici și distrofici, coagularea diseminată intravasculară, infecția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
profesionale, fiind pentru toți cei care au cunoscut-o un model demn de urmat. A condus numeroase teze de doctorat, cu o mare varietate tematică. Prof. dr. doc. Asia Chipail s-a afirmat în viața științifică națională și mondială cu contribuții remarcabile în prevenirea și tratarea unor boli specifice în domeniul pediatriei. Lucidă și cu aceeași minte clară și organizată, și-a îndrumat doctoranzii până în ultimele zile, neabdicând nici un moment de la îndatoririle unui adevărat conducător de doctorat. Prof. dr. doc. Asia Chipail a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ioan Constantinescu, „Monitorul”, nr.2 (3199), 4 ianuarie 2002, p. 3A -BUSUIOC, NICOLAE, Scriitori ieșeni contemporani, Iași, Junimea, 1997, p. 118-119 COSTEA, VIRGIL (1906-1990) MEDIC În cadrul Școlii ieșene de dermatologie, prof. univ. dr. doc. Virgil Costea s-a distins printr-o remarcabilă activitate științifică, abordând probleme de actualitate pentru practica medicală. Născut la 8 iunie 1906, în comuna Tazlău din județul Neamț, a urmat școala primară în localitatea natală, după care a frecventat cursurile liceale la Buzău și Chișinău. Studiile universitare le-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2002, p. 8A -OSTAP, CONSTANTIN, In memoriam Octavian Davideanu (1916-2003), Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului) DEMETRIADE, GHEORGHE (1860-1923) MEDIC Școala ieșeană de dermatologie este indisolubil legată de numele profesorului universitar doctor Gheorghe Demetriade, un organizator și un clinician remarcabil, dotat totodată cu cunoștințe moderne de laborator serologic și histopatologic. Născut la Craiova, la 9 mai 1860, și-a început studiile medicale la Facultatea de Medicină din București, pentru a le continua la Berlin și la Paris, unde și-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]