10,956 matches
-
a consfințit redobândirea de către Moldova a trei județe din sudul Basarabiei, Rusia pierzând astfel, pentru scurt timp, controlul gurilor Dunării. În anul 1877, rușii declanșează un nou război împotriva Imperiului Otoman. Profitând de aspirațiile spre independență ale Principatelor Unite, trupele rusești obțin dreptul de a trece pe teritoriul românesc, spre Dunăre. Sub comanda Principelui Carol, trupele românești participă la victoria asupra turcilor. Învingători, rușii uită repede de aportul decisiv al armatei române în obținerea victoriei și își păstrează trupele în Principate
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
pentru aportul la înfrângerea turcilor, sunt răpite din nou țării cele trei județe din sudul Basarabiei pe care le iau rușii. Înfrângerea suferită în războiul ruso-japonez din anul 1905 precum și revoluția antițaristă din același an opresc, pentru un timp, expansiunea rusească din Europa, iar insuccesele militare din primul război mondial și declanșarea revoluției bolșevice în 1917 par a schimba politica Rusiei, guvernele comuniste, instalate la putere prin forță și teroare, fiind preocupate temporar de menținerea puterii sovietice, extrem de șubredă câțiva ani
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
un ultimatum pentru cedarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța. Copleșită de amenințări, înconjurată numai de neprieteni și abandonată de marile puteri occidentale, țara noastră cedează cele trei teritorii românești. Tot în vara anului 1940, sovieticii ocupă Țările Baltice. Expansiunea rusească întreruptă un timp, reîncepuse. Atacând Uniunea Sovietică, în iunie 1941, nemții au mizat pe un succes rapid, similar cu cel obținut prin „blitz krieg” în Polonia și Franța. N-a fost așa și în realitate, s-a repetat aventura nefericită
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Austria, sunt instalate regimuri comuniste obediente față de Moscova. Nicicând Testamentul lui Petru cel Mare nu fusese mai aproape de realizare... În fața expansiunii sovietice, statele occidentale reacționează formând Alianța Nord-Atlantică (1949), în scopul de a proteja lumea liberă de pericolul comunismului imperialist rusesc. Europa este împărțită în două prin teribila „cortină de fier”, iar în spatele ei, popoarele subjugate de dictatura comunistă, inclusiv cele din U.R.S.S., plătesc un preț înspăimântător pentru realizarea visului lui Petru cel Mare: milioane de oameni sunt uciși pentru
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
și extern, diabolicul mecanism al expansiunii mondiale s-a gripat iar, după 1989, imperiul a început să se dezintegreze. Două mari personalități au contribuit în mod decisiv în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, la renunțarea treptată a expansionismului rusesc; Mihail Gorbaciov, liderul partidului comunist al U.R.S.S. și Ronald Reagan președintele S.U.A. Primul a înțeles că Rusia a pierdut cursa înarmărilor și competiția economică cu occidentul și a orientat conducerea comunistă spre democratizare și transparență, acceptând totodată ieșirea de sub
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
loc la sfârșitul lunii februarie 2014, când Federația Rusă a ocupat prin forță întreaga Crimee și a provocat acțiuni militare separatiste în marile orașe din estul Ucrainei.) De-a lungul ultimelor trei secole, țările Române au stat în calea expansiunii rusești spre Blacani și Marea Adriatică. Nenumăratele războaie purtate de Rusia cu turcii au avut și scopul de a stăpâni sau chiar a anexa aceste țări, răpirea Basarabiei în 1812, 1878, 1940 și 1944 reprezentând doar un pas în realizarea acestui scop
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
lipsit ca ea să fie efectiv anexată Uniunii Sovietice. Nenorocirile aduse de ruși în România, jaful criminal, genocidul economic și cultural, sutele de mii de oameni aruncați în temnițe și uciși din ordinul Moscovei ne arată adevărata față a politicii rusești față de țara noastră. După 1991, în condițiile destrămării Uniunii Sovietice și proclamării independenței Republicii Moldova, rușii au încurajat regimul separatist de la Tiraspol, menținând pe teritoriul ei Armata a 14-a, ca un instrument de intimidare și amenințare împotriva guvernului de la Chișinău
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă, probabil, că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile de autoritate ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând decât de tip democratic. Iar concluziile pesimiste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând decât de tip democratic. Iar concluziile pesimiste privind
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
relațiile dintre factorii studiați în cele două țări. Modelul explicativ al democrație ce include atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman explică 22 % din varianța respingerii alternativelor nedemocratice în Rusia, dar nu explică decât 3 % în România. În timp ce în sondajul rusesc capitalul social explică 5,5 % din varianță, în cazul nostru acesta nu explică nimic. Asemănarea rezidă totuși în efectul foarte scăzut al capitalului social atunci când este introdus în modelul explicativ integrator, cel care ia în calcul toate influențele asupra susținerii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
explică nimic. Asemănarea rezidă totuși în efectul foarte scăzut al capitalului social atunci când este introdus în modelul explicativ integrator, cel care ia în calcul toate influențele asupra susținerii democrației. Puterea explicativă a modelului integrator crește cu 1,2% în cazul rusesc și cu 0,1 % în cazul nostru. Desigur, comparația trebuie luată cu o anumită rezervă. Nu doar că sunt folosite eșantionări diferite, dar și instrumentele sunt proiectate diferit. Mai mult, modelele de regresie nu conțin cu strictețe aceleași variabile, ele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
folosite eșantionări diferite, dar și instrumentele sunt proiectate diferit. Mai mult, modelele de regresie nu conțin cu strictețe aceleași variabile, ele fiind doar asemănătoare. Am folosit totuși comparația pentru a constata dacă între modele asemănătoare apar mari diferențe între contextul rusesc și cel românesc. Nici în cazul rusesc, nici în cel românesc, elementele "tari" ale capitalului social, participarea voluntară și încrederea generalizată, nu apar legate de indicatorul democratic. De altfel, dintre elementele capitalului social difuz în cazul rusesc se disting densitatea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
proiectate diferit. Mai mult, modelele de regresie nu conțin cu strictețe aceleași variabile, ele fiind doar asemănătoare. Am folosit totuși comparația pentru a constata dacă între modele asemănătoare apar mari diferențe între contextul rusesc și cel românesc. Nici în cazul rusesc, nici în cel românesc, elementele "tari" ale capitalului social, participarea voluntară și încrederea generalizată, nu apar legate de indicatorul democratic. De altfel, dintre elementele capitalului social difuz în cazul rusesc se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
diferențe între contextul rusesc și cel românesc. Nici în cazul rusesc, nici în cel românesc, elementele "tari" ale capitalului social, participarea voluntară și încrederea generalizată, nu apar legate de indicatorul democratic. De altfel, dintre elementele capitalului social difuz în cazul rusesc se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere de bunuri și servicii (traficul de influență, mita), frecvența slujbelor religioase și încrederea în autorități. Ca și în cazul românesc, cea mai mare parte a varianței este explicată în cazul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere de bunuri și servicii (traficul de influență, mita), frecvența slujbelor religioase și încrederea în autorități. Ca și în cazul românesc, cea mai mare parte a varianței este explicată în cazul rusesc tot de modelul "clasic" al susținerii democrației, adică de atitudinile civice, resursele economice și capitalul uman. Comparația rezultatelor, chiar și parțială, ne conduce totuși la întrebarea dacă și cât de mult contează contextul pentru relația dintre capitalul social și democrație
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
mult, indicatorii cei mai importanți rămân atitudinile civice. Aceasta înseamnă că nici încrederea generalizată, nici participarea în organizații voluntare nu sunt o sursă a valorilor democratice în Rusia. Capitalul social se dovedește doar contextual un factor favorabil valorilor democratice. Exemplul rusesc arată că cei care au mai multă încredere în instituțiile autoritare ale statului sunt mai puțin dispuși să susțină democrația, asta pentru că încrederea se îndreaptă către instituții de tip sovietic mai curând decât de tip democratic. Iar concluziile pesimiste privind
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
retras în debandadă, iar mulți evrei au plecat luptând alături de ruși, împotriva armatei române și germane. Revin la anul 1940 cât am stat sub ocupație sovietică, asistând cu groază la deportările românilor în Siberia. Pe la ora unu noaptea veneau camioanele rusești, îi scoteau din case cu ce puteau lua în mână, iar restul bunurilor erau confiscate de ruși. În gară erau despărțiți după vârste și alte criterii, apoi băgați în vagoane de marfă după care plecau în Siberia separat, cât mai
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
nici exagerările. De exemplu, într-un articol întintulat Escadrila Sanitară, publicat de Al. Baldovin într-un număr din anul 1943 al revistei "Aripi Românești", acesta o numește pe Nadia "basarabeancă de cea mai autentică și românească spiță", deși originea ei rusească era cunoscută! Nedespărțită de aparatul de fotografiat, Nadia a surprins sute de ipostaze ale războiului, reunite apoi în patru mari albume de fotografii. Impresii de pe front a adunat nu doar în imagini, ci și într-un volum de amintiri, În
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
devine escadrilă de linia I-a. Vom acționa între linia frontului Odessei și Tiraspol, de unde răniții vor fi duși mai departe de avioanele Lares spre interior. Locuința noastră de la Tighina este un fel de cort împodobit cu paturi de fier rusești, saltele de paie și nenumărați șoareci. 22 VIII <?> <1941>. Azi am început transportul răniților dela Severinowka, sat situat pe limanul Bugului la NE de Odessa. Plecăm fără protecție <propoziție tăiată cu o linie orizontală, în manuscris>. Ni se atrage atenția
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
trofee. Am trecut în altă cameră, cu o masă în mijloc. Mariana a plecat cu câțiva ofițeri, să vadă caii vânătorilor. A urmat un ospăț în toată regula, iar vânătorii de partizani au cântat marșul lor, adaptat pe o melodie rusească". Din Crimeea 3, Stela a rămas cu amintiri pentru toată viața, dar și cu câteva zeci de fotografii, care constituiau ele însele prețioase documente pentru istorie. Aceste poze au avut o soartă ciudată. După ce se întorsese în țară, le păstra
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Sideri un rezervist și el, concentrat în altă escadrilă de legătură, tot cu avion personal, un "Klemm 25" -, George Balș a colindat toată Transnistria. Drumul lor obișnuit este Tighina Nicolaev, care trece prin regiuni vizitate mereu de avioane de vânătoare rusești. Pilotul de legătură, cu ochii în patru, zboară jos de tot. El nu are nicio armă la bord. Singura lui scăpare este mersul... de melc al aparatului, care face maximum 135 kilometri pe oră. Vânătorul dușman, venind cu cel puțin
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
era director la școala primară din sat, iar mama era casnică. În primăvara anului 1940, tata fiind și ofițer în rezervă, a fost concentrat, iar noi cei patru copii am rămas în grija mamei. În vara anului 1940, când trupele rusești erau la câțiva km. de sat, în rândurile localnicilor s-a iscat o adevărată panică, mulți s-au baricadat în case, satul devenise parcă pustiu. Nu pot uita nici acum imaginea disperată a mamei, rămasă atunci singură cu copii. Mama
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]
-
aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot atât de importantă, ajutorul aliaților, Anglia și S.U.A. care fac raiduri aeriene deasupra Germaniei și României bombardând și distrugând, culminând cu debarcarea în Normandia și toate acestea au dus la slăbirea Germaniei, descurajarea combatanților și la începutul lunii martie 1944 trupele rusești au ajuns la Nistru. Conducerea țării, în frunte cu regele Mihai și mareșalul Antonescu, caută, pe cale diplomatică, salvarea României și ieșirea din război și deși condițiile impuse de Uniunea Sovietică erau grele, România le-ar fi acceptat dacă s-ar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar nu erau ca cele rusești, pufoaice. Femeile din comuna Hlipiceni au donat și ele articole de îmbrăcăminte pentru ostașii de pe front, confecționate de ele. Sovieticii aduc pe front oameni din Urali și muniți din Asia, oameni obișnuiți cu temperaturi joase. La Stalingrad s-a dat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]