11,011 matches
-
Ibidem, p. 471. 60 Ibidem, p. 471. 61 Ibidem, p. 272. 62 Ibidem, p. 671. În același loc, Heliade Rădulescu asimilează explicit boieria cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au zis după limbagiul vechi boieri, ca gloria slavă și alte asemenea; de s-a schimbat acum slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o traducție; faptele însă există, căci țara nu poate rămâne fără foncționari civili și militari". 63 I. Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 272. 62 Ibidem, p. 671. În același loc, Heliade Rădulescu asimilează explicit boieria cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au zis după limbagiul vechi boieri, ca gloria slavă și alte asemenea; de s-a schimbat acum slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o traducție; faptele însă există, căci țara nu poate rămâne fără foncționari civili și militari". 63 I. Heliade Rădulescu, Proces general între două hordii și natio sau spoiții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că s-au vârât în sufletul unuia și altuia și s-au poftit cu loc ori fără loc, cu vreme ori fără vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca o lingușire, ca un semn de lacheism - și slavă domnului mulți lachei avem azi! - în trecut era introdus în deprinderile țării următorul fapt: un boerănaș mititel de la Fălciu - Cogălniceanu de pildă, care era căpitan de județ, ori Alexandru Miron, tatăl lui M. Costin, dorind a deschide copilului său - un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
modelul însuși al acestei mișcări migratoare. Melting-pot-ul a fost constituit din migranți (din germani precum Butterbaum sau unchiul Jakob, Gete Mitzelbach, Thereza, din cehi, din irlandezi precum Robinson, din francezi precum Delamarche, din italieni precum Giaccomo, din muncitori de origine slavă etc.) și se pune problema găsirii printre ei al unui loc propriu, un loc imposibil. Kafka, care nu a părăsit niciodată vechiul continent, cunoștea America mai ales prin cartea lui Holitscher, violent de ostilă Statelor Unite și care punea accentul pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
compoziție din vechi capete de ață rupte, de toate calitățile și de toate culorile evocă oarecum angoasă multiculturală a creatorului său. Cuvântul Odracek (a cărui formă geometrică evocă imaginea poporului evreu), de formație compozită, ținând de mai multe limbi (limbi slave, germana) nu poate avea un sens fix. El este nomadul lingvistic prin excelență : "fără domiciliu fix". Este lesne de înțeles de ce această povestire scurtă se intitulează Grija stăpânului casei. Finalmete, limbajul încetează să fie reprezentativ pentru a tinde către propria
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că nau ce pierde, tot cei mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică, și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot cei românesc și că
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
manifestă atât în domeniul percepțiilor, cât și în cel „real”. în plus, ele s-au exercitat la diferite niveluri și în diverse domenii, în istorie, limbă, arte, organizarea politică ș.a.m.d. Acestea trebuie să fie analizate separat. Astfel, influența slavă asupra ortodoxiei românești a fost considerabilă, dar se pare că în privința vieții culturale românești a avut efecte mai degrabă neînsemnate. (p. 68) Am sentimentul că progresele din această zonă de cercetare se vor afla într-o strânsă corelație cu viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tradiționale asupra procesului începuturilor și a epocii medievale a limbii și poporului român [...] Tendințele excentrice și extremiste de după anul 1920 [...] au apărut mai ales din constatarea [...] că o seamă de cuvinte românești vechi nu pot fi de origine latină ori slavă purtând pecetea unei origini diverse (în aparență «obscură») ce «trebuia» să fie greacă, germană etc., după preferințe subiective, ca împrumuturi de dată foarte veche (antică ori medievală timpurie) în limba română [...] S-au aglomerat o sumedenie de erezii filologice, multe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
critica literară aflată sub influența democraților ruși [...], a fost unul dintre cei mai tipici reacționari pătrunși de ură față de popor [...]. Atacând arta cu conținut ideologic și politic, batjocorind creația însuflețită de patriotism și sete de luptă socială, dar ridicând în slavă arta găunoasă, arta-narcotic a formei fără conținut, Maiorescu a servit cât se poate de zelos interesele claselor exploatatoare [...]. Maiorescu face parte din acei ideologi care au propovăduit literatura lipsită de ideologie, acoperind depravarea [s.n.] ideologică și morală”. Gulian propune „demascarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație al tendinței marxismului istoriografic în 1945 este C. Racoviță, tânărul asistent al lui A. Rosetti la Catedra de Filologie slavă a Facultății de Litere și, totodată, asistent la Institutul de Istorie Națională condus de C.C. Giurescu. El a ținut și un curs de limba rusă la institutul sus-numit. Tot el a susținut în ședința din 18 ianuarie 1945 a aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
redeșteptare națională în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Otdelenje literatury i jazyka, nr. 1, Moscova, 1941, în care se găsesc studii de slavistică, literatură și teorie lingvistică (despre școala lui N. Marr
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Otdelenje literatury i jazyka, nr. 1, Moscova, 1941, în care se găsesc studii de slavistică, literatură și teorie lingvistică (despre școala lui N. Marr și teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aspect este prezentat cu precădere în recenzia amintită, ajungându-se la condamnarea istoriografiei „burgheze” române care ar fi promovat și în această privință „o adevărată falsificare a adevărului istoric”. P.P. Panaitescu merge mai departe și, după ce subliniază meritele manualelor (influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică, în limbă și în cultură, conviețuirea îndelungată atât în nordul, cât și în sudul Dunării, relațiile de colaborare politică și comercială, dar și culturală din epoca medievală și modernă), nu se sfiește să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Paul al II-lea a făcut mai puține concesii în relațiile diplomatice cu Moscova și sateliții ei decât predecesorii lui”. Un laitmotiv al pontificatului său a fost viitorul Bisericilor în Europa de Est și misiunea specială a sa, ca papă de origine slavă, de a reafirma unitatea Bisericii creștine de la Atlantic la Urali. Discursurile papei favorabile reconstituirii Bisericilor catolice orientale de rit bizantin au devenit din ce în ce mai frecvente și au trezit din nou speranțe în rândul greco-catolicilor din România. Ostilitatea guvernului de la București față de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
i-a făcut pe americani să-i împartă pe imigranți în trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii. în cea de a doua intrau italienii, rușii - dar și celelalte populații slave -, evreii din estul Europei, precum și entitățile etnice din estul și sudul Europei, deci și românii. O asemenea clasificare, justificată din unele puncte de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați în universitățile din Suedia. Cazul României. Și în acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, în fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la concluzia că românii sunt o națiune superioară, cultivată, fără a se ține seama de înapoierea provocată de cele câteva secole în care au fost sub dominația diferitelor puteri europene. în aceste condiții, consideră autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românii sunt o națiune superioară, cultivată, fără a se ține seama de înapoierea provocată de cele câteva secole în care au fost sub dominația diferitelor puteri europene. în aceste condiții, consideră autorul, românii nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, în perioada interbelică, cel al lui Mihai Viteazul, în jurul căruia, în 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atât cât este și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altă parte, croații își motivau superioritatea, prin persistența statului lor timp de un mileniu. în fapt, statalitatea croată a fost numai de fațadă, iar prin autonomia internă nu au reușit să ducă o politică proprie. Antagonismele dintre cele două popoare slave s-au manifestat prin pretențiile asupra Bosniei și Herțegovinei. Criteriul lingvistic nu a fost relevant, întrucât limba sârbă și cea croată nu diferă mult. Teza naționalistă adoptată, pentru a întreține disputa, a fost cea a dreptului istoric, astfel, croații ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Banatului Timișoarei, bibliotecile publice, manuscrisele orientale ale BAR, cronica Androneștilor, cultul lipovenesc, un tratat de topometrie din secolul al XVIII-lea, epidemiile de ciumă și holeră și cordonul carantinal la Dunăre, bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor `n Basarabia. BSHR și AAR, 1940-1944. I. Nistor era academician din 1911. A. Zub, „Istoriografia română a anului 1946”, Analele Sighet, 3, 1996, pp. 193-194. M. Nițescu, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lumină!” etc. sau în cazul rugăciunii, în care, prin limbaj, se produc niște acțiuni. Rugăciunea, în măsura în care ține de limbaj, are forță ilocuționară: prin rostire se performează un act. Știm că rugăciunea este fie de cerere, fie de mulțumire, fie de slavă. Ei bine, toate acestea, cererea, mulțumirea, doxologia sunt acțiuni. Dacă și despre celelalte tipuri de rugăciune, nonlingvistică, despre suspinul de orice fel, se poate spune că este o acțiune, atunci putem spune, în general, că rugăciunea este o acțiune a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
nu i-au deportat În Transnistria XE "Transnistria" . Este adevărat, a adăugat, că În ședințele de guvern care au avut loc În 17 și 19 iunie 1941 s-au dezbătut curățirea Basarabiei XE "Basarabiei" și Bucovinei XE "Bucovinei" de minorități slave (În mod intenționat nu i-a menționat pe evrei) și măsurile polițienești și de securitate care vor fi luate după ce unitățile românești vor ajunge la Bug XE "Bug" ; dar răspunderea cu privire la măsurile de evacuare de la Iași și la masacru cade
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a dictaturii lui Ceaușescu, XE "Ceaușescu, Nicolae" care a creat o ciudată ideologie locală și exclusivă, un fel de hibrid compus din ideologia marxist-comunistă și naționalism românesc, care acționa pentru a estompa situația jalnică a națiunii, Îi ridica permanent În slăvi pe soții Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" , mobiliza trecutul schimbându-l retroactiv pentru a justifica drumul „românesc” spre socialism sub conducerea „fiului iubit al poporului”. România a fost prezentată ca o victimă a fascismului; românii - ca popor nobil care s-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau și pe jos, verișoară lângă verișoară, Ludmile, Natașe, aveau nume de-astea, slave... Și atunci, la 18 ani, când am fost în satul acela, unde am stat vreo zece zile-două săptămâni, am început să scriu. Scriam mai dinainte, dar foarte prost, eram conștient de chestia asta, tot încercam-încercam. Mi-am luat, în satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
harul sfințeniei, iar sugrumările au loc în iatac, cu fir de mătase. Nimic de acest gen în fantasy-ul postmodern pentru copii ușor sadici, publicat în 2006. La fel și în Ilie Cazane: titlul păcălește, iar surpriza este una foarte plăcută. Slavă Domnului, autorul nu produce o parodie scrâșnită și lipsită de farmec. El nu se face sclavul nici unei teze și nu ne obligă nici pe noi să-l urmărim legați cu lanțurile obligației morale. În locul constrângerii, Răzvan Rădulescu preferă seducția, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
i-a adus după atâta amar de vreme înapoi și cred că aș fi știut să răspund. Apoi mi-aș fi strămutat bucuria în cele opt zile ale festivalului de muzică veche. I-aș fi înălțat cu grăbire imn de slavă și lui Scott Henderson, care i-a scos din minți cu ghitara lui pe clubberii de la The Note. M-aș fi ambalat după aceea cu maratonul internațional Timișoara muzicală și n-aș fi ratat să scriu despre tot ce s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]