10,741 matches
-
acte procedurale efectuate din oficiu de către parchetele militar și civil, acte care atestă, în opinia lui, că a fost efectuată o anchetă completă și efectivă. Arată, de asemenea, că cerința de promptitudine și de diligență rezonabilă a fost respectată în speță, ancheta debutând, în fața parchetului militar, la 17 martie 2002 și terminându-se la 27 iunie 2002, dată la care parchetul a pronunțat o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Arată că, la sfârșitul anchetei, parchetul militar însărcinat a sesizat ministrul
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
27 iunie 2002, dată la care parchetul a pronunțat o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Arată că, la sfârșitul anchetei, parchetul militar însărcinat a sesizat ministrul de interne pentru a-i aduce la cunoștință încălcarea regulamentului interior comisă, în speță, de conducerea arestului Inspectoratului de Poliție Județean Prahova și supraaglomerarea acesteia, ceea ce a dus, în opinia sa, la imposibilitatea paznicilor de a cunoaște în orice moment situația efectivă a fiecărui deținut. 76. Guvernul arată, de asemenea, că ancheta efectuată de
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
Hugh Jordan împotriva Regatului Unit, nr. 24.746/94, pct. 107-109, CEDO 2001-III, Tanrikulu împotriva Turciei (MC), nr. 23.763/94, pct. 103, CEDO 1999-IV, și Slimani împotriva Franței, nr. 57.671/00, pct. 29, CEDO 2004-IX (extrase)]. 80. În speță, autoritățile interne nu au rămas inactive în urma decesului lui I.M. S-au efectuat două anchete, în paralel, de către parchetele civil și militar. Una dintre ele a constatat vinovăția exclusivă a unui codeținut, care a fost condamnat pentru omor deosebit de grav
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
de neîncepere a urmăririi penale în privința paznicilor închisorii. Fără a contesta temeinicia deciziilor pronunțate de autorități la nivel național, Curtea apreciază totuși că simplul fapt că un individ a fost condamnat pentru uciderea lui I.M. nu ar fi suficient, în speță, pentru a se considera că statul și-ar fi respectat obligația prevăzută de art. 2 din Convenție de a efectua o anchetă efectivă asupra circumstanțelor în care s-a produs decesul unei persoane când se afla sub supravegherea sa. 81
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
art. 2 din Convenție de a efectua o anchetă efectivă asupra circumstanțelor în care s-a produs decesul unei persoane când se afla sub supravegherea sa. 81. Pentru ca o astfel de anchetă să poată fi considerată efectivă în ceea ce privește circumstanțele din speță, investigațiile ar fi trebuit să fie efectuate de autorități independente în privința tuturor celor implicați în evenimente, inclusiv a paznicilor închisorii [a se vedea, de exemplu, hotărârile Gulec împotriva Turciei, 27 iulie 1998, pct. 81-82, Culegere 1998-IV, și Ogur împotriva Turciei
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
răspunzători de încălcarea regulilor de disciplină militară și făceau parte din structura militară, bazată pe principiul subordonării ierarhice (Barbu Anghelescu, citată anterior, pct. 40-43). 84. Curtea nu vede niciun motiv să nu fie de acord cu o asemenea concluzie în speță, paznicii închisorii unde I.M. executa pedeapsa cu închisoare contravențională fiind ei înșiși la data faptelor militari activi, precum procurorul militar care a efectuat ancheta împotriva lor. 85. Eficacitatea anchetei pe care statul este obligat să o efectueze asupra circumstanțelor în
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
și a evita orice aparență de complicitate sau de toleranță privind anumite acte ilegale (McKerr împotriva Regatului Unit, nr. 28.883/95, pct. 114, CEDO 2001-III, și Tahsin Acar, citată anterior, pct. 223-224). Omițând, în mod deliberat sau nu, în speță, să comunice reclamanților rezultatul anchetei efectuate de parchetul militar cu privire la paznicii închisorii, funcționarilor și codeținuților lui I.M., autoritățile au împiedicat exercitarea, de către aceștia, a căilor de atac care ar fi putut să se dovedească eficiente în dreptul intern pentru contestarea rezultatului
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
nu s-a contestat faptul că o acțiune civilă împotriva paznicilor închisorii era teoretic posibilă, în temeiul art. 998-1000 din Codul civil, o asemenea cale era, în practică, dacă nu destinată eșecului, cel puțin aleatorie, având în vedere circumstanțele din speță și, în special, motivarea hotărârii definitive din 14 ianuarie 2005, care a desemnat un singur vinovat de decesul lui I.M., pe codeținutul D.V. Mai mult, Curtea arată că Guvernul nu a pronunțat nicio decizie a vreunei instanțe naționale care să
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
de despăgubiri pe motiv că nu a comis infracțiunea de neglijență în exercitarea atribuțiilor sale, astfel cum a fost cazul de față. 89. Ansamblul tuturor acestor elemente sunt suficiente Curții pentru a concluziona că statul nu și-a îndeplinit, în speță, obligația de a efectua o anchetă efectivă în urma decesului lui I.M. Prin urmare, a fost încălcat art. 2 din Convenție sub aspect procedural. II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 90. În temeiul art. 41 din Convenție, "Dacă Curtea declară
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
reale, dovedite, necesare și rezonabile făcute în timpul procedurilor în fața instanțelor interne și în fața Curții. 96. În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță și ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde reclamanților suma de 3.600 EUR pentru toate cheltuielile. C. Dobânzi moratorii 97. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, referitor la critica formulată de autoarea excepției, apreciază că aspectele învederate de aceasta vizează existența unei lacune legislative, respectiv lipsa unei reglementări care să prevadă scutirea persoanele juridice (în speță, societate comercială) de la plata taxei judiciare de timbru. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 23 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 411/265/2012, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
degrabă o omisiune de reglementare, pe care, însă, Curtea Constituțională nu o poate suplini, această competență aparținând exclusiv legiuitorului. În subsidiar, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor excepții de neconstituționalitate invocate de același autor ca și în speța de față, respectiv Societatea Comercială "Genel Internațional" - S.R.L., din perspectiva unor critici similare, referitoare la imposibilitatea persoanei juridice de a beneficia de acordarea ajutorului public judiciar reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în acest sens fiind
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
aspect. 14. Curtea reamintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în cursul procedurii, a luat în considerare dorința de continuare a procedurii respective, exprimată de un moștenitor, o rudă apropiată și chiar, în lumina circumstanțelor speței, de un potențial moștenitor (legatar universal) care încerca să obțină recunoașterea dreptului său succesoral într-o procedură pendinte [a se vedea Malhous împotriva Republicii Cehe (dec.) (MC), nr. 33.071/96, care privea art. 1 din Protocolul nr. 1, și
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
universal) care încerca să obțină recunoașterea dreptului său succesoral într-o procedură pendinte [a se vedea Malhous împotriva Republicii Cehe (dec.) (MC), nr. 33.071/96, care privea art. 1 din Protocolul nr. 1, și jurisprudența citată în acestea]. În speță, ținând seama de circumstanțele cauzei și de practica internă (supra, pct. 9), Curtea subliniază că, deși domnul Viorel Rogojină nu a prezentat Curții un certificat de moștenitor, în calitate de fiu al reclamanților și de potențial moștenitor legal al celei de-a
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
și fiica domnului Viorel Rogojină, ar avea, de asemenea, un interes legitim suficient, material sau chiar moral, care să îi justifice calitatea de victimă și continuarea examinării prezentei cereri după decesul doamnei Aurica Rogojină. Prin urmare, Curtea consideră că, în speță, doamna Silvia Rogojină nu se poate pretinde "victimă", în sensul art. 34 din Convenție, a unei atingeri aduse dreptului la respectarea bunurilor sale. Prin urmare, acest capăt de cerere este incompatibil ratione personae cu dispozițiile Convenției, în sensul art. 35
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
părților interesate a unor despăgubiri în valoare de 119.275.065 ROL pentru imobilul lor naționalizat, această decizie nu a fost executată până în prezent. 19. Curtea a examinat de multe ori cauze care au ridicat probleme similare celei din prezenta speță și a constatat că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 (între altele, Matache și alții împotriva României, nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006, și Naghi împotriva României, nr. 31.139/03, 21 iulie 2009). 20. După ce
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
247/2005 , în vederea despăgubirii persoanelor cărora, asemenea reclamanților, li s-a recunoscut dreptul de a primi despăgubiri în temeiul legilor reparatorii respective. 23. Ținând seama de jurisprudența sa în materie și de elementele concrete de la dosar, Curtea apreciază că, în speță, faptul că reclamanții nu au putut primi despăgubirile stabilite într-o hotărâre definitivă și că nu au nicio certitudine privind data la care ar putea să le primească le-a cauzat un prejudiciu disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul acestora
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
nu au nicio certitudine privind data la care ar putea să le primească le-a cauzat un prejudiciu disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul acestora la respectarea bunurilor lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, în speță, a fost încălcată această dispoziție. II. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 24. Reclamanții se plâng, în esență, de rezultatul procedurii soluționate prin Hotărârea definitivă din 12 octombrie 2004, citată anterior, și al celorlalte proceduri judiciare pe care le-au inițiat, în
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
care s-ar impune la nivel național în cadrul executării prezentei hotărâri, pentru ca statul pârât să garanteze exercitarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire, indiferent dacă este vorba despre o restituire în natură sau de acordarea unei despăgubiri precum în speță (Viașu împotriva României, citată anterior, pct. 82-83). B. Art. 41 din Convenție 28. În temeiul art. 41 din Convenție, "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
interne și a Curții. 35. Guvernul evidențiază jurisprudența Curții în materie și absența documentelor justificative. 36. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În speță, având în vedere elementele de care dispune și criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea reclamanților cu acest titlu. 3. Dobânzi moratorii 37. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
ipoteze simplificatoare: (1) Analiza financiară și respectiv metoda fluxului de numerar actualizat stă la baza determinării deficitului de finanțare. ... (2) Metoda fluxului de numerar actualizat reflectă profitabilitatea financiară a investiției, respectiv abilitatea proiectului de a genera resurse financiare suplimentare (în speță profit) față de cele investite, independent de modul în care este proiectul finanțat. ... (3) Metoda ia în considerație numai veniturile obținute din plățile directe de la utilizatori (revenue cash în - flows directly paid by users) cum ar fi: tarife, taxe, rente, etc.
ORDIN nr. 2.287 din 30 iulie 2008 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261054_a_262383]
-
ipoteze simplificatoare: (1) Analiza financiară și respectiv metoda fluxului de numerar actualizat stă la baza determinării deficitului de finanțare. ... (2) Metoda fluxului de numerar actualizat reflectă profitabilitatea financiară a investiției, respectiv abilitatea proiectului de a genera resurse financiare suplimentare (în speță profit) față de cele investite, independent de modul în care este proiectul finanțat. ... (3) Metoda ia în considerație numai veniturile obținute din plățile directe de la utilizatori (revenue cash în - flows directly paid by users) cum ar fi: tarife, taxe, rente, etc.
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261055_a_262384]
-
a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a chestiunii de drept invocate. III. Punctul de vedere al Curții de Apel București - Secția I penală cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită Curtea a reținut că în speță inculpata a fost trimisă în judecată și condamnată de către instanța de fond pentru săvârșirea în concurs real a două infracțiuni: cea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din vechiul Cod penal, sancționată cu o pedeapsă
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
art. 15 alin. (2) din Constituție. Concluzionând în sensul menționat, instanța de apel a subliniat că este necesară o aplicare în două etape a legii mai favorabile, mai întâi prin determinarea limitelor de pedeapsă aplicabile potrivit legii mai favorabile (în speță - legea nouă), iar apoi, pornind de la maximul astfel determinat, prin identificarea legii mai favorabile în privința prescripției (în cazul de față, legea veche, care prevede un termen de 7 ani și 6 luni pentru prescripția specială). IV. Punctul de vedere al
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
majoritate, pentru caracterul autonom al instituției prescripției răspunderii penale. S-a considerat astfel că prescripția răspunderii penale, instituție de drept penal substanțial, trebuie analizată distinct în raport cu celelalte instituții de drept penal, inclusiv cu instituția pedepsei, iar în situația existentă în speță (infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior, judecată potrivit normelor cuprinse în Codul penal actual), legea penală mai favorabilă este aceea care permite constatarea împlinirii termenului de prescripție sub aspectul limitelor maxime de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea judecată, dar și
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]