10,290 matches
-
și obținerea unor schimbări juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota (acordat pentru prima dată în lume în Uruguay în anul 1912) este statuat în 1918 în Anglia, si in 1920 în Statele Unite ; vor urma revendicări specifice, vizând drepturi salariale, civice ș.a.m.d. Volumul Simonei de Beauvoir "Al doilea sex" ("Le Deuxième sexe", 1949) este prima încercare de structurare teoretică exhaustiva a tematicii feministe. Cartea, o riguroasă analiza istorică, antropo-sociologică și tipologica a condițiilor sociale și psihologice de inferioritate la
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii. Cunoscut și sub abrevierea MLK, a organizat și a condus marșuri în favoarea dreptului la vot, pentru desegregare rasială și alte drepturi civice elementare pentru cetățenii de culoare nord-americani. Cele mai multe astfel de legi, și anume "Civil Rights Act", "Voting Rights Act", au fost promulgate sub președinția lui Lyndon B. Johnson. În timpul unui marș pentru libertate (28 august 1963) a pronunțat unul dintre cele
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
A. Palii devine academician al Academiei Internaționale de stiinte Ecologice și Securitate Vitală, în anul 2000 - academician al Academiei Internaționale în domeniul Invățământului Agrar, iar în anul 2007 - membru correspondent al AȘM la specialitatea - Genetică. Este decorat cu medalia „Meritul Civic” (1993), ordinul „Gloria Muncii” (2005), Medalia „60 de ani a AȘM” (2006). Prof. univ. A. Palii este membru al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, membru al Asambleei Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, membru al Consiliului Național pentru soiurile de
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
fost directoare a studioului din Timișoara a TVR, iar între 1997-1999 a fost membră a Comitetului Director al Societății Române de Televiziune. A fost concediată de la TVR Timișoara în urma unei altercații cu noul director, prilej cu care mai multe organizații civice și-au exprimat sprijinul față de ea. a dat TVR în judecată obținînd anularea desfacerii contractului de muncă și peste 1 miliard de lei vechi despăgubiri. A predat jurnalistică la Universitatea de Vest din Timișoara. În 2005 a fost propusă pentru
Brîndușa Armanca () [Corola-website/Science/311199_a_312528]
-
publicitate zonei Dayton. Acesta, având și acordul altor afaceriști din zonă, efectuează demersuri ca prietenul său John Scopes să predea biologia și chiar evoluționismul. Rappleyea susținea că, deși "Actul Butler" interzicea predarea teoriei evoluției, statul cerea profesorilor să utilizeze cartea "Civic Biology" a lui George Hunter, care evoca teoria lui Darwin. Scopes deveni participant activ la această "înscenare" ajungând pâna la a se autoacuza, cerând și studenților să depună mărturie împotriva lui. Pe 24 aprilie a fost adus în fața instanței, iar
Procesul Scopes () [Corola-website/Science/311227_a_312556]
-
domeniul militar, implementarea sistemului de comandă, control, comunicații, computere, informații, informatică, supraveghere, recunoaștere, logistică și infrastructură, desfășurarea relațiilor militare internaționale, asistența religioasă în Ministerul Apărării și încheierea înțelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare și educației civice. Conform Strategiei de transformare a Armatei României din 2006, forțele armate naționale trebuie să fie în măsură să asigure simultan apărarea teritoriului național și îndeplinirea angajamentelor asumate față de NATO, față de UE, precum și față de alte organizații regionale și coaliții. Ele sunt
Statul Major General () [Corola-website/Science/311264_a_312593]
-
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994). El e unul din promotorii enciclopediei "Localitățile Republicii Moldova". a fost decorat cu ordinul "Insigna de Onoare", Ordinul Republicii și medalia Meritul Civic. Are titlul onorific de Om Emerit. Fiul său, Viorel Țopa, este om de afaceri și a candidat la alegerile locale din 25 mai 2003 la funcția de primar general al municipiului Chișinău, clasându-se pe locul 4 cu 3,14
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
a pierdut proprietățile, iar călugării greci au părăsit-o. Ea a devenit biserică de parohie, având ca filie Biserica Sf. Lazăr. Cu timpul, construcțiile din incinta sa s-au deteriorat, clădirile anexe fiind demolate prin Planul de sistematizare a Centrului Civic al Iașului, din anul 1983. Au scăpat de buldozerele regimului comunist biserica, turnul-clopotniță și un beci lipit de acesta. Pe locul acestora au fost construite blocuri și un parc. Construirea noilor edificii a afectat structura de rezistență a bisericii, ca
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
cu excepția turnului-clopotniță, erau deja în ruină. Casa egumenească nu mai exista, rămânând acolo doar o pivniță adâncă. Cu timpul, construcțiile din incinta fostei mănăstiri s-au deteriorat și mai mult, clădirile anexe fiind demolate prin Planul de sistematizare a Centrului Civic al Iașului, din anul 1983. Au scăpat de buldozerele regimului comunist biserica, turnul-clopotniță și un beci lipit de acesta. Pe locul acestora au fost construite blocuri și un parc. În prezent, din construcțiile anexe mai există doar câteva ruine ale
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
și Agripina A. Onea.Deportați în 1941, în regiunea Novosibirsk. Reabilitați în 1991. Constantin P. Burlacu (n. 1882).Acuzat în 1945 de trădare de patrie (a URSS).Condamnat la 15 ani de detentive într-un lagăr de muncă și degradare civică pe 5 ani. Ion F. Gugulan (n. 1910). Condamnat în 1945 la 10 ani de muncă silnica și interdicția drepturilor civice pe 5 ani sub acuzația de trădare de patrie. Alexandru I. Bețivu (n. 1913). Condamnat în 1947 de Tribunalul
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
de trădare de patrie (a URSS).Condamnat la 15 ani de detentive într-un lagăr de muncă și degradare civică pe 5 ani. Ion F. Gugulan (n. 1910). Condamnat în 1945 la 10 ani de muncă silnica și interdicția drepturilor civice pe 5 ani sub acuzația de trădare de patrie. Alexandru I. Bețivu (n. 1913). Condamnat în 1947 de Tribunalul Militar la 25 de ani privaține de libertate în temeiul Codului penal al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.Rebilitat în 1991. Alexandru
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Moldova, contribuind în mod substanțial la promovarea tinerelor talente. În anul 1986, a obținut Premiul de Stat al RSSM pentru volumul "La capătul vederii". Începând din anul 1988, el s-a aflat în primele rânduri ale militanților pentru refacerea conștiinței civice naționale, pentru promovarea și afirmarea valorilor perene ale limbii, culturii și istoriei românilor moldoveni. A participat activ la toate manifestările anticomuniste și naționale din RSS Moldovenească. Gheorghe Vodă a încetat din viață la data de 24 februarie 2007, în municipiul
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
însă cu media 10 ca șefă de promoție, dar a ajuns aici după ce a spus în glumă unui reporter aflat la balul absolvenților că vrea să fie repartizată la țară. Ea a fost dată astfel ca exemplu de înaltă conștiință civică pe facultate și a primit în consecință o repartiție într-un sat îndepărtat. Geo sosește în sat cu un Trabant și se laudă peste tot că el a lucrat ca agronom în Africa, America și în sud-estul Europei. Potrivit comentatorului
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Asociația Revoluționarilor fără Privilegii (președinte: Radu Filipescu; vicepreședinți: Ion Caramitru, ). În 1995, împreună cu alți intelectuali (Varujan Vosganian, Adrian Iorgulescu, Dorel Șandor, Andrei Pleșu, Alina Mungiu-Pippidi, Ștefan Agopian, Mihai Răzvan Ungureanu, Horia Roman Patapievici, Dinu C. Giurescu ș.a.), a întemeiat grupul civic „Alternativa 2000”, care intenționa să ofere o „alternativă” față de PDSR și Convenția Democratică. În 1996, o parte dintre inițiatorii grupului civic „Alternativa 2000” au luat inițiativa fondării Partidului Alternativa României, iar D.P. a devenit șeful filialei județene Cluj. S-a
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
Andrei Pleșu, Alina Mungiu-Pippidi, Ștefan Agopian, Mihai Răzvan Ungureanu, Horia Roman Patapievici, Dinu C. Giurescu ș.a.), a întemeiat grupul civic „Alternativa 2000”, care intenționa să ofere o „alternativă” față de PDSR și Convenția Democratică. În 1996, o parte dintre inițiatorii grupului civic „Alternativa 2000” au luat inițiativa fondării Partidului Alternativa României, iar D.P. a devenit șeful filialei județene Cluj. S-a retras din PAR la sfîrșitul anului 1996. În 2004 a devenit consilierul și mentorul politic al lui Gigi Becali, președintele Partidului
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
de prefect al județului Iași pe perioada 21 ianuarie - 29 iunie 1941. Implicat în Pogromul de la Iași (26-29 iunie 1941), în 1948 a fost condamnat pentru crime de război la muncă silnică pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de 10 ani. A absolvit cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie și al Școlii Superioare de Război (1925-1927). Ca Prefect de Iași, numele său a fost implicat în Pogromul de la Iași, declanșat ca urmare a directivelor lui Ion
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
anul 1948 Dumitru Captaru este arestat din nou, sub acuzarea de crime de război pentru implicarea sa în Pogromul de la Iași din iunie 1941, rejudecat, găsit vinovat și condamnat la muncă silnică pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de 10 ani. În anul 1960 se afla cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde a murit după 3 ani.
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
Evenimentul zilei și ocazional în Lettre Internationale și Opinia studențească. Este membră a Grupului pentru Dialog Social și din iunie 2009, membră în Consiliul de Administrație al GDS. Rodica Culcer este căsătorită și are un fiu. În februarie 2007, Asociația Civic Media a cerut CNSAS verificarea relațiilor Rodicăi Culcer cu fosta Securitate, susținând ca jurnalista avea, în anul 1989, gradul de locotenent-colonel în Securitate. În același an, CNSAS a decis ca Rodica Culcer nu a colaborat cu Securitatea.
Rodica Culcer () [Corola-website/Science/309681_a_311010]
-
Neamțu a susținut teza conform căreia "creștinismul mileniului III va fi urban sau nu va fi deloc." "Povara libertății" (2009) a pus în discuție dezbaterile conservatorilor nord-americani și definițiile contradictorii ale modernității. "Verbul ca fotografie" (2009) a făcut apologia dialogului civic pe fondul tendinței de tabloidizare din mass-media. Autorul oferă totodată câteva schițe despre relația între Ortodoxie și modernitate, marcând importanța unei culturi a virtuții într-o societate cu tot mai puține modele, rădăcini și speranțe. "Elegii conservatoare" (2009) discută condițiile
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
oferă totodată câteva schițe despre relația între Ortodoxie și modernitate, marcând importanța unei culturi a virtuții într-o societate cu tot mai puține modele, rădăcini și speranțe. "Elegii conservatoare" (2009) discută condițiile de apariție ale unei culturi a libertății morale, civice și economice, raportarea spațiului public românesc la criza valorilor din Europa, semnificația secularizării pentru instituția familiei și forurile de educație, imaginea Bisericii într-o eră a transparenței mediatice, a revoluției moravurilor și a pluralismului ideologic. Volumul "Gramatica Ortodoxiei" (2007) deplânge
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
în conformitate cu rolul pe care îl jucau rușii pentru națiunile și naționalitățile frățești de pe teritoriul uniunii. Această noua comunitate era etichetată ca "popor " (народ = narod), nu ca "națiune" (нация = nația ), numai că „poporul” implica o comunitate „etnică”, nu doar o comunitate civică sau politică. Astfel, până la prăbușirea Uniunii Sovietice, au fost întreprinsă o raționalizare doctrinală a pașilor practici în domeniile învățământului și mass mediei. Astfel, procesul de transformare a numeroase „școli naționale” în școli cu predare în limba rusă inițiat în vremea
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
din România, 2004, 271, ISBN 973-8402-37-9 271 2. Relații româno - americane (1859 -1901) Keith Hitchins, Miodrag Milin Redacția publicațiilor pentru străinătate „România”, București, 2001, ISBN 973-99751-8-6 401 3. Rezistență anticomunista din munții Banatului în documente Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 2000, ISBN 973-98550-9-1 274 4. Timișoara în Arhivele ”Europei libere”, 17 -20 decembrie 1989 Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 1999, 310, ISBN 973-9437-7-8 310 5. Procesul de la Timișoara (1990) Miodrag Milin, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 2004
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
România”, București, 2001, ISBN 973-99751-8-6 401 3. Rezistență anticomunista din munții Banatului în documente Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 2000, ISBN 973-98550-9-1 274 4. Timișoara în Arhivele ”Europei libere”, 17 -20 decembrie 1989 Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 1999, 310, ISBN 973-9437-7-8 310 5. Procesul de la Timișoara (1990) Miodrag Milin, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 2004, 879, 879 6. Rezistență anticomunista din munții Banatului (zona Domașnea - Teregova) Miodrag Milin, Editura „Marineasa”, Timișoara, 1998, 232, ISBN 973-9496-53-9 232
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
Fundația Academia Civică”, București, 2000, ISBN 973-98550-9-1 274 4. Timișoara în Arhivele ”Europei libere”, 17 -20 decembrie 1989 Miodrag Milin Editură „Fundația Academia Civică”, București, 1999, 310, ISBN 973-9437-7-8 310 5. Procesul de la Timișoara (1990) Miodrag Milin, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 2004, 879, 879 6. Rezistență anticomunista din munții Banatului (zona Domașnea - Teregova) Miodrag Milin, Editura „Marineasa”, Timișoara, 1998, 232, ISBN 973-9496-53-9 232 7. Rezistență anticomunista din munții Banatului (zuna Mehadia - Iablanița - Breazova) Miodrag Milin , Editura „Marineasa”, Timișoara, 2000, 127
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
Marineasa”, Timișoara, 2000, 127, ISBN 973-9485-74-X 127 8. Timișoara în revoluție și după Miodrag Milin, Editura „Marineasa”, Timișoara, 1997, 223, ISBN 973-9185-84-3 223 9. O enigmă care împlinește șapte ani Comunicări, simpozion, Timișoara, 18 - 19 decembrie 1996, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 1997, 106 - 111, ISBN 973-97877-4-6 6 10. Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996, 149 -155, ISBN 973-99757-6-4 7 11. Baraganska golgota Srba u Rumuniji 1951 - 1956 Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Editura Demokratski savez Srba i
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]