10,776 matches
-
nu mai poți reface copacul. * Dacă și-ar pierde visarea, oamenii nu ar mai ști că sunt. * Pomul care nu rodește e un simplu copac. * Omul care nu creează e o simplă viețuitoare. * A învăța de la alții nu e o rușine; rușinos este să nu-i înveți și pe alții ceea ce știi tu. * Orice învățătură de minte e o descoperire științifică. Viața e o sumedenie de iluzii și deziluzii; omul trebuie să tragă doar învățăminte. * Statuile cinstesc memoria personalităților, pe care
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
adâncă. * Lauda de sine miroase urât. * O mână spală pe alta, dar obrazul rămâne pătat. * Unde sunt doi, puterea se împarte. * Când doi se ceartă, alții pierd. * Zăpada acoperă murdăria, dar nu o curăță. * Pietrele crapă de ger, obrazul de rușine. * Oameni dezghețați poți întâlni și iarna. Iarna ninge cu fulgi și plouă cu datorii. * Sinuciderea e o salvare, dar nu și o soluție. Și invers. * Între două războaie, niciodată nu e pace. * Pământul e atâta cât îl putem cuprinde cu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ascundeau tranzacțiile". La București, spre exemplu, tot orașul cunoștea tariful fiecărui proces câștigat. "Bibescu delapida oriunde și în orice ocazie", iar "Mihai Sturza, numit domn al Moldovei, în 1834, s-a remarcat printr-o cruntă exploatare fiscală și delapidări fără rușine". Fătu se va fi convins că nu putea deveni omul de legi care să-și desfășoare activitatea la o catedră universitară în asemenea condiții fără lege. Pe de altă parte, consecință a aceleiași crude realități, numărul studenților de la Academia Mihăileană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ușoară depresie, poetul este agitat, scrie încontinuu o "algebră erotică", stare care degenerează în acte de agresiune împotriva soției lui Slavici care îl expediază, cu ajutorul vecinilor, la Institutul Caritatea. În buzunarul de la vestă se găsește următoarea notă: "Nu ți-i rușine madam (Slavici). Am auzit c-ai spart oglinda din cauza ei, de gelozie în contra ei. Bine-ți stă una ca asta d-tale femee serioasă?" (biletul există în colecția de manuscrise a Academiei României). Nu posedăm data ieșirii din ospiciul Caritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
decât noi, care se chinuiau să țină pasul cu ceilalți, în general nepreaizbutind. Cine știe ce prăpăstii debitaseră cele două nefericite, încât olimpianul Tudor Vianu, spre groaza Venerei Antonescu, să strige la ele ca scos din minți: „Afară, afară, să vă fie rușine, voi veți nenoroci școala românească!“ Consternați, nu știam ce să facem; profe sorul rămă sese singur înăuntru, asistenta plângea în continuare, ce să facem? Unuia i-a venit totuși ideea salutară: „Să intre neamțul!“ Neamțul era colegul și bunul meu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îngăduitor din spirit de echi tate. El însuși a fost nevoit să recurgă la compromisuri și nu ascunde acest lucru. Ba chiar, cum puțini alții din generația sa au avut curajul s-o facă, mărturisește că „îi ardeau obrajii de rușine“ când a fost obligat să semneze, ca membru al biroului Uniunii Scriitorilor, o declarație de condamnare a unui confrate care fluierase în biserică. Să fie acum vehement-acuzator, intransigent cu alții până în pânzele albe, ar fi fost o probă dacă nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise cu mulți ani în urmă și care era de pe-atunci o piesă de bibliofilie. Cu mare indignare nepu tincioasă - și rușine -, am aflat mai târziu că omul acela fusese ofensat în chip netrebnic în chiar incinta facultății noastre, unde, împins de nevoie, venise cu o traistă de cărți vechi pentru a le vinde cui s-ar fi arătat interesat de ele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
jos trepte ale imbecilității și turpitudinii, această dovadă a fost adusă prin târârea în noroi a numelui lui Cezar Baltag. Oare nu-și dă seama cine murdărește un astfel de om că pe sine se murdărește, acoperindu-se definitiv de rușine? Și totuși, s-a găsit cine să o facă și a găsit și unde. Nu ducem lipsă de ziare și reviste, iar acum nici de edituri, gata oricând să pună în circulație, cu mare tamtam, cele mai sfruntate minciuni despre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cronicilor lui N. Manolescu, înainte de-a le trimite la tipar, luni la prânz, când le aducea la România literară ca să apară joi. În anii sumbri ai ceaușismului, când înghițeam de nevoie maldăre de maculatură propagandistică, aruncată cu scârbă și rușine în paginile revistei, citirea textelor lui Manolescu reprezenta pentru mine momentul fast al muncii redacționale, ca și acelea în care citeam „Trapezul“ lui Geo Bogza, „Breviarul“ lui Șerban Cioculescu, „Atlasul“ Anei Blandiana, rubrica lui Radu Cosașu, și alte câteva. Dincolo de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cine a avut această idee nefericită, deoarece atât de îndrăgostitul ginere, odată ajuns în Germania, a uitat de nuntă, de mireasă și a rămas acolo, cerând AZIL POLITIC Evenimentul s-a petrecut în anii luminĂ ai lui CeauȘescu. Durerea și rușinea celei care trebuia să fie mireasă, devenită oaie neagră a familiei, au afectat cu putere de cutremur pe toți cei din jur, la care s-a adăugat, desigur, suspiciunea, dezaprobarea și probabil neîncrederea periculoasă a Securității. Îngerul Priboi a reparat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
de Străini în trecere pe teritoriul României, etc. De aceea, pare hazliu, azi, cănd instituția CNSAS, care aparține de PSD, comunica, simplu, ca Adrian Nastase este "curat" și că nu a lucrat cu DIE (decât cu colonelul Ristea Priboi...), spre rușinea profesorului Onisoru. După decembrie 1989, Adrian Nastase a avut câteva avantaje față de altii de țeapă lui: 1. A fost profesor la "Ștefan Gheorghiu", unde era în rela]îi foarte bune cu Virgil Măgureanu, și el profesor acolo (colegi, deci), Măgureanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
oameni deciși să distrugă guvernul ales...". Cu alte cuvinte, el creează o nouă dezinformare, cu scopul de a mări confuzia și a ascunde adevărul asupra celor ce s-au petrecut atunci. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase continuă, fără rușine, seria minciunilor, calitate atavica țigăneasca, moștenita pe linia tatălui său și perfecționata prin școlile de partid. Astfel, ca nou ministru de Externe, el declară lui George Stâncă, pentru ziarul "Expres Magazin" (nr. 19, din 1991), ca în funcția pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
putea să ne auzi strigând de la Sân Casciano 180. Astfel, laolaltă cu acesti păduchi, îmi mai scutur mucegaiul de pe creier, măi scap de apăsarea răutății sorții mele, din moment ce mă bucur că mă nedreptățește așa, pentru că pot vedea dacă simte cumva rușine pentru această nedreptate. Când vine seară, mă întorc acasă și intru în biroul meu; și, la ușă, îmi dau jos hainele obișnuite, pline de noroi și murdărie și-mi pun hainele regale de la curte; și astfel, decent îmbrăcat, intru în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
decembrie. Lui Silvester, pentru atacul sau asupra Mariei, Manetti i-a aplicat o amendă standard de 25 de lire8. Chiarus a fost amendat, de asemenea, cu suma de 10 de lire, pe motiv că denunțarea în fața Celor Opt a adus "rușine și dezonoare instituției [Vicarului]" și este "contrară formei dreptului, legilor și tradițiilor din comuna Florența și Vicariatul de Mugello". Este ușor de imaginat că atât Silvester, cât și Chiarus s-au simțit nedreptățiți de procedură lui Manetti, din moment ce unul a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Burghel (3), Ivan (2), Amoagdei (2), Matei (2), Ilișescu (1). De la gazde, Stancu a marcat de 11 ori, fiind un exemplu de tenacitate. Arbitrajul a fost fără cusur. Declarații antrenori: Gabi Manea - Știința: În rest, fără comentarii. Mi-a fost rușine că am fost recunoscut ca băcăuan de oficiali ai FRH, care m-au întrebat unde este Știința de altădată. Repet, fără comentarii, dar măcar să știu că actualele jucătoare au respect față de blazonul echipei și față de cele două antrenoare, Gabriela Manea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
I. Radu (min. 34 Vraciu), Tismănaru. Antrenor: Gheorghe Poenaru. FCM Bacău rămâne pe locul 12 în clasamentul seriei I, urmând ca în etapa viitoare, de sâmbătă, 8 mai, să evolueze acasă, cu Farul Constanța. 8 MAI CHIAR NU VĂ E RUȘINE ? (FCM BACĂU - FARUL CONSTANȚA 2-4) Echipa pregătită de Gheorghe Poenaru a reușit performanța să mai piardă de o manieră penibilă un nou joc disputat pe teren propriu, de data asta în fața Farului Constanța. Nici măcar scuza cu neajunsurile financiare nu mai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
4), Burghel (4), Vâlcu (2), Chelaru (2), Ilișescu (1). CSM SLOBOZIA: Băeșu (11), Leahu (3), Balcan (2), Popescu (2), Simion (2), Goanță (2), Stănciulescu (2). Declarații după Știința Bacău - CSM Slobozia 24-24 Marian Simion (antrenor CSM Slobozia): “E o mare rușine ce s-a întâmplat astăzi în Sala sporturilor din Bacău. A fost un meci greu, lucru la care mă așteptam și nu pot decât să le felicit pe fetele mele, care au luptat împotriva multora și au reușit să scoată
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
despărțim frumos, după ce achităm tot ce e de achitat. Păcat că s-a ajuns aici, eu sper să aibă răbdare și să vedem ce se întâmplă și în Cupa Challenge, să nu fie prea mare presiunea și să nu pățim rușinea rușinilor din cauza atmosferei tensionate.” Întrebat dacă i s-au adus reproșuri, Gabriel Armanu a adăugat: “Ei caută antrenori în fiecare săptămână, dar nu-i nicio problemă. Sunt foarte supărat, nu atât de rezultat, cât de atitudinea marelui conducător Apostol.” Eliodor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
frumos, după ce achităm tot ce e de achitat. Păcat că s-a ajuns aici, eu sper să aibă răbdare și să vedem ce se întâmplă și în Cupa Challenge, să nu fie prea mare presiunea și să nu pățim rușinea rușinilor din cauza atmosferei tensionate.” Întrebat dacă i s-au adus reproșuri, Gabriel Armanu a adăugat: “Ei caută antrenori în fiecare săptămână, dar nu-i nicio problemă. Sunt foarte supărat, nu atât de rezultat, cât de atitudinea marelui conducător Apostol.” Eliodor Voica
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
întrebai eu. Nu, răspunse birjarul, scurt. Atunci, de ce te-ai oprit? De ce m-am opriiiit? Ca să dormim la noapte aici, pentru că acuși intrăm în sabaș 85. Ce sabaș, jupâne. Așa ne-a fost vorba? Pleacă îndată, că de nu, pățești rușinea cu noi. Ha... a...! ce spui?... Uiți că aici nu suntem la Moldova. Pleacă că te cârpesc, adause frate-meu, care din cauza boalei lui era mai nervos. Ha-a-a-a! Ia să văd, mă rog, cum ai să mă cârpe-e-ști! În aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1 martie 1867. Câtă discuțiune a avut loc, cu ocaziunea înființărei acestei publicațiuni bilunare, este cu neputință de descris. Unii prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În sfârșit, după o furtunoasă ședință de câteva oare în care perinele lui Pogor începuseră să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-o, a început să-mi lipsească această încredere, iar acuma, când eram pe punctul de a o ceti unui cerc de oameni gata să o scarmene fără milă, mi se părea proastă, oribilă, și, dacă nu mi-ar fi fost rușine, aș fi rupt-o în bucăți și eu însumi aș fi rupt-o de fugă pentru a nu mai călca în "Junimea". Dar, se vede că mi-a fost scris să fiu autor fără voie. Cu multă sfială și după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de executat acest ciudat mijloc de scapare, de vreme ce eram în toiul iernei și îmi lasasem în urmă pălăria, paltonul și galoșii... Să mă sinucid? Ar fi fost un mijloc ceva mai radical, cel puțin n-aș mai fi știut de rușinea ce lasam după mine, dar cu ce?... N-aveam nici măcar un cuțitaș în buzunar... Dumnezeule, ce mă fac?... Altă minciună cu care să dreg minciuna dintăi, căci vorba ceea, cui pe cui se scoate, n-ar fi fost poate greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Zece ani au trecut după această emoționantă cumpănă a vieței mele și a vroit soarta să ieu de soție tocmai pe una din fiicele doamnei cu pricina, în casa căreia am fost pe punctul de a suferi cea mai mare rușine ce poate cădea pe capul unui tânăr; iar la cununie, drept recunoștință pentru omul providență care m-a scos dintr-o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mașinăriilor ce îi schimbă decorurile? Ce ar zice Jacques Balmat, cel întăi care acum 118 ani a pus piciorul, cu riscul vieței lui, pe alba frunte a muntelui Mont Blanc, când ar auzi că viitorul pregătește poate împaratului Alpilor aceeași rușine ca și imaculatei Iungfrau? Eu unul însă am avut parte să călătoresc și Șvițera acum 37 de ani în timpurile cele bune, adică pe când era Șvițera cea adevărată, cea neprofanată de spiritul de speculă a civilizației moderne. Așadar, a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]