10,586 matches
-
pe mine! Și totuși, nu m-am simțit prea confortabil. M-am lipit de peretele de lângă ușă, tot timpul În picioare, În timp ce mulțimea păcătoasă ședea În genuchi și cu capetele lipite de podea. Privindu-i pe cei aflați mai aproape de altar, aveam impresia că le-a retezat cineva capul. O imagine care a creat destule controverse În gândurile mele. Oare cerea „Dumnezeul lor” o asemenea „Îngenunchere”? Este problema lor. Eu aveam destule neliniști și tristeți privind viața mea trăită pe un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a mă primi cum se cuvine. Am păstrat cu sfințenie jurnalul, În care Îmi notam ades, Întâmplările fericite sau mai puțin fericite, așteptările, frustrările, iluziile unei zile trecute. Am revenit pe meleagurile natale după ce, sub tălpile mele, s-au năruit altare, speranțe și crezul În ziua de mâine. Fiul meu, V.-M., după terminarea liceului, avea să părăsească țara, luând drumul pribegiei (Anglia ), unde s-a stabilit până la urmă ( Birmingham) . Și dintr-un dor mult prea greu de dus, s-a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în vreme ce citea. în anii aceia curentul electric era raționalizat. Spirala din bec ardea ca fitilul unei lumânări de ceară. Ea se apleca mult peste carte, citindu-mi, spre exemplu, așa: Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Și, văzându-l, Zaharia s-a tulburat și frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în ceea ce privește opera vieții mele, am ajuns până la profetul Ilie, care aruncă focul din cer. Este o imagine foarte impresionată. De fapt nu este vorba de foc în sensul obișnuit, ci de un fulger, care nu numai că aprinde combustibilul de pe altar, dar și ucide un mare număr de oameni și animale. Fulgerul propriu-zis, care unește cerul cu pământul, constă din lumină și nimic altceva. De aceea este relativ ușor să-l realizezi. Ceea ce e anevoios e să reprezinți mediul înconjurător. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și dracii cred... și se înfioară! 20. Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică? 21. Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22. Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui, și, prin fapte, credința a ajuns desăvîrșită. 23. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: "Avraam a crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire", și el a fost numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
tăcere...” și ei, iubiții de astăzi, vor ajunge o „blândă ploaie” într-o stea „la mii de ere”, o tufă de secară, o umbră printre ierburi și în final: „Sânii tăi precum lăstunii, se vor zvârcoli să zboare/ pe-un altar de iarbă fi-vom doar o tulbure ninsoare”. Prin poezia apărută după Revoluție, dar scrisă cu mulți ani înaintea Revoluției, Emilian Marcu s-a îndepărtat cu viteza luminii de poezia „de serviciu” și ni se dezvăluie ca un virtuos mânuitor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
când mie nu-mi ia niciodată prea multă vreme să-i refac materialul. Încep prin a rescrie introducerea, și adaug ceva culoare, dându-i o formă pe care cititorii ar vrea să continue s-o citească. „CÂT AI STAT în fața altarului și ți-ai citit jurămintele, sperai și te rugai ca mariajul tău să țină pentru totdeauna“, tastez eu. „Dar peste ani, jurămintele tale de iubire și respect față de soțul tău sunt o amintire la fel de îndepărtată ca fericirea de care ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din cartea neamului și umbra de umilire de pe fruntea și epoleții voștri. Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mi-a spus: — Când aveam nouă ani, n-aș fi îndrăznit să mă îmbrac ca Johnny Rotten. Mai curând m-aș fi prezentat pe post de Maica Tereza. —De ce? l-am întrebat eu politicoasă. —La vremea aia eram băiat de altar și voiam să mă fac preot. Vorbele lui au trezit în mine amintiri de mult uitate. Ce ciudat! Când aveam nouă ani, voiam să mă fac călugăriță, mi-au scăpat cuvintele înainte să le mai pot opri. Imediat mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Cațavencu printr-o acțiune îndrăzneață folosind cu abilitate metode specifice de informare a pus mâna pe o listă a serviciilor bisericești care vor fi taxate, eliberându-se chiar și chitanțe de mână neînregistrate în vreo evidență contabilă, dar sfințite în altar de popa de serviciu. Iată lista pe care cu cea mai adâncă evlavie creștinească de care sunt eu în stare la ora aceasta, v-o pun la dispoziție gratuit, exact așa cum a fost publicată, fără nici un comentariu și fără nici o
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vreme urâtă afară - 250 lei Taxă de vreme frumoasă - 300 lei Taxă de vreme frumoasă cu raze de soare, vânticel plăcut și curcubeu - 350 lei Mireasă tinerică - 150 lei Mireasă bătrâioară- 200 lei Doar partea cu coroanele și învârtit în jurul altarului - 450 lei Nașă mare furnizată prin abilitatea BOR - 60 lei Pupat icoane cu sfinți importanți - 100 lei buc. Pupat icoane cu sfinți secundari și asociați - 45 lei buc. Peste 5 invitați - 200 lei Intre 5 și 8 invitați - 250 lei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
spune că este un loc unde poți să-i privești pe zei în ochi. Tu spui că asta mi s-a întâmplat mie acolo sus? întrebă el după un timp. Nu am văzut nimic acolo. Nu era nici un templu, nici un altar și nici nimic altceva, iar ființe supranaturale nici atât. Ți-am mai spus că acolo poți să-i privești pe zei în ochi, spuse ea absentă. Numai că și ei, la rândul lor se uită la tine și, privirea lor e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ALTARUL ZEILOR STOHASTICI de Adrian Rogoz "Om uitător, ireversibil..." ION BARBU " Descoperim după ani de luptă că nu noi conducem o călătorie, ci că ea ne conduce pe noi". JOHN STEINBECK Totul a pornit dintro uitare. Pasămite Homer nu știuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
un fel de înverșunare tâmpă, îngăimând sunete poate numai pentru el cu înțeles. Când ajunse în fața Lojei stohastice, era la capătul puterilor. Intră ca într-un azil. Uitase cu totul de ironiile pe care nu le precupețise la adresa zeilor acelor altare cibernetico-statistice. Tinerii turbați scorniseră de câțiva ani un soi de roboți ai destinului, alcătuiți din memorii formidabile și din circuite diabolic de complexe. Și le risipiseră prin toate orașele continentului. Homer se sprijinea de pereți. O răcoare plăcută îl întâmpină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
zâmbitoare. Era încă îmbujorată de partida de tenis pe care o jucase... O suavă muzică electronică îi tulbură imaginea. Apoi se auzi un bizar țăcănit de ordinator în funcțiune și un glas metalic rosti: - Hai, vino mai aproape! Și, dinspre "altar", se aprinse o lumină de zirconiu. Homer șchiopătă într-acolo, în fund se înălțau trei ferestre, cu vitralii verzi, acvatice, acoperite de niște ecuații elegante ca arabescurile unor covoare persane. Sub ogiva fiecărei ferestre se găsea câte un mare paralelipiped
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Ce caut aici? Ce vreți de la mine? se lamenta ciudat glasul lui Homer; părea că sufletul i se dezlipise de trup. - Te-a adus probabilitatea care tinde spre zero, urui liniștitor și cu o umbră de admirație zeul din mijlocul altarului. Ești un caz cu totul extraordinar! - Coliziunea a doi bolizi în traficul rutier actual poate avea loc o dată la zece ani, explică amabil Zeul Vitezei. Coliziunea unui bolid cu alți doi, în decurs de câteva secunde, se poate întâmpla o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
unei galaxii. - Și probabilitatea să ajungi viu până la noi - o mie de miliarde de ani... - Cât suflul universului! murmură ca o încheiere Zeul Neantului. În acest timp, Homer, care, la început, de bine de rău, se ținuse de bara din fața altarului, atârna acum moale, ca o marionetă, cu picioarele rășchirate grotesc și cu brațele bălăbănindu-i-se de la subțiorile proptite de sulul metalic. - Nu ești dumneata Barbara Hamilton? - Ba da, răspunse un glas mirat de femeie. Dar de unde știi? Era amplificatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
ideilor mele preconcepute despre dumneata. - Ce drăguț! - Nu înseamnă oare asta că-mi ești predestinată? - Oare?! făcu vocea ei adâncă și puțintel speriată. În ochii tulburi și injectați ai lui Homer vitraliile deveniseră luminile îndepărtate ale metropolei, iar cele trei altare - un vesel carusel infinit. - Analiză în undele delta! ceru Zeul Concentrării. Două brațe metalice coborîră de undeva și, cu precizie și indiferență, prinseră de subțiori ghemotocul uman rătăcitor cu gândul prin cosmoparcul tinereții lui. Oare n-ar putea încremeni pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
apariție! - Amplificatoarele interogatoare! comandă Zeul Vitezei. Pânza viziunii se întinse nemărginit, și întreg firmamentul se preschimbă pentru Homer în surâsul Barbarei. Apoi omul tresăltă sub sensibilele brațe de metal, care, consternate parcă, își descleștară strânsoarea. Homer se prăbuși la picioarele altarelor stohastice și un firișor de sânge îi izvorî din colțul gurii. - Ce bizare fixații pot avea chiar muritorii cei mai rari! exclamă Zeul Concentrării: Totuși, ce eveniment splendid! Fasciculele luminoase, care palpaseră până atunci corpul lui Homer, se retrăgeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
ce eveniment splendid! Fasciculele luminoase, care palpaseră până atunci corpul lui Homer, se retrăgeau cu ezitări repulsive. - Ți-am mai spus că ești viciat de sentimentul deșert al frumuseții, rosti fără patimă Zeul Neantului. [Originally published in "Almanahul literar" 1970] Altarul zeilor stohastici Adrian Rogoz 2 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
plânge pan' ce-aș obosi, Cutremurată de regrete Și te-aș ruga și te-aș iubi... Spre Tine mâinile-aș întinde, Și în genunchi aș implora, Aș cere să privești spre mine Ți-aș mulțumi, Te-aș adora. Cu inima altar fierbinte Sufletu-mi dornic se-alină Și rugăciunea urcă simplu, Eu sunt doar lut, Tu dă-mi lumină! Acum, în vălmășagul vremii, Te mai aștept pe strada mea, Cu ochii prinși de zarea-ntinsă Zăresc Lumina, dalbă stea Aș vrea
?nt?lnire by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83337_a_84662]
-
a dat sutașilor sulițele și scuturile care veneau de la împăratul David, și care se aflau în Casa Domnului. 11. Alergătorii, fiecare cu armele în mînă, au înconjurat pe împărat, așezîndu-se de la latura dreaptă pînă la latura stîngă a casei, lîngă altar și lîngă casă. 12. Preotul a adus înainte pe fiul împăratului, și i-a pus cununa împărătească și mărturia. L-au pus împărat, l-au uns, și bătînd din palme, au zis: "Trăiască împăratul!" 13. Atalia a auzit vuietul alergătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Domnul, împărat și popor, prin care ei aveau să fie poporul Domnului; a încheiat și un legămînt între împărat și popor. 18. Tot poporul țării a intrat în templul lui Baal și l-au dărîmat, i-au sfărîmat cu desăvîrșire altarele și icoanele și au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal. Preotul Iehoiada a pus străjeri în Casa Domnului. 19. A luat pe sutași, pe Cheretiți și alergători și pe tot poporul țării, au coborît pe împărat din Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
aveau să fie poporul Domnului; a încheiat și un legămînt între împărat și popor. 18. Tot poporul țării a intrat în templul lui Baal și l-au dărîmat, i-au sfărîmat cu desăvîrșire altarele și icoanele și au ucis înaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal. Preotul Iehoiada a pus străjeri în Casa Domnului. 19. A luat pe sutași, pe Cheretiți și alergători și pe tot poporul țării, au coborît pe împărat din Casa Domnului și au intrat în casa împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
s-au învoit să nu mai ia argint de la popor și să nu mai fie însărcinați cu dregerea stricăciunilor casei. 9. Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă, i-a făcut o gaură în capac și a pus-o lîngă altar, la dreapta, în drumul pe unde se intră în Casa Domnului. Preoții care păzeau pragul puneau în ea tot argintul care se aducea în Casa Domnului. 10. Cînd vedeau că este mult argint în ladă, se suia logofătul împăratului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]