9,951 matches
-
Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4 Km. Drumul comunal DC 78 - este
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
din sat, starea îmbrăcăminții asfaltice este mediocră, în general elementele sale geometrice sunt corespunzătoare cu excepția porțiunii cuprinse între Podul Danului și Podul Crețului unde platforma drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare și săpăturilor pentru scurgerea apei. Străzile din intravilan au trasee neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
au prevăzut pentru satul Geoagiu de Sus construirea următoarelor obiective: monumentul eroilor satului - pe terenul aparținând școlii; construcția a două poduri și a două punți pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulații; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de șanțuri și rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit. Este propusă de-asemenea extinderea rețelei de alimentare cu apă a întregii localități, construirea unei
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
mai mică - doar 108 locuitori, este un sat tipic de munte „risipit” - pe valea Geoagiului și a afluenților săi - situat sub abruptul calcaros al Feții Pietrii care îl domină cu peste 500 m. La ora actuală cele 63 ha ale intravilanului nu corespund normelor cerute de OCOT Alba. Este cel mai tânăr sat al comunei, cooptat după 1954; până la acea dată Fața Pietrii era un cătun din componența satului Râmeț, raionul Aiud, astăzi județul Alba. Teritoriul satului se întinde pe interfluviul
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe și gospodării, case de vacanță, sălașuri și chiar locuințe abandonate. Trupul I - „Gura Șișcanei ” se află la vărsarea pârâului Șișcana în valea Geoagiului, aici se află „magazinul Universal”, 4 gospodării și 5 case de vacanță. Terenul majoritar
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
de tampon de protecție a rezervației naturale „Cheile Tecșeștilor”, cuprinde o singură gospodărie cu terenul aferent și este deservit de un drum adiacent DC Cetea - Tecșești. Trupul XVII - cuprinde 2 gospodării situate pe malul stâng al văii Cetea - DC 76. Intravilanul satului, tipic unui sat de munte cu gospodării risipite într-un teritoriu destul de vast, ridică o serie de probleme: distanțele mari care separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care se confruntă economia agricolă practicată în teritoriu ce nu permit mecanizarea lucrărilor. În Fața Pietrii circulația se face exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră din intravilan cuprinde două drumuri clasificate DC 78 - Teiuș - Valea Mănăstirii ce urmărește îndeaproape cursul văii Geoagiului și DC 76 - Cetea Tecșești pe valea Cetii. Drumul comunal DC 78 - este asfaltat în întregime pe traseul de la intrarea în sat până la podul de la
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
vestul satului este un drum nemodernizat în ultimul timp s-au executat lucrări de reprofilare și balastare. În viitor se prevede modernizarea drumului de legătură DC 78 - DC 76 inclusiv a derivației spre cătunul „Fața Pietrii”. Drumurile de acces în intravilan sunt în totalitate de pământ ele au fost reprofilate între anii 1994-1995, în paralel cu execuția rețelelor electrice. Se face simțită lipsa podețelor în porțiunile unde acestea intersectează cursurile păraielor și torenților, de-asemenea lipsa podurilor de legătură cu terenurile
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
1282 - Gyomal; 1349 pass.Diomal, villa Olahalis; 1349 Villa Volahalis Gyomal; 1733 Diomay- c.K, 1760 - 1762 - Diomal c.B.; 1850 - Zsomal St. Tr.; Dyomal-Doc.Rom.C.a II; 1854 - Diomal, Geomal-Bul.91, Iczkovitz 54 La 1 ianuarie 1977 suprafața intravilanului era de 50 ha, în care erau incluse majoritatea locuințelor și dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se scurg spre fundul bazinului. Un alt proces ce afectează negativ intravilanul satului sunt alunecările de teren stabilizate sau active determinate de structura geologică, care au dus la degradarea clădirilor și construcțiilor anexe din vatra satului. Localitatea este legată prin DC 75 în lungime de cca. 4 Km și de satele Geoagiu
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
pământ. DC 75 străbate localitatea pe porțiunea de la intrare până în centru, este pietruit, elementele geometrice sunt în parte corespunzătoare, excepție face partea terminală la coborârea spre centru unde panta este accentuată și traseul traversează câteva podețe necorespunzătoare, lungimea DC în intravilan este de 1 km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu energie electrică se face prin LEA / linie electrică aeriană de 20 KV - Stremț ce este prevăzută cu deviație din Geoagiu de Sus cu ajutorul
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
școală (1884), au fost cumpărate acțiuni la societatea trenului Arad-Cenad, iar în 1894 a fost zidită "Casa satului" (azi Căminul cultural, dispensarul uman și sediul unei asociații agricole) și au fost construite cele 4 poduri din piatră peste văile din intravilan și cele două similare din extravilan. Până în 1953, Măderatul a fost comună. În 1954, localitatea a intrat în administrarea comunei Mâsca, iar din 1968 este sat ce aparține orașului Pâncota.
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
Croația (Sereni) sau din cuvântul românesc strâmt—care indică aspectul văii Geoagiului între Valea Mănăstirii și capătul de vest al vetrei defileul. Vatra satului s-a dezvoltat pe ambele maluri ale văii, în vechime în jurul „Curții nobiliare” - de după Vii, extinderea intravilanului s-a făcut în 3 faze distincte: În această fază mulți dintre locuitorii așezării, în special tinerii absolvenți ai diferitelor forme de învățământ, prin căsătorie își stabilesc domiciliul în alte localități, determinând un spor migratoriu important și constant. Partea vetrei
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu 133 stânjeni și 48 stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
pământul deținut anterior în proprietate, astfel încât biserica a avut, în perioada interbelică, o suprafață totală de 22 iugăre 1328 stânjeni. În declarația Bisericii greco-catolice din Giacăș despre averea mobiliară pentru echivalent din 1929, preotul paroh George Vamoș precizează că, în intravilanul satului Giacăș, biserica deține o casă parohială cu curte de 234 stânjeni, un lot cu biserică de 39 stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Tomșani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Loloiasca, Măgula, Sătucu și Tomșani (reședința). Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 4456 de hectare, iar a intravilanului de 362 de hectare. Comuna este străbătută șoseaua națională DN1B care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la Loloiasca se ramifică șoseaua județeană DJ146, care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est în șoseaua națională
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
de Damian P. Bogdan prin 1941. Comuna Ștefești se află situată în partea de nord a județului Prahova, pe valea râului Varbilău la o distanță de 45 km de orașul Ploiești, are un perimetru administrativ de 4457 ha din care intravilan 319,70 ha iar extravilan 4137 ha. Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Satu Mare,la o distanță de 40 de km de municipiul Satu Mare, reședință județului, la 15 km de orașul Negrești Oaș și la 60 km față de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe o suprafață de 4188 ha, din care 828 ha intravilan și 3360 ha extravilan, are o populație de 4850 locuitori,iar din punct de vedere administrativ, cuprinde satele: Călinești Oaș - centru administrativ, Lechința, Coca, Pășunea Mare cu 6 căi frumoși, și doi. Comună se învecinează: la nord cu localitatea Gherța
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
dealurile dinspre est. Coordonate geografice: 45°49'00" latitudine nordică și 22°56'60" longitudine estică. Satul este situat la 4,1 km față de Deva, pe traseul DN 68B și DC 123. Localitatea acoperă o suprafață de 31,57 ha (intravilan). De-a lungul timpului așezarea a fost cunoscută sub diverse denumiri că "Bărcia Mică", "Nidiș", "Kisbarcsa", "Felsöbarcsa", "Apródpálfalva", "Klein-Sammetdorf". Zona a fost populată din cele mai vechi timpuri, pe vatra satului fiind găsite locuiri neolitice și eneolitice. Primele atestări documentare
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
răsculat sub conducerea lui Iosif Buda și a preotului Ion Florea, participând la atacul împotriva Cetății Deva, unde se refugiaseră nobilii. Ca urmare a acestei răscoale, în anul 1792, baronul Iosif Bornemisa, stăpânul moșiilor din Ilia a donat o grădină intravilan de ½ ha.romanilor de religie ortodoxă pentru a-și ridică o biserică de zid. În același timp a fost construită și actuala biserică romano-catolică. Populația din Ilia a fost și este în majoritate românească. În Evul Medui, Ștefan Bathory, a
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]