10,287 matches
-
turistice "Fregate Associates" din Anglia și Seychelles, Oceanul Indian. Înființează la Londra două companii specializate în importul de articole decorative din India, din satele de lângă Jaipur. În 1979, pleacă în Peru unde participă la expediția conservaționistului Felipe Benavides de salvare a faunei din Anzi. În 1985 se mută la Madrid unde începe cercetările pentru cartea ”Carol al II-lea” pe care o publică în 1988. Pe 10 ianuarie 1990, sosește la București pe aeroportul Otopeni, cu un avion umanitar, iar anul următor
Paul Lambrino () [Corola-website/Science/317541_a_318870]
-
10 al lui cărții lui Dennett "Darwin's Dangerous Idea" (Ideea periculoasă a lui Darwin). Interpretarea de către Gould, în cartea sa "Wonderful Life" (Viața minunată), a fosilelor cambriene din șisturile Burgess (Burgess Shale) subliniază diferențele izbitoare morfologice (sau „stranietatea”) acestei faune și rolul șansei în a stabili care dintre membrii acestei faune au supraviețuit și au prosperat. El a folosit fauna Cambriană pentru a exemplifica rolul contingenței în modelul larg al evoluției.
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
periculoasă a lui Darwin). Interpretarea de către Gould, în cartea sa "Wonderful Life" (Viața minunată), a fosilelor cambriene din șisturile Burgess (Burgess Shale) subliniază diferențele izbitoare morfologice (sau „stranietatea”) acestei faune și rolul șansei în a stabili care dintre membrii acestei faune au supraviețuit și au prosperat. El a folosit fauna Cambriană pentru a exemplifica rolul contingenței în modelul larg al evoluției.
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
sa "Wonderful Life" (Viața minunată), a fosilelor cambriene din șisturile Burgess (Burgess Shale) subliniază diferențele izbitoare morfologice (sau „stranietatea”) acestei faune și rolul șansei în a stabili care dintre membrii acestei faune au supraviețuit și au prosperat. El a folosit fauna Cambriană pentru a exemplifica rolul contingenței în modelul larg al evoluției.
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna, în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), breb ("Castor fiber"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pisică
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Muntele Șes este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bihor, Cluj și Sălaj. Aria naturală se întinde în partea estică a județului Bihor (pe teritoriile administrative
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
etajul montan, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
se suprapune sitului Natura 2000 - "Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman". Aria naturală reprezintă o prelungire la sud de Olt a masivului Baraolt, alcătuită din roci sedimentare, calcare, conglomerate și gresii atribuite cretacicului, ce adăpostește o mare diversitate de floră și faună specifică Țării Bârsei. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar. Flora este constituită
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
capul-șarpelui ("Echium rubrum"), stânjenei cu subspecii de "Iris hungarica" și "Iris caespitosa", zambilă-sălbatică ("Hyacinthela leucophaea"), negară ("Stipa capillata"), colilie ("Stipa pulcherrima"), jaleș-de-câmp ("Stachys recta"), specia de graminee "Koeleria gracilis" (familia Poaceae), păiuș cu specii de "Festuca rupicola" și "Festuca valesiaca". Fauna este reprezentată de: mamifere cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus caloninensis"); păsări: șorecar comun ("Buteo buteo"), corb ("Corvus corax"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), mierlă
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
naturalist care a trăit singur în munții din Alaska, lângă locul numit "Twin lakes", locuind într-o cabană de bușteni pe care a construit-o singur cu unelte obișnuite de tâmplărie. a lăsat moștenire înregistrări meteorologice cât și date despre fauna și floră zonei. În timpul războiului mondial ÎI, în cadrul armatei americane, Proenneke a fost tâmplar și în acest timp s-a îmbolnăvit de reumatism ceea ce l-a forțat să facă un repaus de aproape 6 luni. După Șam Keith, prietenul său
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
ani, a muncit că operator de echipament greu și reparator la baza navală de la Kodiak. Proenneke a petrecut următorii ani muncind prin Alaska că pescar de somon și mecanic de motoare diesel. A mai lucrat în alte activități ce implică fauna și viatain ținuturile sălbatice. Abilitățile sale că mecanic erau recunoscute și căutate însă pensionarea era un eveniment mai important. Proenneke se retrage la Twin Lakes. OPe 21 Mai, 1968, Proenneke ajunge la Twin Lakes pentru o binemeritata pensie. Înaintea plecării
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
După o reeditare, cartea lui, Keith câștiga în 1999 Premiul Național Outdoor Book (NOBA). În 2005 , câteva dintre filmările lui Richard, Alone în the Wilderness, încep să apară pe televiziunea publică din America. Filmările au în principal activitățile zilnice: observarea faunei în jurul cabanei sale pe jos sau din canoe cu comentarii pe fundal. Pentru a se filma(de vreme ce era singur), Proenneke fixă cameră pe trepied și își vedea de activitățile sale. Această implică și întoarcerea pentru a recupera cameră de filmat
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 30.204 ha. Acesta acoperă bazinul hidrologic al râului Putna și masivele Mordanu și Goru și reprezintă o zonă complexă de protecție și conservare a faunei (urs, lup, râs) și a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei) întâlnite pe aria rezervației. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - "Putna - Vrancea" și include rezervațiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna parcului este una diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
de pești marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana venosa" și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor, tub de respirat și labe de înot, dar desigur sub supravegherea unor scafandri militari. În anii 1960-1970 redactează ghidurile, pliantele, textele expozițiilor de la
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
expediție de cercetări într-o fisură din stânca numită Turnul diavolului din Gibraltar, descoperind la 11 iunie 1926 cinci fragmente din craniul unui copil de om de Neanderthal și unelte de cremene (silex) din cultura mousteriană, de asemenea fosile din fauna preistorică contemporană. Ea a dat copilului neanderthalian regăsit după 50,000 de ani, numele de "Abel". Începând din ianuarie 1928 Dorothy Garrod a efectuat săpături în Palestina, aflată pe atunci sub mandat britanic, in colaborare cu paleontoloaga Dorothea Bate. In
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
peștera as-Skhul (ar.Mugharet as Skhul, "Peștera iezilor") a găsit scheletele fosile ale cinci bărbați, două femei și trei copii, vechi de 80,000-100,000 de ani. Bazându-se, între altele, pe tipul uneltelor de piatră și pe caracteristici ale faunei, Garrod a analizat materialul găsit în săpăturile efectuate pe Carmel împreună cu D.Bate, precum și cele de la Al Shukba și le-a descris ca aparținând unei culturi Levalloiso-Mousteriene ce îmbina atât elemente de cultură Levallois cât și unelte mousteriene retușate. Ulterior
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
Serviciului Antichităților din Palestina mandatară, și a întreprins excavații în două din peșterile de pe cursul inferior al Wadi al Amud (ebr. Nahal Amud - Părîul stâlpului): Magharet ez Zuttiye Paleontoloaga Dorothea Bate a identificat în fosilele din aceeași grotă și bogata faună care trăia în perioada paleolitică respectivă în nordul Palestinei, incluzând rinoceri, hipopotami, urși bruni arctos, gazele etc. De asemenea, împreună cu o ilustră colegă, arheoloaga Dorothy Garrod, elevă și ea a lui Garrett la Oxford, Turville-Petre a plecat în octombrie -decembrie
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
Dissei, Dohul, Erwa, Harat, Hermil, Isra-Tu, Nahaleg, Norah și Shumma(unele au un caracter nepermanent al locuirii). Localnicii vorbesc limba Dahlik. Pescuitul de perle este o activitate cunoscută încă din epoca romană și încă are o productivitate ridicată. Datorită bogăției faunei marine și păsărilor, începe să se dezvolte activitatea turistică. Insulele sunt accesibile numai cu feribotul din portul Massawa.
Arhipelagul Dahlak () [Corola-website/Science/316585_a_317914]