15,743 matches
-
chiar pe punctul de a se rupe datorită divergențelor de opinie în ceea ce privește Polonia și Grecia. Relațiile sovieto-americane însă, au fost în această perioadă deosebit de cordiale, probabil pentru că Stalin a evitat să aibă neînțelegeri cu Roosvelt. În acest sens, dorind ca americanii să aibă în continuare o atitudine prietenească față de Uniunea Sovietică era dispus chiar să diminueze sprijinul pe care îl acorda comuniștilor din restul Europei. Dacă în ceea ce privește Bulgaria și România, Statele Unite nu mai puteau face nimic, Turcia rămânea cea mai importantă
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
prezidențial american, Clark Clifford, arăta la 24 septembrie 1946 că „principalul obstacol împotriva unui atac sovietic asupra Statelor Unite sau asupra acelor zone ale lumii care sunt vitale pentru securitatea noastră va fi puterea militară a acestei țări (Turcia n. n.). Astfel americanii își întăreau poziția, întărind un stat pe care-l dorea ca aliat împotriva sovieticilor, iar sprijinul pentru Turcia trebuia să se materializeze cât mai repede, dacă Statele Unite doreau controlul Strâmtorilor. Statul Major Combinat American arăta că penetrarea în Orientul Mijlociu va
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
iar Marea Neagră ar fi putut deveni un lac sovietic. Cu toate acestea, diplomația americană era încă detașată de problema Strâmtorilor, dorindu-se aici doar libertatea comerțului și un regim de pace și stabilitate. În fața pericolului sovietic, după discuțiile de la Potsdam, americanii au cerut totuși demilitarizarea Strâmtorilor și interzicerea bazelor oricărei națiuni, cu excepția Turciei, dar lucrurile au rămas în suspans. Momentul schimbării politicii americane a fost reprezentat de telegrama diplomatului american în Uniunea Sovietică, George Kennan („lunga telegramă” - aproximativ 8000 de cuvinte
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de pace și stabilitate. În fața pericolului sovietic, după discuțiile de la Potsdam, americanii au cerut totuși demilitarizarea Strâmtorilor și interzicerea bazelor oricărei națiuni, cu excepția Turciei, dar lucrurile au rămas în suspans. Momentul schimbării politicii americane a fost reprezentat de telegrama diplomatului american în Uniunea Sovietică, George Kennan („lunga telegramă” - aproximativ 8000 de cuvinte) la 22 februarie 1946, în care descria lumea văzută de la Moscova. Deși mai târziu s-a dovedit că multe lucruri erau exagerate, atunci politicienii americani au considerat că raportul
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
au considerat că raportul era obiectiv și că Uniunea Sovietică devenise un real pericol pentru omenire, iar în cadrul administrației Truman s-a impus o politică de rezistență față de sovietici. Începând de acum orice cerere sovietică era întâmpinată cu împotrivire, iar americanii au început să caute metode pentru a construi un sistem comun de securitate cu restul statelor europene. Acum apare termenul de „containment” (îngrădire), explicat de diplomația americană printr-o încercare de izolare a Uniunii Sovietice și a statelor satelit ei
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
dubiu că Rusia intenționează să invadeze Turcia și Strâmtorile Mării Negre către Mediterana. Daca Rusiei nu i se răspunde în mod corespunzător, războiul nu va putea fi oprit”. Deși în cele din urmă trupele ruse au fost retrase din Iran, atât americanii cât și sovieticii au avut grijă să-și întărească pozițiile în Bazinul Pontic. Astfel, americanii au adus la 5 aprilie 1946 în fața Istanbulului crucișătorul Missouri, crucișătorul Providence și distrugătorul Rower. De cealaltă parte existau rapoarte că Moscova ar fi concentrat
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
i se răspunde în mod corespunzător, războiul nu va putea fi oprit”. Deși în cele din urmă trupele ruse au fost retrase din Iran, atât americanii cât și sovieticii au avut grijă să-și întărească pozițiile în Bazinul Pontic. Astfel, americanii au adus la 5 aprilie 1946 în fața Istanbulului crucișătorul Missouri, crucișătorul Providence și distrugătorul Rower. De cealaltă parte existau rapoarte că Moscova ar fi concentrat 16 divizii la frontiera cu Turcia. Ba mai mult, la 7 august 1946, Uniunea Sovietică
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
protejarea securității Statelor Unite, au însemnat protejarea libertății însăși”. Acum este momentul când, în concepția Administrației Americane, ajutorul ce trebuia acordat Greciei și Turciei era practic o parte a luptei dintre democrație și dictatură. La 3 martie guvernul grec adresa deja americanilor o cerere de ajutor: militar, financiar, alimentar, de asistență administrativă, economică și tehnică. Referindu-se la momentul deciziei Casei Albe de a interveni direct în ajutorarea strategică a celor două state, în memoriile sale, Truman scria: „când presiunea comunistă a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
dar ferm. Astfel, încurajată de Statele Unite, Turcia a respins cererile sovietice și a hotărât să reziste chiar dacă Moscava ar fi recurs la violență. Dar armata turcă era slabă, prost echipată și n-avea nici o șansă în fața unui atac. Fără sprijinul americanilor, Grecia și Turcia n-ar fi rezistat. Grecia avea nevoie de ajutor repede și substanțial. Pierderea ei ar fi însemnat extinderea Cortinei de Fier peste estul Mediteranei, iar Turcia devenea un avant-post într-o „mare de comunism”. Dacă Turcia ceda
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ceda presiunilor ruse, Grecia era în mare pericol și de aceea Statele Unite au hotărât ajutor pentru ambele țări. Anul 1947 a însemnat și oficializarea împărțirii lumii în două blocuri, iar momentul luării deciziei de sprijin pentru Grecia și Turcia de către americani, a fost determinat și de războiul civil din Grecia, al cărui deznodământ părea a da avantaj comuniștilor greci care se pregăteau să preia puterea. În această situație Uniunea Sovietică și-ar fi îndreptat atenția asupra oportunității de a controla zona
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
să colaboreze pentru menținerea păcii. La 25 iunie 1950 izbucnea războiul din Coreea, un teritoriu considerat oficial non - strategic atât de Washington, cât și de Moscova. Cu toate acestea, Stalin începuse aprovizionarea nord coreenilor cu armament ofensiv, promovând invazia Sudului. Americanii au considerat că Peninsula Coreea trebuia salvată de comunism. Conform teoriei dominoului, dacă Stalin nu era oprit în Coreea, el avea să avanseze și alte țări urmau să intre în sfera de influență sovietică. Când Nordul a atacat Sudul, americanii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Americanii au considerat că Peninsula Coreea trebuia salvată de comunism. Conform teoriei dominoului, dacă Stalin nu era oprit în Coreea, el avea să avanseze și alte țări urmau să intre în sfera de influență sovietică. Când Nordul a atacat Sudul, americanii au reacționat rapid, bombardând Nordul și trimițând trupe sub egida O.N.U. Truman plănuia chiar utilizarea bombei atomice pentru a-i descuraja pe chinezi, ce trimiteau „voluntari” în Coreea. Dar s-a renunțat, președintele american nedorind să fie el
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
cu prețul unor enorme sacrificii. La cererea Statelor Unite, mai multe state au trimis trupe în sprijinul sud - coreenilor (Grecia, Marea Britanie, Franța, Canada, etc.). Guvernul turc, democrat, a răspuns și el apelului O.N.U. trimițând 4500 de militari în sprijinul americanilor în Coreea, la 25 iulie 1950, atrăgându-și critica Partidului Muncitoresc. Acesta din urmă a insinuat că democrații au fost influențați de senatorul american Harry Cain, aflat în trecere prin Istanbul. Guvernul democrat al lui Menderez, a arătat că trimiterea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
zona de est a Mediteranei - arabii și Israelul, la care se adăuga și poziția belicoasă a Uniunii Sovietice față de Turcia. De aceea, aderarea Turciei la NATO trebuia să pară doar dorința ei și nu un interes al vest europenilor sau americanilor. Pentru că Turcia n-a fost invitată să adere în septembrie 1950, s-a făcut un compromis, ca și pentru Grecia de altfel, ambele state fiind invitate să participe la planurile militare NATO din zona Mediteranei. Democrații turci au fost dezamăgiți
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
intențiile acesteia de a adera la NATO și de a permite utilizarea teritoriului ei pentru instalarea de baze militare străine la frontiera cu Uniunea Sovietică, atrăgând atenția că prin poziția sa geografică, Turcia n-are nici o legătură cu Pactul Atlantic”. Americanii erau însă hotărâți să câștige în confruntarea rece cu sovieticii. Ei nu lezau interesul Uniunii Sovietice în spațiul ei de influență, dar nici nu-i permiteau să avanseze. Astfel ascensiunea americană în orientul Mijlociu era ca și realizată, având în
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Europa de Vest, iar cealaltă pentru Uniunea Sovietică în Europa de Est, cu o Germanie unită și înarmată, dar neutră, între ele. Dar nimic nu s-a concretizat în timpul vieții lui Stalin, tensiunile au continuat, iar în primăvara lui 1952 sovieticii îi acuzau pe americani că practică un război bacteriologic în Coreea. Între cele două blocuri ideologice nu mai era loc de negocieri: Uniunea Sovietică refuzase chiar să recunoască Republica Austriacă și toate discuțiile importante în chestiuni de interes internațional rămâneau în impas. Numai armele
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
electorală americană, echipa republicană a lui Eisenhower, care până la urmă va și câștiga alegerile, avea drept cap de afiș în programul de guvernare „înăbușirea comunismului în Europa și Asia”. În ultimele luni de viață, Stalin, având în vedere hotărârea republicanilor americani, era favorabil unei acțiuni diplomatice în Coreea, neliniștind aparatele de partid. Prezența NATO în Bazinul Pontic avea darul să neliniștească atât Uniunea Sovietică, cât și țările satelit ale acesteia. Iminența unui război ce s-ar fi putut declanșa în această
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de către Est, mișcări de revoltă: este cazul Franței în Vietnam (1946-1954) și Algeria (1954-1962), cazul Portugaliei în Angola și Mozambic (1961/1962-1974). Zona Asiei de Est și de Sud-est devenise brusc interesantă pentru Statele Unite mai ales datorită monopolului pe care americanii îl dețineau în Japonia dar și datorită războiului din Coreea, condus de Statele Unite sub mandat ONU. Cel mai important stat al regiunii din punct de vedere al teritoriului și al populației, elemente ce îi confereau un potențial militar de temut
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
câștige sprijinul multora dintre membrii republicani ai Congresului American și al unor oameni de afaceri. Refuzul Statelor Unite de a recunoaște guvernul comunist a generat divergențe între acestea și aliații europeni. Implicarea Chinei în războiul din Coreea a determinat pe sprijinitorii americani ai lui Cian Kai Shi să se opună prezenței Chinei comuniste în Organizația Națiunilor Unite. Secretarul de stat al Statelor Unite (1950-1960) John Foster Dulles, un anticomunist convins a continuat politica de îngrădire încercând să umple golul creat între Alianța Nord-Atlantică
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Cian Kai Shi să se opună prezenței Chinei comuniste în Organizația Națiunilor Unite. Secretarul de stat al Statelor Unite (1950-1960) John Foster Dulles, un anticomunist convins a continuat politica de îngrădire încercând să umple golul creat între Alianța Nord-Atlantică și poziția americanilor în Japonia. Astfel el a conceput a alianță care să se opună expansiunii comuniste în Asia de Sud-Est. Acordul a fost semnat la Manila la 8 septembrie 1954 de către reprezentanții Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Australiei, Noii Zeelande, Filipinelor, Pakistanului și Thailandei și s-
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
a fost transferat la Ankara. După criza Suezului din 1956, Marea Britanie și-a pierdut mult din influența în lumea arabă, rolul său fiind preluat de Statele Unite, care oficial nu erau membru CENTO ci doar asociat. Acest tratat trebuia, în concepția americanilor, ca împreună cu NATO și SEATO să se opună oricărei tentative de expansiune a blocului răsăritean. Uniunea Sovietică nu putea rămâne indiferentă la consolidarea supremației americane. Semnarea Tratatului de la Bruxelles la 17 martie 1948, blocada Berlinului, înființarea și extinderea NATO, detonarea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
devenit conștienți de ceea ce ne separă și au învățat să ne privească ca pe inamicii lor... În ceea ce privește pericolul militar, trebuie să avem foarte mare grijă și să fim precauți. Pentru moment n-avem nevoie de deteriorarea relațiilor cu nimeni. Oricum americanii nu sunt gata încă. Înarmarea lor este în fază incipientă. N-ar fi capabili să ne atace deliberat. Totuși trebuie să fim vigilenți și să nu le oferim o invitație de succes ușor. Bineînțeles că le-ar plăcea să ne
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
că le-ar plăcea să ne atace în vreun punct. Întrebarea este - unde? Războiul este o chestiune extrem de serioasă. El ne-ar putea aduce mari pericole sau mari oportunități. Depinde de natura operațiunilor militare, de circumstanțe, de greșelile adversarilor, etc.... Americanii au avantajul că au deținut primii bomba atomică și că ar putea efectua bombardamente strategice. Dar și noi avem propriile noastre sisteme atomice... Marele pericol ar fi ca acest război să se declanșeze accidental din cauza unor chestiuni ca Germania sau
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
să nu încurajăm așa ceva, dar nici nu ne vom schimba politica în acele zone. Dacă va fi (război), va fi. Va fi unul serios și plin de pericole, dar nu mai rău decât invazia hitleristă. La fel ca și Hitler, americanii vor face greșeli, iar noi vom ști să profităm de ele. Ne vor bombarda, probabil, dar pierderile lor vor fi grele, iar efectul bombardamentelor asupra capacității noastre militare nu va fi fatal. Ar putea să ne atace orașele și anume
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
până în Estul Turciei pe munții Ararat, chiar la granița cu Uniunea Sovietică. Turcia își demonstra importanța geostrategică din nou, punând în șah, prin alăturarea la Alianța Nord Atlantică, Uniunea Sovietică și punând în pericol interesele acesteia în Bazinul Pontic. Atitudinea americanilor față de acest spațiu era dictată prin urmare de atitudinea față de statul turc, care ocupa o poziție foarte importantă în planurile defensive ale Alianței Nord Atlantice. Aceasta a favorizat mai târziu instalarea în Turcia rachetelor Jupiter și Thor, îndreptate împotriva Uniunii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]