9,717 matches
-
cea reglementată de art. 114 din Constituție. III. În privința criticilor intrinseci de neconstituționalitate, Curtea observă următoarele: Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în mod principial, că textele de lege criticate, conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
nu selectiv, nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie. Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă. Curtea mai observă că, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil". De asemenea, Curtea constată că dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". În sprijinul acestor argumente este invocată și jurisprudența Curții Constituționale, amintind, printre altele, și Decizia nr. 422/2003 în care, pronunțându-se asupra constituționalității art. 1 din Legea nr. 146/1997 , Curtea a statuat că "reclamantul care a plătit taxele judiciare de timbru va suporta pierderea sumelor de bani plătite cu titlul acesta, numai atunci când instanța hotărăște că acțiunea sa nu este întemeiată sau nu îndeplinește alte condiții prevăzute de lege pentru a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
Poporului apreciază că susținerile autorului excepției referitoare la neconstituționalitatea art. 1 din Legea nr. 146/1997 nu sunt întemeiate. Astfel, în ceea ce privește neconstituționalitatea prevederilor legale criticate față de dispozițiile art. 21 din Constituția republicată, reține că în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat, în mod constant, că liberul acces la justiție nu presupune și gratuitatea acestuia. Legea fundamentală nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, "fiind justificat ca persoanele care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 7 ianuarie 2000, și Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003. În toate aceste cazuri, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Astfel, s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, deoarece aceste acte internaționale nu conțin prevederi care să consacre gratuitatea actului de justiție. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut. (Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
atare practică anticoncurentiala este ilegală "per se" și nu trebuie să fie demonstrate efectele sale negative asupra unui mediu concurențial normal, ci este suficient să se facă dovada existenței practicii. 1.8. Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 955/1998 statuează că prin încălcarea Legii nr. 21/1996 nu trebuie să se și producă efecte cuantificabile; este suficient că actele și faptele să fie de natură a afecta concurență. 1.9. Deși inițial RĂI - Ș.A. a recunoscut că ANAT "a negociat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152762_a_154091]
-
Anexa CERERE privind convocarea unei sesiuni extraordinare în data de 3 iulie 2012, ora 17,00, formulată de membri ai Biroului permanent În conformitate cu jurisprudența sa constantă din 1992 și până în prezent, Curtea Constituțională a statuat că președintele Senatului, în exercitarea funcției, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic, întrucât acesta nu poate reprezenta poziția politică și interesele unui partid politic, ci reprezintă Senatul în integralitatea sa ( Decizia Curții Constituționale nr. 45/1994 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242881_a_244210]
-
ce nu afectează exercitarea drepturilor și libertăților acestora. În ceea ce privește critica adusă art. 12 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Guvernul a făcut trimitere la Decizia nr. 197/2003 prin care Curtea Constituțională a statuat că aceste prevederi nu aduc atingere principiului neretroactivității legii. Avocatul Poporului apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, deoarece prin acordarea de facilități doar acelor agenți economici care au obținut înlesniri la plata sumelor reprezentând obligații fiscale nu se aduce atingere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155247_a_156576]
-
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Avocatul Poporului apreciază că reglementarea este conformă regulii constituționale a legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, chiar dacă este aplicabilă unor fapte considerate contravenții. De altfel, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 318/2003 că legislația contravențională din România intr�� sub incidența prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prin urmare nu se justifică o eventuală sancționare contravențională a unei persoane pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155247_a_156576]
-
Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere. 4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deținere are dreptul să introducă un recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală. 5. Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei dețineri în condiții contrare dispozițiilor acestui articol are dreptul la reparații." - Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155247_a_156576]
-
pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.» 9. Cerința constituțională a fost îndeplinită prin propunerea de remaniere formulată de prim-ministru și prin aprobarea noii structuri și compoziții politice a Guvernului, conform Hotărârii Parlamentului sus-menționate. 10. Astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008, «Din textul Constituției rezultă că, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (3) ale art. 85
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
ai Guvernului României - Decretul nr. 261/2014 , care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014. II. 2. Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională între autorități publice 54. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea" ( Decizia nr. 270 din 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale. 68. În aceeași decizie, Curtea Constituțională a mai statuat că opiniile, judecățile de valoare sau afirmațiile titularului unui mandat de demnitate publică - așa cum este Președintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorități publice - referitoare la alte autorități publice nu constituie prin ele însele conflicte juridice între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
aceeași imunitate ca și pentru deputați și senatori, art. 72 alin. (1) din Constituție aplicându-se în mod corespunzător. 72. Curtea constată că nu există alte motive întemeiate pe dispozițiile și pe principiile Constituției care să justifice reconsiderarea acestor teze statuate în jurisprudența instanței constituționale. 73. Pe de altă parte, Curtea subliniază faptul că, în activitatea de îndeplinire a mandatelor constituționale ce le revin, reprezentanții autorităților publice, prin pozițiile pe care le exprimă, au obligația de a evita crearea unor stări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
și a libertăților fundamentale, care consacră prezumția de nevinovăție și, respectiv, dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor aceluiași text de lege, în raport cu critici similare, statuând că acestea nu încalcă prezumția de nevinovăție și nici dreptul la apărare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 338 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214078_a_215407]
-
C. Duvac, Accesul ilegal la un sistem informatic în reglementarea Noului Cod penal, în RRDP1, nr. 1/2012, p. 96), în sensul existenței unui acces fără drept la un sistem informatic, autorul achiesând la soluțiile instanțelor de judecată ce au statuat în acest sens. Plasarea unor asemenea dispozitive nu poate în nicio ipoteză să atragă tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 42 din Legea nr. 161/2003 . În acest sens, unele instanțe au considerat că ne aflăm sub incidența prevăzută de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. Prin Decizia nr. 954 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a statuat, cu privire la art. 3 pct. 1 lit. a), că acesta "instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadență (în prezent, 90 de zile, nota Curții Constituționale). Instituirea acestei prezumții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. Acest mod de reglementare este în perfect acord cu principiul constituțional al egalității în drepturi, care, după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudența Curții Constituționale, nu presupune omogenitate, astfel încât situații diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat". Cu privire la critica de neconstituționalitate a art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , prin Decizia nr. 1.247 din 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
În continuare, examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra obligativității plății anticipate a taxelor judiciare de timbru și a conformității acesteia cu art. 21 din Constituție, care prevede liberul acces la justiție, s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, statuând că prevederile legale menționate sunt conforme Legii fundamentale. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, cât și Decizia nr. 372
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193390_a_194719]
-
menține controlul asupra economiilor coloniale. De altfel, pe lângă corporații bine cunoscute ale acelor vremuri Compania Indiilor de Est și Compania Golfului Hudson multe colonii americane deținute de Anglia erau ele Însele Înscrise ca fiind corporații. Corporațiile din acea vreme erau statuate de către rege și funcționau ca o extindere a puterilor Coroanei. Acestor corporații li se acordau puteri monopoliste asupra teritoriilor și activităților considerate de o importanță crucială pentru interesele statului englez. La Începutul secolului al 17, compania olandeză a Indiilor Orientale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sângeroase, a fost consfințită la adunarea (kuriltai) reprezentanților nobilimii nomade, întrunită pe râul Onon, în anul 1206. În această adunare a fost recunoscută autoritatea supremă a lui Gingis-han (1206-1227) asupra tuturor mongolilor și triburilor acestora. În același timp, s-a statuat, pe baza vechilor cutume mongole, codul de legi, cunoscut sub numele de "marea yasă", care conținea reglementări esențiale privind viața familială, economică, socială, religioasă și militară. Acest cod de legi corespundea noului stadiu al societății mongole și aristocrației tribale, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Astfel, regii arpadieni au făcut eforturi disperate pentru a prelua controlul asupra domeniului regal, înstrăinat în bună măsură prin concesiuni anterioare. În această direcție, prin "Bula de Aur" (1222) (vezi DIR C, sec. XI-XIII, II, p. 375-378), charta ce a statuat "libertățile", privilegiile nobilimii regatului, Andrei II a încercat să-și atragă sprijinul micii nobilimi împotriva magnaților. Bela IV, urcat pe tron în 1235, s-a angajat într-un îndârjit efort de restaurare a domeniului regal, dar tentativa sa de a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]