65,754 matches
-
specifică depresiei (afectivitatea pozitivă redusă) și o caracteristică specifică anxietății (arousal-ul fiziologic). TULBURĂRILE ANXIOASE ALE COPILĂRIEI ȘI ADOLESCENȚEI Tulburările anxioase sunt frecvente în copilărie și adolescență, rata de prevalență pe an fiind estimată la 13% (Costello și colab., 1996). Aceste afecțiuni se caracterizează prin îngrijorare cronică privind evenimente prezente sau viitoare și pot să presupună o serie de tipuri de reacții comune: pe plan comportamental (fugă și evitare), cognitiv (aprecieri negative cu privire la propria persoană) și fiziologic (arousal involuntar: ritm cardiac sporit
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fiziologic (arousal involuntar: ritm cardiac sporit, respirație rapidă, tremurături și tensiune musculară). Deși DSM-III recunoștea existența a trei tulburări anxioase în copilărie (anxietatea de separare, evitarea fobică și tulburarea hiperanxioasă), în prezent, numai anxietatea de separare mai apare în categoria afecțiunilor anxioase care debutează în copilărie (DSM-IV-TR). Ceea ce înainte se numea tulburarea supraanxioasă a copilăriei apare acum în DSM-IV ca anxietate generalizată. Lista tulburărilor anxioase din DSM-IV-TR este prezentată în secțiunea „Pe scurt 5.1”. Tulburările anxioase din perspectiva stadiilor de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pe rând, în acest timp clientul reacționând printr-o relaxare musculară profundă. ANXIETATEA DE SEPARARE Copiii care suferă de anxietate de separare au sentimente intense de distres anormale în stadiului lor și care persistă cel puțin patru săptămâni. Deși această afecțiune este recunoscută ca fiind una dintre tulburările care se manifestă prima dată în copilărie și adolescență, debutul înainte de 6 ani este considerat precoce. Tulburarea se manifestă înainte de 18 ani (DSM-IV-TR). De reținut Conform criteriilor din DSM-IV-TR, pentru punerea diagnosticului de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
eficiente în tratamentul anxietății de separare (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Programul „Coping Cat”, care s-a dovedit eficient în tratarea copiilor cu anxietate generalizată (pentru o expunere a acestui program, vezi secțiunea dedicată acestei afecțiuni), a fost util și în cazul copiilor cu anxietate de separare. De reținut Tratarea refuzului școlar poate fi o componentă importantă a tratamentului anxietății de separare la copii. Programele de management situațional structurate cu reguli stricte (expectanțe) în cadrul cărora se
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
liste și modificarea lor. Etiologie Factorii biologici și genetici. Rolul neurotransmițătorilor Riscul indirect de tulburare obsesiv-compulsivă poate fi de până la 8% dacă există rude cu debut precoce de tulburare obsesiv-compulsivă (Bellodi, Sciuto, Diaferia, Ronchi & Smeraldi, 1992). La pacienții cu această afecțiune, s-au înregistrat niveluri scăzute de serotonină, substanță cu rol de neurotransmițător. Eficiente în tratarea simptomelor au fost antidepresivele triciclice: colmipramin (Anafranil) și fluoxetina(Prozac), un inhibitor selectiv de recaptare a serotoninei, care ajută la creșterea nivelurilor de serotonină. Atenție
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
joacă familia în dobândirea unor moduri de gândire negative la copiii anxioși. Studiile arată că peste 80% dintre copiii cu tulburare obsesiv-compulsivă au familii foarte critice și excesiv de implicate (grad ridicat de exprimare a emoțiilor) și că adolescenții cu această afecțiune își descriu familiile ca fiind mai puțin afectuoase, disponibile și apropiate (Valleni-Basile și colab., 1995). Teoriile cognitive Gândirea dezadaptativă determină sentimentul de incapacitate de a controla factorii de risc (risc de rănire, de pildă) și îl face pe pacient să
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ceea ce le afectează viața de zi cu zi. Există două tipuri principale de dispoziție: depresia - o stare de afectivitate pozitivă scăzută - și opusul acesteia, mania, care este o stare de euforie. Indivizii depresivi pot avea o formă gravă a acestei afecțiuni, numită tulburare depresivă majoră, sau o formă mai ușoară, numită distimie. După recuperare, pot avea recidive. Cei care au o dispoziție negativă, dar nu și intervale de manie, suferă de depresie unipolară. Cei care au când stări de depresie, când
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
urmare, orice discuție asupra trăsăturilor ce se pot asocia cu această tulburare la copii și adolescenți trebuie să țină cont de stadiul de dezvoltare. De reținut Spitz (1946) a analizat copiii instituționalizați care păreau să se piardă din cauza lipsei de afecțiune și aceasta în ciuda faptului că nevoile lor fiziologice erau satisfăcute. Datorită caracterului extrem al letargiei lor și a suspinatului lor cronic, Spitz a numit reacția acestor copii hospitalism. Depresia la copiii mici și preșcolari Recent, cercetătorii au constatat că și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
este la fel de mare la fete ca și la băieți. Totuși, în adolescență, depresia este de aproape două ori mai frecventă la fete decât la băieți (Fleming & Offord, 1990). Depresia se asociază foarte frecvent cu tulburările anxioase, dar și cu alte afecțiuni. Evoluție Depresia poate fi de lungă durată și extenuantă. Deși punerea diagnosticului de episod depresiv major necesită manifestarea simptomelor timp de doar 2 săptămâni, durata medie a tulburării depresive majore este de 4 luni. Kovacs, Akiskal, Gatsonis și Parrone (1994
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au observat că 76% dintre copiii cu distimie cu debut precoce suferă mai târziu de tulburare depresivă majoră. Pe lângă influența pe termen lung pe care o au tulburările depresive asupra problemelor interpersonale și psihosociale, ele sporesc și riscul apariției altor afecțiuni. În urma unui studiu de monitorizare în cursul căruia au fost observați copii cu tulburare depresivă majoră cu vârsta între 6 și 12 ani, s-a constatat că , în acest interval, la 30% dintre ei a apărut tulburarea bipolară (Geller și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
descurca mai bine la clasă. În acest scenariu, Arthur prezintă multe dintre simptomele tipice tulburării bipolare cu debut în copilărie. De reținut Comportamentul agresiv este o caracteristică frecvent întâlnită a tulburării bipolare. Conform lui Steiner (2000), agresivitatea asociată cu această afecțiune se intensifică, adesea, în timp. Prevalență Prevalența acestei tulburări la copii nu este bine cunoscută, în schimb, la adolescenți, se estimează că s-ar situa în jur de 1%. Etiologie Fondul biologic și genetic Există o corelație puternică între istoricul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ar situa în jur de 1%. Etiologie Fondul biologic și genetic Există o corelație puternică între istoricul familial și tulburarea bipolară. De reținut Ereditatea joacă un rol important în apariția tulburării bipolare. Studiile au arătat că riscul de a moșteni afecțiunea este de 30-40% la cei cu un părinte suferind de tulburare bipolară și crește până la 50-70% dacă ambii părinți suferă de o tulburare afectivă majoră (Levine, 1999). Evaluarea: diagnosticul diferențial În multe cazuri, tulburarea bipolară poate fi confundată cu ADHD
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și au și simptome care seamănă cu cele de ADHD, dar într-o formă mai severă (accese de furie grave, schimbări rapide de dispoziție) trebuie evaluați pentru a se vedea dacă nu suferă de tulburare bipolară, mai ales dacă această afecțiune a mai fost identificată în istoricul familiei (NIMH, 2000). Conform lui Geller (2001), cea mai mare problemă care apare în diagnosticarea cu tulburare bipolară la copii este distincția între manie și ADHD (p. 4). Dacă ne uităm la lista criteriilor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de somatizare. La aceștia, simptomele somatice devin preocuparea principală afectându-le, de multe ori, relațiile (acasă și la școală) și rezultatele școlare. Tulburările somatoforme sunt acuze somatice și fizice care nu au o reprezentare organică. La indivizii cu astfel de afecțiuni, problemele emoționale sunt percepute ca disconfort și durere fizică sau somatică, cel mai adesea putându-se stabili o legătură între debutul acuzei somatice și apariția unui factor de stres psihosocial. Cei afectați nu pretind că sunt bolnavi și nici nu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
suferința resimțite nu pot fi controlate de individ, iar reacțiile se produc la nivel subconștient. De multe ori, persoanele cu acest gen de probleme merg la medic din cauza caracterului somatic al acuzelor. În categoria tulburărilor somatoforme intră șase tipuri de afecțiuni prezentate în secțiunea „Pe scurt 7.1”. Pe scurt 7.1 Lista tulburărilor somatoforme din DSM-IV-TR Tulburări isterice Pierdere efectivă a unei funcții fizice sau modificarea ei Tulburarea de somatizare Persistentă și recurentă; acuze somatice multiple ce privesc cel puțin
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
debut sau simptome asociate ale depresiei și anxietății. De reținut Literatura de specialitate a făcut asocierea între simptomele de anxietate și depresie și acuzele somatice, deoarece simptomele acestor sindroame sunt toate specifice problemelor de introversiune (Achenbach & Rescorla, 2001). DSM-IV-TR descrie afecțiunile somatoforme ca fiind tulburări cu simptome fizice sau somatice fără cauză medicală, organică sau neurologică cunoscută. În multe cazuri, simptomele sunt precipitate de factorii de stres ambientali. La copiii care trec prin situații stresante, rata apariției simptomelor somatice este mai
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de tulburare de somatizare este rar în rândul lor. Criteriile din DSM-IV-TR pentru această afecțiune au fost elaborate pentru adulți. Pe lângă debutul înainte de 30 de ani și persistența problemei vreme de mai mulți ani, punerea acestui diagnostic necesită prezența a opt simptome: Dureri localizate la nivelul a cel puțin patru zone (cap, abdomen, spate, etc.
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
înghițit. Paralizie, simptome de conversie, probleme de echilibru) De reținut Pentru punerea diagnosticului de tulburare de somatizare, simptomele trebuie să nu aibă bază organică sau, dacă există o problemă medicală, să fie mai pronunțate decât normal. Tulburarea de somatizare, o afecțiune isterică cu multiple simptome fără cauză organică, a fost numită inițial sindromul Briquet. Este relativ rară, ea afectând 2% dintre femei și mai puțin de 0,2% dintre bărbați (DSM-IV-TR). Având în vedere natura criteriilor de diagnostic, dacă parametrii nu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la fete acest lucru se petrece în adolescență (Abu-Arefeh & Russell, 1994). Evoluția bolii pare să fie strâns legată de familie și de sex, deoarece 10-20% dintre femeile care suferă de tulburare somatoformă au o rudă apropiată care a avut aceeași afecțiune (DSM-IV-TR). Femeile tind să prezinte mai multe acuze somatice decât bărbații (Garber și colab., 1991). De reținut Diagnosticul de tulburare somatoformă nediferențiată necesită prezența unui singur simptom major fără cauză organică care să se fi manifestat cel puțin 6 luni
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
spune ea, și cere să meargă acasă. Perspectiva comportamentală O explicație comportamentală a apariției tulburării somatoforme ar fi întăririle primite în caz de boală și/sau comportamentele învățate prin imitarea unui membru al familiei suferind, la rândul lui, de o afecțiune cronică. Dintre beneficiile secundare aduse de statutul de bolnav amintim atenția sporită și așteptările mai scăzute ale celorlalți. Perspectiva cognitivă Perspectiva cognitivă s-ar concentra în special asupra modului în care gândurile dezadaptative se traduc pin simptome fizice. Practica clinică
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
familiale, folosesc copilul bolnav pentru a reorienta problemele familiale). Istoric patologic Cercetătorii afirmă că tulburarea de conversie apare la unii copii după o boală reală. Fritz și colaboratorii săi (1997) relatează că între 10 și 60% dintre copiii cu această afecțiune au suferit de o altă boală înainte. TULBURAREA ALGICĂ Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare Tulburarea algică se remarcă printr-un nivel de durere semnificativ din punct de vedere clinic care cauzează suferință și afectează funcționarea. S-ar părea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fi o tulburare persistentă și de lungă durată. Copiii care au acuzat durere abdominală recurentă la 3 ani au șanse să continue în această direcție și sunt de trei ori mai predispuși decât cei de aceeași vârstă să prezinte această afecțiune 6 ani mai târziu (Borge, Nordhagen, Botten & Bakketeig, 1994). De reținut După cum arată și studiile privind alte tulburări somatoforme, factorii familiali par să joace un rol esențial în apariția durerii abdominale recurente la copii. Cercetătorii au constatat rate de depresie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
părerile. Ei nu își pot controla convingerea privind boala și nici nu simulează. Atenție Este posibil ca preocuparea și obsesia ipohondrilor pentru boala medicală „gravă” să aibă aceeași dinamică de bază ca și simptomele indivizilor cu tulburare obsesiv-compulsivă. Cele două afecțiuni sunt comorbidități în 8% dintre cazuri (Barsky, 1992). Totuși, cei cu tulburare obsesiv-compulsivă sunt adesea dureros de conștienți de cât de puțin raționale sunt obsesiile și compulsiile lor, în vreme ce ipohondrii sunt sincer convinși de gravitatea bolii lor. SINDROMUL DISMORFIC CORPORAL
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
somatoformă și apare atunci când un individ este atât de preocupat de o imperfecțiune sau de un defect imaginar încât acest lucru îi produce o suferință clinică importantă și îi afectează funcționarea normală (DSM-IV-TR). Deși interviurile clinice retrospective sugerează că această afecțiune debutează în adolescență, nu există cercetări clinice care să susțină această ipoteză. Totuși, argumentele clinice par să indice că, într-adevăr, ar fi logic ca debutul acestei tulburări să se situeze în adolescență, în această perioadă apărând în mod natural
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Cum la copii și adolescenți aceste tulburări sunt de multe ori comorbidități (cercetările indicând o frecvență mare de asociere între tulburările somatoforme și depresie, anxietate și tulburarea obsesiv-compulsivă), se impune efectuarea diagnosticului diferențial ori de câte ori se suspectează că este vorba de afecțiuni somatoforme. Evaluarea S-a scris foarte puțin despre mijloacele de evaluare și intervenție în cazurile de tulburări somatoforme la copii și adolescenți. Experiența clinică recomandă folosirea interviurilor structurate și semistructurate la început. De asemenea, se pot folosi mai multe scale
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]