11,568 matches
-
D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret Aprotosoaie, pref. Gheorghe Macarie, Botoșani, 1996; Datcu, Dicț. etnolog., I, 279-280. I.D.
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
FURTUNĂ, Enric (pseudonim al lui Henric Peckelman; 31.V.1881, Botoșani - 30.VI.1965, Săo Paulo, Brazilia), poet și autor dramatic. De-a lungul întregii sale existențe, F. pare că nu-și află liniștea și rădăcinile. Plecat la șaisprezece ani din
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470; [Enric Furtună], „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»”, 1939, 81-87, 200; I. Pascal, „Poemele resemnării”, „Opinia”, 1940, 9958; L. Leoneanu, „Poemele resemnării”, „Jurnalul”, 1940, 163; S. Iosipescu, Medici poeți în literatură, U, 1948, 7; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului. 1894-1904, îngr. și introd. Savin Bratu
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
timp funcția de director), „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Spectatorul”, „Flacăra românească”, „Studii și cercetări de istoria artei”, semnând mai cu seamă articole și comentarii privitoare la viața teatrală. A mai folosit pseudonimele Ion Dacu (împreună cu Vintilă Russu-Șirianu și Horia Furtună), Lazăr Cosma ș.a. Va ocupa posturi dintre cele mai diferite, cum sunt cele de dramaturg al Companiei Elvira Popescu-Iancovescu-Mihalescu și profesor de literatură dramatică în cadrul aceleiași companii (1922), administrator (1932), apoi director al Teatrului Ventura (1933) și al Teatrului Victoria
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
Viața artistică-culturală ieșeana”. Rubrică „Clișee” este semnată de Adrian Păscu, „Pagina rimata” e scrisă de Aurelian Păunescu, iar „Cronică teatrală” e susținută de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti, G. Voevidca, I. Buzdugan, Virgil Gheorghiu, Mihai Moșandrei, Al. Ț. Stamatiad, Al. Iacobescu, Al. A. Philippide, Tudor Măinescu, Al. Terziman, V. Corbasca, D. Nanu, Vintilă Russu-Șirianu, Elenă Farago, B. Negruzzi, Eugen Constant, Radu Gyr, Radu Bardeș, Gr. Veja
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
un pact cu diavolul roșu pentru a trece puntea. Puntea a trecut-o, compromisul moral și estetic a rămas. D. a plătit pentru el cu 42 de ani de exil. În 1952, începe să tipărească fragmente din alt roman, Pasărea furtunii, cu un conflict și în stilul realismului socialist, dominant atunci. Câteva pagini de evocare rămân. Are o intensă activitate publicistică în revistele vremii, unde justifică ideologia regimului comunist și tezele lui privitoare la literatură. Pasărea furtunii apare, în volum, în
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
din alt roman, Pasărea furtunii, cu un conflict și în stilul realismului socialist, dominant atunci. Câteva pagini de evocare rămân. Are o intensă activitate publicistică în revistele vremii, unde justifică ideologia regimului comunist și tezele lui privitoare la literatură. Pasărea furtunii apare, în volum, în 1954. Tot acum, D. publică volumul de articole Despre viață și cărți (cu însemnări din perioada 1948-1954) și fragmente epice din ceea ce, în 1956, va deveni trilogia Cronică de familie. În 1955, i se joacă piesa
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
deprimant pentru spiritul critic) în nuvelele Dușmănie, O sută de kilometri, Nopțile din iunie, Vânătoare de lupi, Dreptate, Povești adevărate, Din tată în fiu, Focul nestins și, într-o formă și mai pregnantă, în romanele Drum fără pulbere și Pasărea furtunii. Se asociază la aceste scrieri, un număr mare de articole publicate în ziarele și revistele vremii, strânse, o parte dintre ele, în volumul Despre viață și cărți. Aici, prozatorul își exprimă, într-o manieră brutal ideologică, ceea ce în limbajul gazetăresc
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
observa, în aceeași perioadă de confuzie și obediență, în excelenta nuvelă Bijuterii de familie, cuprinsă ulterior în trilogia Cronică de familie. D. folosea, aici, alte mijloace epice. Dar până să le utilizeze deplin, el mai scrie un roman politic, Pasărea furtunii, ceva mai coerent decât Drum fără pulbere. Schema realismului socialist rămâne însă dominantă: pescarii dintr-un sat din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea inspirată a unei scene apocaliptice: omul singur (în cazul de față, Adam Jora) în luptă cu stihiile mării. Din nou autorul amintește că talentul lui, remarcabil, are nevoie de altă viziune și alt
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
București, 1951; ed. 2, București, 1952; Nuvele, București, 1951; Sărbătoare în zi de lucru, București, 1951; Dreptate, București, 1952; Prietenul Sava, București, 1952; Din tată în fiu, București, 1953; Povești adevărate, București, 1953; Despre viață și cărți, București, 1954; Pasărea furtunii, București, 1954; ed. 2, București, 1955; Pentru demnitatea și fericirea omului (Note dintr-o călătorie în Uniunea Sovietică), București, 1954; Cronică de la câmpie, București, 1955; Focul nestins, București, 1955; Cronică de familie, București, 1955; ed., I-III, București, 1956; ed.
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
21, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu, CNT, 1951, 22, 23; Silviu Brucan, Pentru o oglindire justă și curajoasă a adevărului vieții, „Scânteia”, 1953, 2598; G. Călinescu, Romanul construcției socialiste, CNT, 1953, 22; Dan Hăulică, „Pasărea furtunii”, IL, 1953, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasărea furtunii”, VR, 1954, 12; Savin Bratu, Petru Dumitriu, „Cronică de familie”, GL, 1955, 48, 49; Paul Georgescu, Comunistul Adam Jora, GL, 1955, 51; Geo Șerban, „Pasărea furtunii”, VR, 1956, 8; S. Damian, Încercări
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de Petru Dumitriu, CNT, 1951, 22, 23; Silviu Brucan, Pentru o oglindire justă și curajoasă a adevărului vieții, „Scânteia”, 1953, 2598; G. Călinescu, Romanul construcției socialiste, CNT, 1953, 22; Dan Hăulică, „Pasărea furtunii”, IL, 1953, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasărea furtunii”, VR, 1954, 12; Savin Bratu, Petru Dumitriu, „Cronică de familie”, GL, 1955, 48, 49; Paul Georgescu, Comunistul Adam Jora, GL, 1955, 51; Geo Șerban, „Pasărea furtunii”, VR, 1956, 8; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 93-101, 112-136; Ion
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
CNT, 1953, 22; Dan Hăulică, „Pasărea furtunii”, IL, 1953, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasărea furtunii”, VR, 1954, 12; Savin Bratu, Petru Dumitriu, „Cronică de familie”, GL, 1955, 48, 49; Paul Georgescu, Comunistul Adam Jora, GL, 1955, 51; Geo Șerban, „Pasărea furtunii”, VR, 1956, 8; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 93-101, 112-136; Ion Vitner, Descompunerea unei clase, GL, 1957, 5, 8; Horia Bratu „Cronică de familie” (II), VR, 1957, 4; George Munteanu, Comentarii la „Cronică de familie”, ST, 1957
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
al scriitorului, observa că acesta „este poate singurul autor pe cât cunosc eu, care a știut până acum să lege așa de minunat și natural tragicul cu ridiculul”. Iar cu prilejul împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la moartea lui C., Dumitru Furtună atrăgea atenția că ar fi o greșeală „a se presupune că marele povestitor a fost îndeobște un om prea vesel”. Absorbind cam tot ce s-a scris despre marele povestitor până la monografia sa din 1938, G. Călinescu nu a făcut
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creangă, CL, 1899, 12; Il. Chendi, Preludii, București, 1903, 55-61; G.T. Kirileanu, Asupra vieții lui Ion Creangă, „Șezătoarea”, 1903-1904, 10-11; Panu, Junimea (1943), I, 141-146, II, 89-92, 95-97, 99-100; Haneș, Studii, 105-128, 191-216; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1916; Sadoveanu, Opere, XIX, 200-207, 383-389, 415-430, 437-441, 446-448, XX, 49-61, 101-103, 225-226, 247-254, 282-291, 498-515; G. Ibrăileanu, Note și impresii, Iași, 1920, 76-84; Emil Precup, Viața și opera lui Ion Creangă, Gherla
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Valeriu Cristea, Despre Creangă, București, 1989; Destinul unui clasic. Studii și articole despre Ion Creangă, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1989; Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă, Cluj-Napoca, 1989; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; I. Mitican, Cu Mihai Eminescu și Ion Creangă prin Târgul Ieșilor, București, 1990; Mircea Scarlat, Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Ion
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1950; Schimbul de onoare, București, 1953; De trei ori ca la brigadă, București, 1953; În vizită, București, 1953; Inimă vitează, București, 1954; Teatru, București, 1954; Orașul în flăcări, București, 1955; Horia, București, 1956; Noi cei fără de moarte, București, 1956; Nemaipomenita furtună, București, 1957; Șoimul, București, 1958; Teatru, București, 1959; Trandafirul negru, București, 1962; Baba Dochia și brigadierul, București, 1962; Piese într-un act, București, 1962; Dansul fetelor și echipajul D. 685, București, 1963; Două fete și-o comoară. Meșterul Adam și
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
1965; Pe drumul fără întoarcere al iubirii, București, 1967; Tunelul, București, 1969; Teatru. Neamul Arjoca, București, 1972; Platforma magică, București, 1973; Măicuța, București, 1981; Cele trei Marii din Vale. Noi, cei din vale. Din pragul veșniciei, București, 1983; Suflete în furtună, București, 1986. Repere bibliografice: Simion Alterescu, Concepția umanistă în dramaturgia lui M. Davidoglu, VR, 1954, 12; Piru, Panorama, 453-458; Popa, Dicț. lit. (1971), 208-209; Brădățeanu, Istoria, III, 193-196; Faifer, Dramaturgia, 38-42; Mihail Davidoglu, DRI, II, 8-19; Mirodan, Dicționar, II, 42-48
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.). Fiind și pictor, D. îi familiarizează pe copii prin povestirea Meșterul Penel (1981) cu noțiuni din domeniul artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
Abilitate de adaptare 15. PIEȚE Competiția Cotă de piață Substitute Învechire Produse noi Ciclul de viață al produselor Marje Reglementări privind prețul Liberalizare Calitate Cerere Contracte pe termen lung Volatilitate Disponibilitatea ofertei Acces Profitabilitate 16. EVENIMENTE NATURALE Cutremur Inundație Incendiu Furtună Încălzire globală Zgomot Contaminare Poluare Schimbare a climei Guvernanța corporativă 234 17. RISCURI OPERAȚIONALE Managementul costului Eficiență Capacitate Încredere Închidere neplanificată Continuitate Măsurători Calitatea produselor Logistică Ofertă Timpul necesar ciclului Distribuție Management al inventarului Tehnologie Informație Interfețe Eșecuri ale designului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ș.a. N. Iorga publică și teatru, dramele sale (Omul care ni trebuie și Constantin Brâncoveanu) având mai mult o valoare documentară decât una literară propriu-zisă. Revista oferă traduceri din Baudelaire, Byron, Goethe, Turgheniev, Edmondo de Amicis, Uhland. Alți colaboratori: D. Furtună, Virgil Tempeanu, Apostol D. Culea, Constantin Al. Ștefănescu, Vintilă V. Paraschivescu, Anghel Marinescu, Mihail I. Pricopie, Eugeniu Revent, Ștefan Bezdechi, P. Papazissu, Petru Chirica. C.A.
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
poezie, într-o atmosferă de magie marqueziană, se reinterpretează legenda biblică a Facerii. Celelalte texte se apropie, stilistic și tematic, într-un registru compozit (de parodie livrescă binevoitoare), de feeria shakespeariană (Kagemusha, împărăteasa fluturilor repovestește în stilul unui basm optzecist Furtuna), de parabola orwelliană sau de cea cantemirescă în Imago. Imaginea Egiptului nostru (poveste alegorică despre idila unui profesor de liceu cu o elevă) și în Templul poeziei (poveste-parabolă despre lumea scriitorilor). Alteori „stilul” se apropie, cu umor livresc, de cel
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
fragmente imnice și nu mai puțin cu epitete stâncoase; ca punct de miră, toate converg într-un credo larg-umanitar, alăturându-se patetic mărturiilor lui V. Voiculescu și Adrian Maniu, ale lui Demostene Botez și ale altora, trecuți și ei prin furtuna războiului. Că nu e loc pentru reculegere, se vede în fragmentele din Neguri albe (1920), inscripții fără titluri, departajate prin cifre, făcând elogiul acțiunii. Tendința ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]