97,255 matches
-
dezvoltare al jocurilor pentru telefonul mobil numit "Relude" și a fost redenumit ca "Rovio Mobile" în 2005. Compania este foarte cunoscută pentru crearea seriei "Angry Birds". În 2003, trei studenți de la Universitatea de tehnologie din Helsinki (în prezent Universitatea de Științe Aalto), Niklas Hed, Jarno Väkeväinen și Kim Kidert au participat la o competiție de jocuri de mobil de dezvoltare de la Partidul demo al Adunării, sponsorizat de Nokia și HP. Cu o victorie de la un joc multiplayer în timp real, numit
Rovio Entertainment () [Corola-website/Science/332559_a_333888]
-
prezice Venter. În Regatul Unit, un raport realizat de Royal Academy of Engineering a concluzionat că biologia sintetică „are o importanță extraordinară în ceea ce privește creșterea bogăției națiunii”, specialiștii de la Centre for Synthetic Biology and Innovation afirmând că această nouă ramură a științei ar putea duce la o nouă revoluție industrială. Printre reușitele cercetătorilor britanici se numără deja conceperea unei bacterii cu gene sintetice ce poate fi introdusă în apa de băut. Atunci când în apă sunt detectați paraziți, genele sintetice fac bacteria să
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
de la tatăl său Thore Fries (1762-1839), pastor la biserica din Femsjö, care l-a încurajat mereu în ceea ce avea să devină: un interesat pe tot parcursul vieții în ciuperci și studiul acestora, o materie care astăzi se cunoaște sub denumirea „Știința micologică”. Băiatul a urmărit mai întâi, din 1803, școala din Växjö apoi, din 1808, liceul tot acolo. Deja în 1810 a scris o primä micä lucrare despre flora din imprejurarea de Femsjö. La vârsta de 17 ani, el a cunoscut
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
opera sa de mai multe volume "Novitiæ floræ svecicæ", (până 1824). În anul terminării acestei lucrări a fost avansat la gradul de profesor asociat de botanică. Între timp (1821) a fost admis ca membru al "Kungliga Vetenskapsakademien" (Academia Regală de Științe a Suediei), ceva mai târziu (1847) și unul al "Svenska Akademien" (Academia Regală Suedeză). Din 1828 Fries a fost numit "Botanices Demonstrator", ceea ce a însemnat, că i-au fost încredințate sarcini de cercetare și excursii botanice și, de asemenea, a
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
astfel mulți micologi au denumit un număr mai mare de taxoni (genuri, specii și varietăți) în onoarea lui: "friesii" sau "friesiana". În marea sa monografie (1836-1838) precum în special în ultima sa lucrare majoră "Hymenomycetes Europaei" (1874) marele om de știință a clasificat 2.770 de specii de ciuperci. Fries însăși a denumit și clasificat 116 de genuri și peste 400 de specii, unele foarte cunoscute, între altele pe Buretele galben, Buretele viperei, Creasta cocoșului, Hribul, Lăptuca dulce, Vinețica porumbeilor, Șampinionul
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
adesea oară. Pe lângă onorurile menționate mai sus, el a fost decorat cu Marea Cruce de Comandor a Ordinului regal suedez Steaua Polară și numit "doctor honoris causae" prin universitatea din Lund (1868). El a și fost membru al "Societății Regale de Științe Uppsala" (1831), "American Academy of Arts and Sciences" (1849), Academiei de Științe din Berlin (1854), al Royal Society (1874) precum membru corespondent al Universității de Stat din Sankt Petersburg (1850). În pentru acel timp impunătoarea vârsta de 83 de ani
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
Marea Cruce de Comandor a Ordinului regal suedez Steaua Polară și numit "doctor honoris causae" prin universitatea din Lund (1868). El a și fost membru al "Societății Regale de Științe Uppsala" (1831), "American Academy of Arts and Sciences" (1849), Academiei de Științe din Berlin (1854), al Royal Society (1874) precum membru corespondent al Universității de Stat din Sankt Petersburg (1850). În pentru acel timp impunătoarea vârsta de 83 de ani, marele Fries a murit în casa sa din Uppsala din cauza unei pneoumonii
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
secția de mecanică și electrotehnică a Institutului Politehnic din München. Primind permisiunea de a se întoarce după câțiva ani în România, a înființat un birou tehnic, de asemenea a fondat și condus ca director literar colecția „Biblioteca de popularizare pentru știință, litere, arte” a casei de tipografie Samitca din Craiova. Pentru aceasta el a efectuat traduceri din literatura universală, multe din ele după ediții germane. Între altele, a tradus pentru tipografia și editura „Samitca” Suferințele tânărului Werther de Goethe (1896), de
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
fizica la Universitatea din Dorpat. În perioada 1823 - 1826, participă la exepediția lui Otto von Kotzebue în jurul lumii, prilej cu care studiază proprietățile fizice și climatice ale apei mării. Rezultatele le-a publicat în 1831 în cadrul "Memoriilor Academiei Ruse de Științe". Intră ca profesor la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, unde, în perioada 1840 - 1863, este decan al Catedrelor de Matematică și Fizică, iar în perioada imediat următoare și pentru tot restul vieții, va fi rectorul prestigioasei universități.
Heinrich Lenz () [Corola-website/Science/332619_a_333948]
-
unde au răspândit virusul. Cercetătorii cred că membrii familiei băiatului, ce este considerat pacientul zero, ar fi vânat lilieci din speciile "Hypsignathus monstrosus" sau "Epomops franqueti", lilieci considerați rezervor natural al virusului Ebola. O altă teorie lansată de oamenii de știință, presupune că virusul ar fi fost "importat" din zona estică a Africii Centrale prin animalele aduse din această zonă. La 25 martie 2014 Organizația Mondială a Sănătății relatează faptul că Ministerul Sănătății din Guineea cât și Organizația Medici fără Frontiere
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
sosire simptome ale bolii. Nu este cunoscut clar cum se declanșează o epidemie de Ebola, dar se presupune că infectarea inițială apare atunci când omul intră în contact cu fluidele corporale ale un animal infectat decedat. Probele strânse de oamenii de știință de-a lungul timpului dovedesc că rezervorul gazdă al virusului Ebola sunt liliecii. La ora actuală nu există vaccin sau tratament antiviral specific omologat împotriva acestei boli.
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
după un an (în 1909) a fost transferat la seminarul "Veniamin Costachi" din Iași. La acest seminar a avut ca profesori, printre alții, pe renumitul entomolog George Fințescu, precum și pe Iorgu Iordan. Din 1918, el a urmat cursurile Facultății de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1923. A fost elevul marilor naturaliști: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Paul Bujor, Ion Scriban, etc. În timp când era student, el a atras atenția profesorul Ion
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
în 1909) a fost transferat la seminarul "Veniamin Costachi" din Iași. La acest seminar a avut ca profesori, printre alții, pe renumitul entomolog George Fințescu, precum și pe Iorgu Iordan. Din 1918, el a urmat cursurile Facultății de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1923. A fost elevul marilor naturaliști: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Paul Bujor, Ion Scriban, etc. În timp când era student, el a atras atenția profesorul Ion Borcea prin calitățile
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
Borcea, Ion Simionescu, Paul Bujor, Ion Scriban, etc. În timp când era student, el a atras atenția profesorul Ion Borcea prin calitățile sale și în 1921, acesta l-a reținut ca asistent la Laboratorul de Zoologie descriptivă a Facultății de Științe. În 1924 el a urmat cursurile de specializare în studiul ihneumonidelor, la Viena, la Muzeul de Istorie Naturală și la Stația de Protecție a Plantelor, sub conducerea lui Bruno Wahl. El a continuat specializarea între 1927-1929 la Institutul de Zoologie
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
greacă și latină, pe care el a învățat-o în seminar. Timp de 43 ani el a servit învățământului biologic românesc, trecând rapid prin întreaga ierarhie universitară. În 1923 a fost asistent la Laboratorul de Zoologie descriptivă a Facultății de Științe a Universității din Iași, apoi Șef de Lucrări la aceiași Facultate (1933-1942). În 1942-1948 a fost conferențiar la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic din Iași; iar în 1948-1950 profesor la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic din Iași. A
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
pentru literatură și artă. Timp de mai multe decenii, C.H.Beck a fost leader în topul editurilor cu profil teologic. Mai târziu, teologia a avut un rol restrâns în catalogul companiei, în comparație cu alte domenii cum ar fi istoria, studiul antichității, știință, artă, literatura dar și drept, subiecte care au reliefat munca Editurii Beck încă de la începutul secolului al XIX-lea și continuă să fie principalele domenii. Activitățile curente ale casei editoriale sunt împărțite în două domenii: Drept, Taxe și Economie, divizie
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
Editurii Beck încă de la începutul secolului al XIX-lea și continuă să fie principalele domenii. Activitățile curente ale casei editoriale sunt împărțite în două domenii: Drept, Taxe și Economie, divizie sub conducerea Dr. Hans Dieter Beck și Literatură, Non-ficțiune și Științe, divizie sub conducerea Dr. H.C. Wolfgang Beck. beckUn factor important în dezvoltarea programului editorial juridic al editurii C.H.Beck, l-a avut înființarea celui de al doilea Reich German, în 1871. La scurt timp înainte de trecerea în noul secol, acest eveniment
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
sau figura lui Haidinger este un fenomen vizual care se produce atunci cînd ochiului uman i se prezintă un cîmp luminos polarizat liniar. Fenomenul a fost descoperit și descris prima dată de omul de știință austriac Wilhelm von Haidinger în 1844. În general este valabilă afirmația că ochiul uman, spre deosebire de al unor alte specii de viețuitoare, nu este sensibil la polarizarea luminii, în sensul că indiferent cum e polarizată lumina ajunsă la retină omul o
Peria lui Haidinger () [Corola-website/Science/332674_a_334003]
-
este o instituție de învățământ liceal înființată oficial la data de 27 octombrie 1868. Colegiul Național Cantemir Vodă este unul din liceele teoretice din București care și-a concentrat atenția și resursele către profilul real, având o singură clasă de științe sociale. Celelalte locuri disponibile la Colegiul Național Cantemir Vodă sunt pentru clasele de mate-info, la care elevii pot studia informatica sau engleza pe lângă aceste două specializări. Colegiul Național Cantemir Vodă a fost fondat in 1868, sub numele de Școala Secundară
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă”, deoarece "„tot așa cum alți domnitori și Dimitrie Cantemir, fiu și frate de domn și el însuși domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat și în fine ca om de știință...”". Semnăturile ce întăresc această hotărîre ne dau posibilitatea să cunoaștem pe cei cărora li se datorează denumirea actuală a școlii: Pană Constantinescu, director; D.V. Marinescu, profesor de desen; Nicolae Rădulescu, profesor de religie; V. D. Păun, profesor de limba latină
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
peste Prut, în Cluj. Pregătirea liceală a finalizat-o în 1945-1946 la Cluj-Napoca, unde a absolvit Liceele teoretice "Gh. Barițiu" și "Angelescu". În anul 1946 a fost admis la Facultatea de Agronomie a actualei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca), pe care a terminat-o în 1950 cu o excelentă diplomă de merit. În 1950 a intrat în activitatea didactică și a avansat în ierarhia universitară parcurgînd, rând pe rând, toate gradele universitare până la gradul
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
o cunoaștere despre realitate poate fi obținută doar pe baza a ceea ce ne este dat prin acțiunea obiectelor asupra organelor noastre de simț. Luând în considerare cele menționate de filozoful german în "Critica rațiunii pure", matematica și partea pură a științelor naturii (mai precis fizica) nu puteau să ofere cunoaștere în sensul deplin al cuvântului. Ele erau pur și simplu condiții de posibilitate ale acestei cunoașteri. Judecățile matematice sunt considerate a priori, noi primim cunoaștere numai în ceea ce privește forma lor. Odată cu adăugarea
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
ne reprezentăm lucrurile fără spațiu și timp. Ele sunt simple condiții formale ale sensibilității noastre și premerg apariției reale a obiectelor, făcând posibilă această apariție. Sensibilitatea este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor externe. De exemplu, geometria este știința care determină sintetic a priori proprietățile spațiului. Mai precis, Kant dorește să spună că atunci când subiectul își imaginează un corp sau vede un corp în realitate, acesta este (deja) reprezentat în spațiu. Relațiile spațiale și temporale sunt universal necesare. Spre deosebire de
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că lumina nu se propagă în linie dreaptă, cum o demonstra de exemplu experimentul cu fantă dublă al lui Thomas Young publicat în 1807. În acest context, Academia de Științe a Franței a organizat în 1819 un concurs pentru a elucida natura luminii. Între membrii juriului se găsea fizicianul francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni astăzi celebri
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
întreb dacă nu cumva cartea trece transcende înțelegerea Occidentală. (Versiunea lui James Legge a fost una dintre acestea, deși mi-a oferit titlul uneia dintre cărțile mele, "The Lathe of Heaven" ("Strungul cerului"). Peste ani, Joseph Needham, marele erudit în știință și tehnologie chinezească, mi-a scris într-un mod cât se poate de drăguț și lipsit de reproș că Legge a cam dat-o în bară la traducerea cu pricina; când a fost scrisă cartea ["Tao Te Ching"], strungul nu
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]