9,983 matches
-
alin. (1) din noul Cod al muncii, potrivit cărora "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor", Curtea observă că aceasta nu este o problemă de constituționalitate, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, revenind instanței de judecată să se pronunțe asupra interpretării și aplicării legii. De asemenea, Curtea reține că depășesc cadrul controlului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
sensul prevederilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, revenind instanței de judecată să se pronunțe asupra interpretării și aplicării legii. De asemenea, Curtea reține că depășesc cadrul controlului de constituționalitate considerațiile autorului excepției referitoare la faptul că prin "contractul individual de muncă și salarizarea nu [se] prevede funcția de pădurar ca funcție de gestiune în sensul Legii nr. 22/1969 și al hotărârii de aplicare" sau că "funcția de serviciu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sancțiunilor disciplinare, cu excepția celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f). ... (8) Hotărârea judecătoriei este definitivă."; ...�� - Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 : "(3) Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256594_a_257923]
-
sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", precum și de faptul că dispozițiile de lege criticate își produc efecte în cauza în cadrul căreia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
subrogarea acesteia în sfera de competență a legiuitorului, în sensul acordării sporului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". 15. La paragraful 17 al acestei decizii, Curtea a reținut că, de altfel, art. 5 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
aceasta motivare nu poate constitui, prin ea însăși, un temei de neconstituționalitate, întrucat ea privește, în ultimă analiza, interpretarea legii în procesul aplicării sale, atribuție ce revine instanței de judecată în fața căreia se desfasoara procesul, neputând face obiectul controlului de constituționalitate. Totodată, Curtea constată că principiul legalității incriminării și cel al legalității pedepsei impune prevederea în legea penală atât a faptei, cât și a pedepsei. Din această perspectivă, analizând în întregime, iar nu în mod fragmentar, așa cum procedează autorii excepției, textul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
Constituționale". Reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit anterior sesizării Curții, excepția cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 2. Totodată, Curtea reține că celelalte prevederi criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituționalitate asemănătoare. Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la carea fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 *) nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii). Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta privind interzicerea discriminării. 17. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 3 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 164/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]
-
dispoziție asupra bunului, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită. Textele de lege criticate nu conțin nicio prevedere care să aibă ca efect indisponibilizarea bunului, iar critica autorului excepției privește o situație de fapt, care excedează controlului de constituționalitate. 27. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 137 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că actul normativ criticat nu conține nicio dispoziție din care să rezulte că moneda națională ar fi alta decât leul. Legiuitorul este liber să stabilească formula după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272738_a_274067]
-
României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, prin care s-a stabilit că " În cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării". 17. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 25 referitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262694_a_264023]
-
ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la principiile înfăptuirii justiției. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate urmăresc, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274388_a_275717]
-
nr. 288 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016. ────────── 17. Prin decizia mai sus menționată, Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară prin care s-a pronunțat asupra constituționalității soluției legislative de principiu constând în obligația prezentării de liste de susținători de către candidații independenți, inclusiv pentru funcția de primar, considerentele enunțate cuprinzând, implicit, un test de proporționalitate pe care Curtea l-a aplicat în privința numărului de susținători prevăzut de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274388_a_275717]
-
legale, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, "(3)Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 15 martie 2004 Cu Adresa nr. 461 din 1 martie 2004 secretarul general al Senatului a transmis sesizarea privind declanșarea controlului de constituționalitate asupra unor dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, adoptată de Camera Deputaților în ședința din 17 februarie 2004, iar de Senat în ședința din 24 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă să se pronunțe asupra constituționalității legii criticate. Analizând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, Curtea constată că dispozițiile legale vizate, fiind norme modificatoare, sunt sistematizate la art. I, după cum urmează: la pct. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
formulă acțiune în anulare în termen de 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acesteia". În acest termen și în tot cursul judecării acțiunii în anulare partea își poate pregăti și exercita apărarea. De altfel, Curtea a mai examinat constituționalitatea unor dispoziții [art. 1, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (4) și art. 8 alin. (3)] din Ordonanță Guvernului nr. 5/2001 și prin Decizia nr. 72 din 5 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142930_a_144259]
-
I, nr. 266 din 22 aprilie 2002, cu majoritate de voturi, a respins excepția ca neîntemeiată. Considerentele referitoare la dispozițiile art. 4 din ordonanță rămân valabile și în cauză de față. Curtea, în jurisprudența să, având a se pronunța asupra constituționalității posibilității de soluționare a unor cauze fără citarea părților prevăzute de dispozițiile art. 581 alin. 1 și de cele ale art. 582 alineatul ultim din Codul de procedură civilă referitoare la ordonanță președințiala, a statuat, prin Decizia nr. 199 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142930_a_144259]
-
omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că art. 74 din Legea nr. 275/2006 a mai fost supus controlului de constituționalitate, în raport de aceleași critici de principiu, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 462 din 15 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, prin care Curtea Constituțională a respins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
un proces echitabil, garantat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege ce formează obiectul acesteia. Prin mai multe decizii, a reținut că prevederile art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 reprezintă o concretizare a principiului fundamental referitor la interzicerea torturii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 reprezintă o concretizare a principiului fundamental referitor la interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoana căreia acestea i se adresează să înțeleagă condițiile în funcție de care i se poate acorda forma solicitată de protecție. Totodată, Curtea a reținut că determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
că determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara de origine, precum și aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, acestea fiind atribute ale organelor administrative competente în această materie sau, după caz, ale instanței de judecată. Aceste argumente se regăsesc, de exemplu, în considerentele Deciziei nr. 287 din 18 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituționale, deoarece anumite soluții legislative prevăzute de aceste texte legale sunt similare celor declarate neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 ale Curții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, și cu art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența asupra constituționalității Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , care, în opinia autoarei excepției Anna-Maria Manea, este neconstituțională în ansamblul său, în esență, prin aceea că nu asigură dreptul la un proces echitabil pentru toate părțile, ceea ce contravine art. 6 paragraful 1 din Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]