11,661 matches
-
simplu din faptul că, la Dick, existența mai multor straturi temporale implică, după cum ar spune Borges, existența și a mai multor "versiuni ale realității". Ca în universurile proprii viselor, sau sub influența anumitor droguri, personajele dickiene trăiesc în universuri totodată subiective, dar și în relație cu celelalte, a căror sumă creează, poate, o realitate. În afară de cazul în care aceasta din urmă nu e manipulată de vreo instanță oarecare, ascunsă, a cărei descoperire constituie misiunea deziluzionantă a eroului. Această tematică originală, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
acestei relații și sensul durerii așa cum se precizează el în discuția cu medicul sau personalul medical influențează global eficiența tratamentului. Importanța dată durerii în serviciile medicale Exprimarea suferinței în fața personalului care oferă îngrijiri solicită personalul să joace rolul de „filtru subiectiv ce interpretează semnalul corporal integrându-l în datele personale, istorice și circumstanțiale, interne și externe, conștiente și inconștiente, psihice și somatice”(Tassain, 2003). Importanța dată durerii de către personalul medical ține de: contextul cultural; contextul serviciului medical unde este exprimată durerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectiva considerării durerii „doar în funcție de intensitate”. Răspunsurile arată că aprecierea durerii se face astfel: „aprecieri personale”(21), „aprecierile pacientului” (15), „scala vizual analogă”(6), în vreme ce două chestionare nu dau nici un răspuns. Așadar două treimi din răspunsuri afirmă că durerea, acuză subiectivă, este apreciată tot subiectiv de personalul medical. Subiectivitatea celui care este chinuit de durere este mai puțin importantă în ochii personalului medical sau altfel spus: „eu știu cât și cum te doare!”. 15. Considerați durerea un simptom important? Este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în funcție de intensitate”. Răspunsurile arată că aprecierea durerii se face astfel: „aprecieri personale”(21), „aprecierile pacientului” (15), „scala vizual analogă”(6), în vreme ce două chestionare nu dau nici un răspuns. Așadar două treimi din răspunsuri afirmă că durerea, acuză subiectivă, este apreciată tot subiectiv de personalul medical. Subiectivitatea celui care este chinuit de durere este mai puțin importantă în ochii personalului medical sau altfel spus: „eu știu cât și cum te doare!”. 15. Considerați durerea un simptom important? Este o întrebare redundantă urmărind congruența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de prevenire, în cadrul familiei, a comunității sau a unei societăți, trebuie luat în considerare și contextul cultural, cu valorile promovate de acesta. în cercetarea amintită deja, realizată în perioada 2007-2008, în cadrul proiectului SSSS, au fost colectate și date cu privire la sărăcia subiectivă. Sărăcia subiectivă se referă la sentimentele copilului cu privire la sărăcia familiei, ceea ce crede el despre bunăstarea familiei. Deși datele colectate nu arătau o situație dramatică privind sentimentul că aparțin unei familii sărace, în rândurile copiilor respondenți, analiza acestor date a condus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cadrul familiei, a comunității sau a unei societăți, trebuie luat în considerare și contextul cultural, cu valorile promovate de acesta. în cercetarea amintită deja, realizată în perioada 2007-2008, în cadrul proiectului SSSS, au fost colectate și date cu privire la sărăcia subiectivă. Sărăcia subiectivă se referă la sentimentele copilului cu privire la sărăcia familiei, ceea ce crede el despre bunăstarea familiei. Deși datele colectate nu arătau o situație dramatică privind sentimentul că aparțin unei familii sărace, în rândurile copiilor respondenți, analiza acestor date a condus la câteva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului de către mediul în care crește (bune resurse materiale, anturaj „sănătos”, persoane disponibile afectiv pentru copil etc.). Pe de altă parte, în mediul real, obiectiv, copilul își conturează, își creează, propriul mediu care este diferit de al celorlalți. Această selecție subiectivă se face în acord cu particularitățile nevoilor și manifestărilor copilului. Chiar și în cazul fraților univitelini, crescuți în același mediu real, se înregistrează astfel de diferențe de mediu propriu (Sander, 1975). Copilul rezilient va fructifica mai mult factorii protectivi existenți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
torturi sau au fost/sunt tratați cu violență și sunt victimizați. Toate aceste situații ating sentimentul valorii personale. Demnitatea umană este internă (modul în care te autopercepi) și externă (modul în care ceilalți te percep). Reprezintă o experiență obiectivă și subiectivă în același timp, prin reverberațiile emoționale create de situația obiectivă. Ea depinde de modul în care persoana este văzută, percepută și tratată de către ceilalți și în acest sens este rezultatul unui proces social. Experiențele relative la demnitate sunt cotidiene, trăite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cursa pentru vindecare. Mai apoi, sunt livrate o serie de strategii simple, pliate la particularitățile individului și fără a abuza de ele numeric. Se începe cu măsurarea nivelului său de anxietate, cu ajutorul unui instrument special destinat pentru identificarea unităților subiective de distres (SUDs). Mai apoi, îi sunt prezentate pacientului, în doze rezonabile și eșalonate în timp strategiile de rutină și care trebuie rulate zilnic de către acesta. întrucât există trei categorii de simptome: fizice, mentale și comportamentale, fiecare categorie își subordonează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a putea satisface nevoile copiilor, a-i proteja și a avea o viață satisfăcătoare. Așadar, proba obiectivă a rezilienței o dăm în modul în care reușim în viața autonomă, printre ceilalți, și în modul în care reușim ca părinți. Dovada subiectivă este capacitatea de a nu ne pierde bucuria de viață, dragostea parentală și sentimentul valorii și al unicității identității noastre ca individ. Dar toate aceste capacități: autonomia existențială, eficientă în creșterea noilor generații, bucuria de viață și valorizarea identității unice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definită. Mariana Chilton (2006, p. 215) definește demnitatea umană ca „un sens dinamic al valorii mediate social și politic”ce se referă la modul în care o persoană este percepută, văzută și tratată de ceilalți. Acest mod influențează propria experiență subiectivă, stima de sine a persoanei. Violarea demnității umane conduce la stres cronic și o stare de sănătate precară. Demnitatea umană e grav afectată în situații de victimizare violentă, sărăcie, deprivare și discriminare, toate acestea fiind deja cunoscute ca asociate cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Heliade Rădulescu spune adesea că semnele exterioare care ne ajută să recunoaștem poeziile (ritm, măsură, versură șcl.) nu au în acest caz nicio contribuție. Nu înseamnă însă că "poezia îcarnată" cade în spațiul inefabilului, că identificarea ei ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în comun cu poezia universală proprietățile tehnice, prozodia, figurativitatea, structura; dar acestea sunt în cazul folclorului doar o producție spontană de ritm și imagine, defectuoasă și necultivată, care cade în afara literaturii. De aceea, Russo asumă verdictul estetic ca simplă considerație subiectivă, condiționată de relația personală cu corpusul. Sunt frumoase pentru mine fiindcă sunt ale mele: "Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului"38. Dimpotrivă, Alecsandri se prevalează de posibilitatea unei aprecieri neutre - o judecată estetică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetului în toată puterea cuvântului", care, pe lângă rolul de "creator de lumi", l-a asumat și pe acela de geniu. O lume ideală a națiunii, de dincolo de orice putere creatoare, a fost înlocuită cu o realitate generată printr-un act subiectiv al invenției. Schematizând, universul de referință al genialității în cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ensemble (ediție îngrijită de Claude Coste, Seuil/ IMEC, Paris, 2002). În centrul acestei reflecții stă cenobitismul pentru că, asemeni lui Heliade Rădulescu, și autorul Mitologiilor încearcă să gândească o societate care să ofere ordine și în același timp să ocrotească conduitele subiective. Și Barthes - antimodernul - caută o ieșire din democrație și din logica ei de masă; sau, mai precis, încearcă să amenajeze în prezența inevitabilă a democrației un spațiu protejat pentru exprimarea unei individualități ireductibile. Acesta e sensul interogației din titlu: cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
uremice se datorau de fapt anemiei renale. Studii de bună calitate au evidențiat o creștere netă a calității vieții și a funcțiilor cognitive la pacienții cu IRCT în tratament cu EPO [Eschbach et al., 1993]. Calitatea vieții, exprimată prin statusul subiectiv de sănătate, de scădere a incidenței depresiei etc., se îmbunătățește atât la pacienții hemodializați, cât și la cei tratați prin dializă peritoneală [Auer et al., 1992] și la cei cu IRC în stadiile predialitice [US Recombinant Human Erythropoietin Predialysis Group
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
statului. Partidul numără până acum 500.000 de membri și va aduce desigur liniștea dorită în această țară"617. Descrierea acestor evenimente care s-au petrecut în diferite state ale lumii (fie Italia sau Mexic) erau prezentate într-un mod subiectiv și din perspectiva Bisericii Catolice, care condamna "secta francmasonilor" și "lăuda înființarea unui partid catolic" în Mexic, de la care se așteaptă instaurarea liniștii și a păcii. Existau știri care prezentau descriptiv unele evenimente, precum: "Comemorarea la Roma a Sfintei Elena
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul lor"623. Dincolo de informațiile subiective, erau oferite și date precise despre sursele folosite pentru documentarea articolului; prin subiectele prezentate, cititorii erau puși la curent cu politica SUA și problema Mexicului aceea de instaurare a președinților favorabili SUA. Articolul datează din 1915 și făcea referire la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova au relatat conflictul deschis purtat în presa din Italia între Biserică și francmasonerie, cât și implicarea francmasonilor (denumiți "șerpii verzi") în participarea Italiei la război. În articolul "Columbia, o țară fericită" s-a relatat într-o notă total subiectivă și preferențială situația din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a avut la bază orgoliile personale, lipsa unor specialiști și profesioniști care să se ocupe doar cu această activitate; toate au dus la editarea unor "fițuici inutile și slabe". Această analiză nu a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un moment de supărare a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, influențând mulți gânditori catolici. În încercarea de a apăra credința in fața valului pozitivist și rationalist, unii autori au apelat la doctrina Sfântului Augustin și la aspectele interioare și subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
totodată prezentă în numeroase povestiri contemporane în care Itaca este nu numai sinonimul lui "sweet home", dar servește și la elucidarea secretelor familiale și a unei căutări a identității.196 Această psihologizare, chiar psihanalizare a Itacăi atestă sensul simbolic și subiectiv pe care le poate lua în epoca modernă reîntoarcerea la origini. Pâmânt al absenței ca și al reîntoarcerii la uman, Itaca este poate pentru Homer trecerea definitivă a eroului la condiția umană, după experiența șederii la Faecieni, imagine a utopiei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept un ermit. Contrastul între o situație obiectivă și o percepție subiectivă este puternic marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă că vocile îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
importantă parte autobiografică imaginară în operele sale, dar mai ales, acest anonimat îi conferă un statut straniu și particular care nu numai că dă povestirii un aspect misterios, dar tinde să semnifice, în narațiunea la prima persoană că acest narator subiectiv este finalmente cel al cărui secret nu va fi niciodată descoperit, că el este un subiect "alb", o subiectivitate deschisă, în rătăcire, în vacanță, care încearcă să forțeze o casă, să-i forțeze secretele cu vana speranță de a găsi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sens religios nici chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta, în uitarea originilor sale. Ea sfidează ireductibila contingență dând un stil existenței subiective, impunând o raționalitate care conferă seriozitate existenței. Înțelegem de ce America este un spațiu de idealizare și că ea este în ea însăși o structură de idealizare care în același timp scapă și se sustrage sensului. Lumea Nouă ca țară a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]