13,008 matches
-
marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, județul Mureș, Șeica Mică, județul Sibiu, Porumbenii Mici, județul Harghita, Cipău, județul Covasna), trebuie privită cu mici rezerve, întrucât se știe că acestea își începuseră existența înainte de venirea gepizilor, iar unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în ceramică" și "obiecte de metal". Pe de altă parte, unele surse consideră mormintele princiare de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În cele din urmă, Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
avarilor. În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă necropolă bogată în rămășițe arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
aceste caracteristici ale neoliticului au apărut în aceeași ordine peste tot în lume. De exemplu, societățile neolitice din Orientul Apropiat nu utilizau ceramica la începutul neoliticului. Societățile omenești din Japonia utilizau ceramica încă din mezolitic. Nu există foarte multe dovezi arheologice pentru demonstrarea unor ierarhii sociale în neolitic, acestea fiind asociate, mai ales, cu începutul epocii bronzului. Cercetări arheologice efectuate în Europa Centrală și de sud-est au evidențiat existența în jurul unor așezări neolitice a unor șanțuri circulare de mari dimensiuni. Pentru
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
Orientul Apropiat nu utilizau ceramica la începutul neoliticului. Societățile omenești din Japonia utilizau ceramica încă din mezolitic. Nu există foarte multe dovezi arheologice pentru demonstrarea unor ierarhii sociale în neolitic, acestea fiind asociate, mai ales, cu începutul epocii bronzului. Cercetări arheologice efectuate în Europa Centrală și de sud-est au evidențiat existența în jurul unor așezări neolitice a unor șanțuri circulare de mari dimensiuni. Pentru a fi construite, aceste structuri necesită lungi perioade de timp, precum și o mare forță de muncă, ceea ce sugerează
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
Trebuie precizat că aceste cuvinte "Coman" și derivatele sale în România modernă nu par a avea nici o legătură cu numele cumanilor medievali, fiindcă nu numai că nu au fost înregistrate decât în vremurile recente, dar nici nu a fost confirmată arheologic existența unor așezări cumane în locurile în care aceste nume "Coman" au frecvență ridicată Totuși, alți autori inclină să creadă că numele unor localități precum Comănești, Comana, etc. derivă de la cumani Cuvântul „coman” (atestat în Moldova) înseamnă drac /diavol și
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
din Chiojdeanca; și (1774) din Nucet, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Chiojdeanca o așezare hastattiană aflată în centrul satului, lângă biserica veche; și așezarea medievală de la „magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire aflate
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
unchiului și predecesorului său pe tron, cel înecat în Dâmbovița "[...]la Popești, den jos de București[...]" (Radu Popescu "Istoriile domniilor Țării Românești" în "Cronicari munteni", vol.I, București, 1961, p.281). Totuși această ipoteză nu poate fi demonstrată, nici urmele arheologice de suprafață, nici documentele, nici măcar tradiția locală nu atestă deloc așa ceva, numele de "Vintilă Vodă" rămânând încă un mister. Ctitorul acestei biserici este marele vistiernic Hrizea Caridi, zis "din Popești", unicul fiul al lui Gheorghe Caridi (Karydis), marele vistiernic al
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
-lea. Orașul Hotin, situat pe malurile abrupte ale Nistrului, este cunoscut încă din secolul XI, fiind anterior întemeierii Moldovei. Prima referire la o localitate cu denumirea asemănătoare datează de la 22 septembrie 1002, fiind o localitate mică din Rusia kieveană . Cercetările arheologice au demonstrat că orașul kievean ocupa suprafața a circa 20 hectare . A devenit ulterior parte a Principatului de Halici și a formațiunii statale succesoare, Cnezatul Galiției-Volînia. Orașul a fost un centru comercial important grație localizării sale pe cursul Nistrului. O
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
și inclus în satul Săpoca, iar comunei i-a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, inclusă în cultura Cerneahov (secolele al III
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea-al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
-lea-al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului, constituie un monument de tip sit arheologic. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, cu clopotnița ei, din satul Ivănețu, datează din anii 1800-1820; celălalt este biserica de lemn „Sfântul Vasile” din satul Ruginoasa, cu clopotnița ei, ele datând
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
configurație a comunei, care a fost de atunci inclusă în județul Buzău. Pe teritoriul comunei Balta Albă există trei obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate de interes local, în zona satului Balta Albă. Două sunt situri arheologice: situl „La movilele gemene” (sau „La vad”), pe șoseaua spre Amara, aparținând culturii Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.); și situl de la Balta Albă (aflat la 3 km vest de sat), cuprinzând încă o așezare și o
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
din secolele al XVII-lea-al XIX-lea și funcționează și astăzi, ea fiind organizată ca sat în cadrul comunei. În afara acestor monumente de interes național, în comuna Berca există și alte monumente de interes local, câte unul din categoriile: sit arheologic, monument de arhitectură, monument de for public și monument funerar. Situl arheologic Berca, de pe coasta mănăstirii cuprinde o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
ea fiind organizată ca sat în cadrul comunei. În afara acestor monumente de interes național, în comuna Berca există și alte monumente de interes local, câte unul din categoriile: sit arheologic, monument de arhitectură, monument de for public și monument funerar. Situl arheologic Berca, de pe coasta mănăstirii cuprinde o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Cătina. În 1968, comuna a fost inclusă în componența actuală în județul Buzău, reînființat. Patru obiective de pe teritoriul comunei Calvini au fost clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este de tipul „sit arheologic”, o așezare din epoca migrațiilor aflată în punctul „În loturi” din zona satului Calvini. Celelalte sunt monumente de arhitectură: biserica Sfântul Nicolae, datând din 1775; casa Săseanu (1906), ultimele două din satul Bâscenii de Jos; și casa Bocănescu (de la sfârșitul
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
fosta mănăstire Găvanele din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica Adormirea Maicii Domnului, construite la 1803. În afara acestora, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes local: șase monumente de arhitectură și trei situri arheologice. Două situri arheologice se află în satul Bozioru. Unul, aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica Adormirea Maicii Domnului, construite la 1803. În afara acestora, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes local: șase monumente de arhitectură și trei situri arheologice. Două situri arheologice se află în satul Bozioru. Unul, aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”-„Dealul Tocitorilor”-„Grădinile Mari” și cuprinde patru așezări din perioada mileniilor al
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”-„Dealul Tocitorilor”-„Grădinile Mari” și cuprinde patru așezări din perioada mileniilor al III-lea-al II-lea î.e.n., una din perioada Latène (secolul al V-lea î.e.n.- secolul I e.n.), două din
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
cântatul la un instrument, o dovadă de educație, în special pentru femei. De asemenea, colorarea cu acuarele a fost larg folosită de topografi, cartografi, ofițeri și ingineri pentru reprezentarea terenurilor, fortificațiilor sau straturilor geologice. Expedițiile pentru descoperirile geografice, geologice sau arheologice, de exemplu cele finanțate de Society of Dilettanti, înființată în 1733, cuprindeau și acuareliști. Aceștia au pictat numeroase peisaje în timpul descoperirilor din Mediterană, Asia, sau Lumea Nouă. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea prelatul William Gilpin a scris o serie
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat și având actuala componență, după ce satele Glodu-Petcari și Poiana Pletari au fost transferate comunei Chiliile. Unicul obiectiv din comuna Cănești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, este situl arheologic de interes local din zona „Valea Largă” de lângă satul Șuchea. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.).
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
Buzău, reînființat. În această comună se află și herghelia Cislău, specializată în rasa pur sânge englez. Patru obiective din comuna Cislău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele mănăstirii Cislău din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, aflate la nord de satul Buda Crăciunești, în zona Poiana Zidului. Două biserici sunt monumente de arhitectură biserica „Înălțarea Domnului” (cu clopotnița) din satul Buda-Crăciunești (1793) și biserica „Nașterea
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există și 4 grădinițe pentru preșcolari, în toate satele câte una (cu excepția satului Târlele). Vestigii arheologice au fost descoperite la Roșioru și ele aparțin culturii Sântana de Mureș (sec.III-V d.Hr.). Tot la Roșioru s-a descoperit și un tezaur de monede otomane. În zona actuală a comunei este atestat în secolul al XVII
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]