11,537 matches
-
jurnalismul ca distrugător al literaturii" în articolul cu același nume scris în 1906. Ceea ce a rezultat a fost o împotrivire condusă în mod critic de credința în literatură - provenită din diferența între clasele sociale caracteristică secolului trecut - având o valoare eternă și sublimă; și dacă este sublimă, atunci cuprinde totul într-un sistem critic închis. În mod clar, Hawthorne, singurul fiu al lui Nathaniel, amintit astăzi, în cazul în care nu este deja uitat, drept un scriitor de roman de dragoste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Tributar etimologiei sale antice (adjectivul modernus), cuvantul modernité este pentru prima dată atestat în contextul francez în Mémoires d'Outre-Tombe7 și devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea, adică tranzitoriul, fugitivul, contingentul, constituie jumătatea artei, cealaltă jumătate fiind eternul și imuabilul" [1971, p.193]. Prin interpretarea diferită pe care i-a dat-o termenului modernitate, Baudelaire a creat o contradicție care duce și astăzi la definirea modernității că o aporie [v. Meschonnic, p.71]. Această ambiguitate a conceptului baudelairian
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
conceptului baudelairian se poate comenta că "un raport de forțe care constituie modernitatea: o actualitate ce căuta să se exprime în prezentul sau (evanescentul) și, în același timp, o tendință care o face să se autodepășească sau să se epuizeze (eternul)" [Nouss, p.45]. Acest raport generează o stare de tensiune și de criză, percepută și în definițiile actuale ale modernității 8. Funcționarii lui Maupassant constată: "nous vivons dans un drôle de siècle, dans une époque bien troublée" [Maupassant, Une opinion
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trebuie să reprezinte timpul sau devine normă. "Le moderne, vois-tu, le moderne, îl n'y a que cela", vor scrie frații Goncourt în Manette Solomon (1864). Revoltă realistă constă în înscrierea în timpul sau, în a preferă actualul și socialul idealului etern și generalității abstracte. Modern, pentru Baudelaire, inseamna, mai întâi de toate, "subiecte moderne". Baudelaire constată "că cea mai mare parte a artiștilor care au abordat subiecte moderne s-au mulțumit cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Pariziana preia trăsăturile mai multor mituri consacrate: ale Evei biblice, ale lui Narcis, ale lui Bonaparte, ale lui Don Juan, ale femeii fatale 49. Mecanismul mitizării prin recurgere la prototip se bazează pe procedeul simplificării: femeia pariziana este asociată cu eternul feminin 50. Pariziana este descendentă Evei biblice, care dorea mai mult decat avea, fapt simbolizat prin mărul interzis: "Eve avait l'immortalité de la jeunesse et de la beauté, elle possédait le nécessaire, le superflu seul lui manquait. A cette époque-là, le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a modifica rolurile este considerată în secolul al XIX-lea drept o diversiune, un "atentat", un pericol ce subminează stabilitatea societății, formată de secole, o abatere de la normă, ceva nefiresc. De-a lungul secolelor, în virtutea firii sale modeste, femeia tolerează eternă să marginalizare. Femeia franceză, în general, si Pariziana, în special, efectuează o ruptură în această schemă. Din punct de vedere intelectual, femeile franceze ies în evidență în secolul al XVII-lea, epoca în care se dezvoltă viața mondenă și se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeia în vârstă, o fericire în sine, o stare de disponibilitate față de lume și elementele sale. Scenă femeii care așteaptă la fereastra este mai puțin caracteristică pentru Pariziana decât pentru o provinciala că doamna Bovary, pentru care viața este o eternă repetare în așteptarea unui eveniment. Pentru Pariziana, așteptarea nu este o fază tipică în sensul ei plin de întrebări și dubii feminine (va veni / nu va veni? ș.a.), ea fiind sigură de sine. În cazul Parizienei, rolurile de gen tradiționale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei, Revoluției, Republicii, Civilizației, fie că omagiu adus unei eroine particulare, cum ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o importantă bucată de timp, să le șteargă. Importând filosofia administrativă a Franței, derivată din Codul napolenian (imperială, centralizată, hiperbirocratizată, dominatoare față de "provincii", care pune Statul mai presus de cetățean), România a nedreptățit legitimitatea și dreptul la diferență al provinciilor, etern supuse și exploatate de un București obraznic, lipsit de scrupule și corupt. Mitologia istoriografică a "românilor" care dăinuiesc pe aceste meleaguri de 2050 de ani (dată stabilită arbitrar în anii '80 de o plenară a CC al PCR, din rațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cred că Dan Cârlan mai are viitor în politică. Dacă are demnitate, dacă își asumă greșelile, dacă se retrage un timp la mănăstire pentru a medita la omeneștile lui păcate. Altfel e ceva indecent și scandalos în poziția lui de etern răstignit între vorbele goale însoțite de justificări puerile și sentința usturătoare a votului cetățenilor. 31 ianuarie 2009 Ziua de 24 ianuarie este, de un secol și jumătate, un motiv de bucurie și sărbătoare la Iași și de indiferență la București
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu oameni de calitate amestecați cu aventurieri, aceștia au fost folosiți cinic de vechii pediști pentru consolidarea imaginii în partidul popular și pentru subțierea rândurilor simpatizanților liberali. La împărțirea prăzii la guvern au primit un meritat șut în dos după ce eternul dilematic din fruntea lor s-a mai răzgîndit încă o dată, nu știu a câta (n) oară. Ultimul grup, ciripind vioi, proaspăt, parfumat, cu țoale de fițe și mutre agreabile, este constituit de ceea ce presa ticăloșită a numit "haremul (politic) al
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
veninului, a izurilor fetide și a jeturilor inconitente de necurățenie pe care, fără pudoare, le aruncă asupră-ne o clasă politică dezbumbată la pamperși. Mă stăpânesc cu greu, ca brav (și simbolic!) urmaș al vechi-lor conspiratori ieșeni împotriva stăpânirii valahe, etern adăpostiți între zidurile Palatului Roznovanu, să nu spun public, fără perdea, ce cred despre blestemata Cetate a lui Bucur și despre soluția simplă a liniștirii viermuielii toxice și gălăgioase de acolo, obraznic aburcată pe nefericirea și exploatarea tuturor celorlalți români
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
județul Botoșani), în ciuda unui celebru discurs al unui politruc de prin anii '80 care clamase responsabil, la deschiderea unei ședințe de analiză a muncii la CAP-ul din localitate, "stimate tovarș secretar, iubiți mitocani", spre hazul întregii adunări și spre eterna dinamitare a atmosferei scorțos-tovărășești a ședinței. Nu, mitocanul vine de la țăranii care locuiau în afara zidurilor unei mănăstiri fortificate, numită "metoc", și care lucrau pământul acesteia fiind, funcție de ocârmuire, liberi sau înfeudați. De altfel, este un spectru mai mare de termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
apă (notă pentru cititorii de pe alte meleaguri: în Iași, unde metrul cub de apă este cel mai scump din nord-estul Europei, apa nu este potabilă, în ciuda faptului că se împlinesc 14 ani de la semnarea unui uriaș împrumut public dirijat de eternul risipitor Gheorghe Nichita - atunci șef la Regia de Apă și Canal - pentru o retehnologizare a stației de epurare; după eforturi financiare supraomenești ale cetățenilor, avem la robinet o apă cu cel mai mare grad de duritate din țară - pietrele la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
el, tipografia a fost o școală a vieții mai importantă decât facultatea. Aici puteai vedea solicitudinea umană, căldura oamenilor nesofisticați, simpatia meșterilor sau tăcuta și eficienta solidaritate de breaslă laolaltă cu cupiditatea, impostura sau turnătoria, toate fiind încorsetate de atmosfera etern amenințătoare specifică unui "obiectiv cu statut special", cu secrete de serviciu, securiști și cenzori. Stimulat de o iubire adolescentină, s-a apropiat de poezie și de teologie, două orizonturi care, în fundal, i-au marcat viața, nedrept de scurtă. Mi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aceste bătălii imprevizibile (cu rezultat impredictibil, adică), între 22 de gladiatori milionari, dar singuratici, le pun în scenă spre sfâșietoarea bucurie a fanilor sau spre uimita plăcere a neofiților curioși. Acum e o mașinărie perfectă de show din care, spre eterna noastră delectare, singurul lucru pe care nu-l putem prevedea este rezultatul și unde, între anumite limite, putem vedea că și giganții știu să plângă. Faptul că finala din acest an nu se joacă între cei doi uriași ai momentului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
eliminarea câinilor vagabonzi e o decizie dificilă omenește vorbind, dar așa, iresponsabil budist, ne trezim și că șobolanii aducători de ciumă sunt niște viețuitoare drăguțe când le vezi la televizor, la desene animate, și ar merita să fie cruțați spre eterna veselie a câte unei vedete fanate, care nu are cu ce să-și mai umple timpul și care, altfel, nu e deranjată, în spațiul ei privat, apărat de armate de bodyguarzi, nici de o muscă. Tare mi-ar mai plăcea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ale unor mari actori înecate în amatorism regizoral și discurs ideologic gregar. Trecând peste faptul că televiziunea operatorului profitor al revoluției din 1989 nu a făcut decât să difuzeze, pe bani, prostioarele regizorului-profitor al aceleiași revoluții (regizor care a fost etern profitor al tuturor regimurilor, de altfel) sub acoperirea omagierii lui Dinică (difuzarea, în continuare, a dejecției grobiene și vulgare numită Crucea de Piatră fiind, în sine, blasfematorie în contextul dat), ar trebui cred spus ceva nu despre rolul minuscul (dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de tot felul de năzbâtii propagandistice și ideologice, complet depășite astăzi. Iată deci că și în ascensiunea aparent neutră și aspră de construcție a unui corp științific de argumente istorice și instituționale în vederea afirmării noastre identitare, regionale, naționale și europene, eternul blestem al Meșterului Manole, al eforturilor neîncetate de a o lua mereu de la început, în toate domeniile, ne apasă. Ne apasă, dar nu ne înfrânge! 15 septembrie 2014 Pe 15 septembrie 1969, la Liceul de Muzică din Botoșani, începeam un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care scria Exit. A învățat, deci, să strunească moartea, fie doar și din irepresibila pornire de a da cu tifla, de a rămâne, la 37 de ani, o adolescentă rebelă și sensibilă, gata să facă gașcă cu fetele ei, spre eterna stupoare a minților închistate și spre vibrantul lor amuzament iubitor. "Care crezi că va fi ultimul tău gând înainte de a muri?" o întreabă impudic Teleșpan. Iar ea îi răspunde: "Că o să râdă foarte tare domnii de la morgă când or vedea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bază o concepție veche la populațiile din Asia Centrală trecută din „tezaurul” popular în stocul de concepții politice a primilor împărați turci, din secolele VI - VII , potrivit cărora „împărații turci nomazi din perioada preislamică erau convinși că descind din cerul etern pentru a domni asupra lumii” și se intitulau „demnitar al suprafeței pământului” , concepție preluată de mongolo-tătari. Această concepție, preluată de la populațiile turcice care au roit spre Europa, s-a materializat în ceea ce am numit „vasalitate de stepă”, prin care dominatorii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
creație politicostatală care să-i atragă pe daci și daco-romani din nordul Dunării. Pentru populația ră masă la nordul Dunării, această provincie hibrid, de pe malul drept, trebuia să le demonstreze că vechea Dacie continuă să existe, că speranța în Roma eternă trebuia să rămână intactă. Analogii și comparații similare, petrecute în epoca contemporană, ar putea explica, dintr-o altă perspectivă, controversata problemă a retragerii romane din Dacia. Trebuie să admitem că a existat și există în practicile politicilor imperiale, în alcătuirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
În mare o atmosferă existențială, sub semnul unei sensibilități exacerbate de obsesia morții, sugerată printr-o cromatică simplă, predominată de cenușiu. Atmosfera apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe durate nedeterminate. O ploaie eternă acoperă o atmosferă Întunecată. Structura poeziei este aparent simplă. Se știe că poezia simbolistă nu a dat o atenție deosebită aspectelor formale și, Întrucât poezia În discuție este specific simbolistă, cercetarea literară nu s-a oprit În mod special asupra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-o Între scândurile lui / o simt pesemne de acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]