12,214 matches
-
teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca fiind cele mai importante în cadrul discuțiilor contemporane asupra argumentului ontologic: 1. substituirea concepției clasice și monopolare asupra lui Dumnezeu cu înțelegerea di-polarității abstract concret în Dumnezeu; 2. precizarea coextensivității între necesitatea de re și necesitatea de dicto 456. Alți filosofi au considerat că trebuie reținut și elogiat efortul lui Hartshorne de a realiza o analiză și o expunere corectă a conceptelor de "perfecțiune" și "existență necesară" și distincția între existență și actualitate 457. Concluzii Argumentele privind existența lui Dumnezeu sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dovezilo empirice, criticile argumentului ontologic vizează, în special, aspecte de natură conceptuală. În cazul lui Anselm, putem găsi în lucrarea Proslogion două argumente diferite în favoarea existenței lui Dumnezeu. Dacă în primul argument, cel reluat și criticat cu succes de majoritatea filosofilor, avem o comparație între care există în realitate și în minte și ceva care există doar în minte (acest ultim mod fiind considerat mai neînsemnat decât primul), în argumentul care azi este numit "argumentul puternic" avem o comparație între "acela
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nonexistență nu poate fi concepută" și "acela a cărui nonexistență poate fi concepută", prima manieră de a exista implicând de fapt existența necesară. Argumentul ontologic din capitolul III al lucrării "Proslogion" a fost scos la lumină și analizat corespunzător de filosofi precum Norman Malcolm și Charles Hartshorne, aceștia utilizând concepte ale logicii modale, prin punerea în prim-plan a existenței necesareAceste concepte care îmbogățesc acest argument, îl fac mai deosebit și mai greu de respins de către critici. Argumentul slab trebuie considerat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
spus că între variantele sale și varianta anselmiană a argumentului ontologic există câteva deosebiri esențiale, cei mai mulți cercetătorii considerând că argumentul lui Descartes nu a avut ca sursă de inspirație argumentul anselmian. Descartes a fost nevoit, datorită criticilor primite din partea unor filosofi importanți ai vremii, să construiască un argument puternic în favoarea existenței lui Dumnezeu, prin răspunsurile date acestora. În ansamblu, se poate spune că Descartes nu a ajuns la nivelul lui Anselm în privința argumentului ontologic. În centrul atacurilor împotriva argumentului ontologic s-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu a ajuns la nivelul lui Anselm în privința argumentului ontologic. În centrul atacurilor împotriva argumentului ontologic s-a aflat conceptul de existență. Este sau nu existența o proprietate? Critica lui Kant la adresa argumentului ontologic vine chiar din această direcție. După filosoful german, existența nu este o proprietate reală. După Kant, existența nu poate funcționa ca predicat, ea nu poate aparține unui alt concept, fie și conceptului de ființă perfectă. Dacă existența nu este un predicat, ea nu poate aparține conceptului de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesară, atunci el există în orice lume posibilă. Chiar dacă putem identifica, încă din epoca modernă, o variantă modală a argumentului ontologic la Leibniz, acest tip de argumente a beneficiat de atenția cuvenită abia începând cu secolul XX, prin contribuțiile unor filosofi precum Charles Hartshorne, Norman Malcolm și Alvin Plantinga. Deși, critică variantele propuse de Hartshorne și Malcolm, Plantinga propune o variantă modală a argumentului ontologic care se vrea a fi victorioasă. Cu toate acestea, după cum am văzut, nici varianta aceastuia nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de asemenea parodiat, iar Plantinga a recunoscut că pot fi făcute paralele cu argumentul său în favoarea existenței lui Dumnezeu. Cea mai mare contribuție a lui Plantinga în ceea ce privește argumentul ontologic a fost susținerea cu succes a modalităților de re în fața unor filosofi importanți precum Quine sau Kneale. Ceea mai importantă cale de a nega faptul că existența necesară este un predicat este de a nega modalitățile de re precum a făcut Quine. Plantinga reușește cu succes să respingă argumentele lui Quine împotriva
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și să ne aducă în fața perspectivei de a considera existența lui Dumnezeu logic necesară sau logic imposibilă. Prin "principiul lui Anselm", s-a arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul filosofilor că argumentul ontologic reformulat din perspectiva logicii modale este un argument valid. Sunt criticate premisele care stau la baza acestui argument, adevărul acestor premise. Luat independent, argumentul ontologic nu este suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu, dar este cel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
assesing the ontological argument, în International Journal for Philosophy of Religion, vol. 9, 1978. McGinn, Colin, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessity, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000. Mendelsohn, Richard, The Philosophy of Gottlob Frege, Cambrige University Press, 2005. Mesaroș, Claudiu, Filosofii cerului, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. Miroiu, Adrian, Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică, Editura All, București, 2001. Miroiu, Adrian, Ce nu este existența, Casa de Editurăși Presă Șansa, București, 1994. Moore, G.E., "Is existance a predicate?", în Proceedings of
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
of Gottlob Frege, Cambrige University Press, New York, 2005, pp. 102-103. 203 John Hick, op. cit., p. 1. 204Colin McGinn, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 25-29. 205 Idem, p. 45. 206 Petru Berar, "Bertrand Russell filosof critic al religiei", în Bertrand Russell De ce nu sînt creștin, traducere de Mihaela Iacob, Editura Minerva, București, 1980, p. 14. 207 Bertrand Russell, Autobiografie, traducere de Adina Arsenescu, Editura Politică, București, 1969, p. 63. 208 Bertrand Russell, De ce nu sînt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nevoie socială, care asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
secundară, condiționată. Pozițiile contradictorii asupra rolului inteligenței asupra vieții umane s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea modernă a inteligenței a fost dată de Descartes. Filosoful francez definea inteligența ca fiind mijlocul de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
secundară, condiționată. Pozițiile contradictorii asupra rolului inteligenței asupra vieții umane s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea modernă a inteligenței a fost dată de Descartes. Filosoful francez definea inteligența ca fiind mijlocul de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 19 intuirea celor două
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În lumea academică modelul paradigmatic de dezvoltare științifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În lumea academică modelul paradigmatic de dezvoltare științifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în luna noiembrie este secetă, iarna va fi lungă și grea. Ce prezice, pe baza tunetelor, un “Gromovnic” medieval franțuzesc? În Franța, înaintea lui Nostradamus, a trăit un “astronom și filosof’ venit din Neapole: Thomas - Joseph Moult. Acesta a scris la Saint -Denis și ne-a lăsat cartea “Profeții foarte interesante și adevărate”, care încep în anul 1269 și durează până la sfârșitul veacurilor (lucrare editată și în românește, în 1992). Prezicerile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se conformează regulilor și așteaptă ca și celălalt să le respecte. Astfel de reguli nu sînt obligatorii și inconștiente ca acelea ale sintaxei sau morfologiei, ci sînt convenții tacite. Problematica în cauză a fost introdusă în anii 1960 de către un filosof al limbajului, americanul Paul Grice, sub numele de "maxime conversaționale"9, numite în Franța legile discursului. Aceste "legi" joacă un rol important în interpretarea enunțurilor și reprezintă un ansamblu de norme despre care se presupune că interlocutorii le respectă în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
formă de acțiune A vorbi este o formă de a acționa asupra celuilalt și nu numai de a reprezenta lumea. Problematica "actelor de limbaj" ("actelor de vorbire" sau "actelor de discurs") a început să fie dezvoltată în anii '60 de către filosofi ca J. L. Austin (Quand dire c'est faire, 1962), apoi de J. R. Searle (Les Actes de langage, 1969) și a arătat că orice enunțare constituie un act (a promite, a sugera, a afirma, a întreba etc.) care vizează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau mai puțin fidelă. De exemplu, relația dintre romanul picaresc francez din secolul al XVIII-lea, Gil Blas, și romanele picarești spaniole este, înainte de toate, de ordinul asemănării și deosebirii în raport cu modelele sale. La fel se întîmplă în cazul unui filosof care scrie un dialog: el se plasează în rîndul celor care au ca model dialogurile lui Platon. Operele fac astfel referire la niște "prototipuri": Legăturile primejdioase la romanul epistolar, Iliada la epopee etc. În schimb, atunci cînd nu este vorba
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
același nume: pot astfel exista mai mulți "Howard" sau mai multe sate numite "Fontenay". Pentru ca să existe substantiv propriu, trebuie ca la un moment dat acest substantiv să fi fost atribuit de oameni unui anumit referent, să fi existat ceea ce unii filosofi ai limbajului numesc "act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd este vorba de substantive proprii, chiar dacă în multe cazuri este imposibil să răspundem la ele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
noastră în sensul lui e modul creștin de a lucra, adică modul teandric. Universul ne depășește prin masivitatea i nemăsurată, dar la rândul nostru îl putem depăși prin puterea spiritului, zicea Pascal. Această depășire în spirit, la care se gândește filosoful francez, e fără îndoială, cea creștină. Căci nimeni n-ar putea depăși universul în spirit decât situându-se dincolo de marginile lui în perspectiva gândirii divine. Din lăuntrul lumii, care ne copleșește, nu putem evada în sensul ei divin decât numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]