15,723 matches
-
particularitatea că a rămas cîteva secole lipsită de corelarea cu limbile europene vestice și, prin aceasta, a rămas străină spiritului european, încît, în faza ei veche, nu atestă o rezonare cu acest spirit, deși baza ei populară, înteme-iată pe descendența latină, se înscria în el. De aceea, numai în epocile recente româna literară a devenit cu adevărat europeană, cînd raportul cu valorile europene a fost asumat, deși acest raport are orientare univocă, numai dinspre limbile europene spre ea. În condițiile în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atribuie un statut social privilegiat, prin funcții politice, în dirijarea culturii, fenomen ce nu are corespondent la popoarele civilizate ale lumii. Lui Maiorescu i se atribuie un mare rol în evoluția limbii literare și în stabilirea normelor ortografice cu litere latine, deoarece s-a implicat în problemele lingvistice ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru formă și pentru ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă, dar nu sînt europeni de tip modern prin atitudinea față de limbă sau, mai degrabă, prin modul de a-și cultiva limba. O schimbare radicală în evoluția ideologiei lingvistice a fost produsă prin Școala ardeleană, care a găsit în originea latină a românei argumentul suprem în favoarea destinului european al românilor și, în același timp, specificul lor în spațiul est-european. Reprezentanții acestui curent cultural au indus principiul latinității și ca fundament al dezvoltării limbii române literare, realizînd prin aceasta o similitudine cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aproape de limba populară (limba poporului), ca și cum ei ar fi reprezentat interesele păturilor de jos. Tot astfel, după 1990, diversioniști din rîndul profitorilor vechiului regim au pretins în mod fals că litera î și forma verbală veche sînt ar prejudicia originea latină a limbii, insinuînd, prin aranjamente politice, o pseudotradiție și impunînd societății grafii aberante cu â și forme neconforme cu istoria limbii române, precum sunt, suntem, sunteți 132. Fenomenul pseudocultivării limbii literare cunoaște, alături de aceste aspecte politice de partid, și un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Tradition. From Leonardo to Hegel, Penguin Books Ltd., Harmandsworth, Middlesex, England, 1970 Budagov, R. A., Introducere în știința limbii, Editura Științifică, București, 1961 Budagov, R. A., Problemele studierii limbilor literare romanice, Editura Științifică, București, 1962 Bujor, I. I., Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Editura Științifică, București, 1971 Burada, Marinela, Locul și rolul elementului latin în istoria limbii engleze, Editura C2 Design, Brașov, 2001 Burke Peter, Lenguas y comunidades en la Europa moderna, Ediciones Akal, Madrid, 2006 The Concis Oxford Dictionary, Edited by Judy
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1970 Budagov, R. A., Introducere în știința limbii, Editura Științifică, București, 1961 Budagov, R. A., Problemele studierii limbilor literare romanice, Editura Științifică, București, 1962 Bujor, I. I., Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Editura Științifică, București, 1971 Burada, Marinela, Locul și rolul elementului latin în istoria limbii engleze, Editura C2 Design, Brașov, 2001 Burke Peter, Lenguas y comunidades en la Europa moderna, Ediciones Akal, Madrid, 2006 The Concis Oxford Dictionary, Edited by Judy Pearsal, Oxford University Press, New York, 1999 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
du langage, Payot, Paris, 1976 Keyserling, Hermann, Analiza spectrală a Europei, Institutul European, Iași, 1993 Kluge, Friedrich, Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache, Bearbeitet von Elmar Seebold, 24., durchge-sehene und erweiterte Auflage, Walter de Gruyter, Berlin New York, 2002 Löfstedt, Einar, Late Latin, H. Aschehoug & Co, Oslo, 1959 Lüdke, Helmut, Geschichte des romanisches Worschatzes, Band I-II, Verlag Rombach & Co. GmbH, Freiburg im Breisgau, 1968 Maiorescu, Titu, Critice, vol.I-II, Editura pentru Literatură, București, 1967 Meillet, Antoine, Caractères généraux des langues germani-ques
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz. = greacă bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil it. = italiană, italian î.Hr. = înainte de Hristos înv. = învechit lat. = latină, latin log. = (dialectul) logudorez long. = (dialectul) longobard m. = (substantiv) masculin magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz. = greacă bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil it. = italiană, italian î.Hr. = înainte de Hristos înv. = învechit lat. = latină, latin log. = (dialectul) logudorez long. = (dialectul) longobard m. = (substantiv) masculin magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
the same content. If the new elements display features that attract the speakers' preference, then they can replace those previously used, that eventually fall into disuse. In this respect, statements such as ,,due to the silencing of final sounds Late Latin resorted to prepositions to render case values" prove to be incorrect since, as a matter of fact, the conditions of giving up endings emerged (the endings being actually case markers) only when the same content, synthetically expressed through flexion, could
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
they reached other continents as long as they preserved their identity. The result of the investigation with these goals in mind is the conclusion the European world acquired a distinctive feature first in the ancient times, when the Greek and Latin cultural foci were manifest, then in the modern world, when the Western Roman and Germanic were manifest. From among these, the Ancient Greek cultural and linguistic focal point holds the first place both in its temporal coordinates and in its
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
through missionaries during approximately eight centuries, has been eventually been made European as it absorbed certain Greek philosophical trends and powerful ecclesiastic centres were created on the European territory; this religion became an instrument for the dissemination of Greek and Latin, languages that eventually became sources for the enrichment of and structuring models for all the modern idioms of the continent. In this manner, Christianity meant not only a new religion, common to all Europeans, but also a unifying cultural and
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evolution has resulted in the languages corresponding to the European cultural foci of the modern age (namely Western Romance and Germanic languages) being typologically distinct from the languages corresponding to the cultural foci of the Ancient world (ancient Greek and Latin). Naturally, the linguistic phenomena emphasized and approached from the point of view of European communication must benefit from an analysis and interpretation according to the preconditions of the linguistic science, attracting them in the explanation of the cultural phenomena being
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oriented towards achieving the same goal, that of identifying the significant elements of the European spiritual unity and of explaining their origin, intensity and circulation. From a linguistic point of view, a remark should be made on the fact that Latin elements inherited by the Romance languages ensure inter-Romance communication, while those inherited by the Germanic languages favour inter-Germanic communication. Another factor that ensures communication within each of the two groups of modern languages Romance and Germanic is represented by mutual
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modern languages Romance and Germanic is represented by mutual influences of the languages they consist of, influences that were manifest at various moments in their history. However, if such aspects facilitate communication within each of the ethnic-linguistic groups, loans from Latin and Ancient Greek in all the languages of the continent ensure general European communication (and unity). There is also a significant number of linguistic elements taken by all or the majority of the European idioms from some modern languages (mainly
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
and German) that contribute to the completion of the same unifying process, so that, for instance, in the case of the semantic field centred on the meaning "popor", several elements converge, starting from the Greek ethnos and demos, from the Latin populus and from the Germanic folk, while French and English have created derived forms from these bases that entered the general European stock. Naturally, the situation of the Romanians should not be ignored, as inhabitants of a territory within the
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ont certains traits susceptibles d'attirer la préférence des sujets parlants, ils remplacent les anciens qui, au fur et à mesure tombent en oubli. De ce point de vue, des formulations telles "à cause de l'amuïssement des sons finaux le latin tardif a eu recours à des prépositions pour rendre les valeurs causales" s'avèrent erronées car, en fait, les conditions qui ont favorisé le renonce-ment aux terminaisons (désinences, marqueurs des cas) sont intervenues seulement au moment où le même contenu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s'est européanisée pourtant par l'absorption de certains courants de pensée grecs, ainsi que par l'implémentation des centres ecclésiastiques puissants sur le sol de l'Europe, où elle est devenue un moyen de propagation du grec et du latin. Ces langues sont devenues des sources d'enrichissement et des modèles structurants pour tous les idiomes modernes du continent. Ainsi le christianisme a-t-il signifié non seulement une nouvelle religion commune à tous les peuples de l'Europe, mais aussi une
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cette évolution a fait que les langues correspon-dantes aux foyers culturels européens de l'époque moderne (c'est-à-dire les langues romanes occidentales et les langues germaniques) se distinguent typologiquement des langues correspondantes aux foyers culturels antiques (le grec et le latin). Bien sûr, les phénomènes linguistiques soumis à l'examen dans la perspective de la communication culturelle européenne doivent bénéficier d'une analyse et d'une interpré-tation conformes aux exigences des sciences du langage. Il est tout à fait naturel d'y
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
toutes vers le même but: distinguer les éléments significatifs de l'unité spirituelle européenne et d'en expliquer l'origine, la fréquence et la circulation. De point de vue linguistique, on constate d'abord le fait que les éléments du latin hérités par les langues romanes assurent une communication inter-romane, tandis que ceux qui sont hérités des langues germaniques favorisent la communi-cation inter-germanique. Un autre facteur qui assure la communication à l'intérieur de chacun des deux groupes de langues modernes
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
qui les composent, influences qui se sont exercées à des moments différents de leur existence. Mais, si ces aspects rendent facile la communi-cation au sein des mêmes groupes ethniques et linguistiques, les emprunts de toutes les langues du continent au latin et au grec ancien garantissent la communication (et l'unité) généra-lement européenne. Il existe aussi de nombreux éléments linguistiques empruntés par tous ou par la majorité des idiomes européens à certaines langues modernes (au français, à l'italien, à l
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l'allemand surtout) qui contribuent au même processus unifiant, si bien que dans le cas d'un champ sémantique centré sur la signification popor (peuple), par exemple, on rencontre des éléments à partir des mots grecs ethnos et demos, du latin populus et du germanique folk, la langue française, anglaise et allemande réalisant des dérivés de ces bases entrées dans le circuit général européen. Naturellement, la situation des Roumains sera prise en compte, en tant qu'habitants d'un territoire de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
p. 194-195. 25 Vezi G. W. Fr. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, Editura Acade-miei, București, vol. II, 1964, p. 9. 26 Este cunoscut, de altfel, faptul că unii prelați ortodocși (precum cei din Banat) s-au opus introducerii grafiei latine în scrierea limbii române, chiar spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, după ce, mai mult de un veac, se demonstrase necesitatea firească de a se folosi o astfel de grafie în cazul unei limbi neolatine. 27 Este criticabil faptul că politicienii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
A. Philippide creatori ai unei doctrine lingvistice românești, în "Analele Universității "Ștefan cel Mare ", Suceava ", Tom. XIII (2007), nr. 2, p. 17-44. 35 În unele lucrări de specialitate, acest component al limbilor este denumit superstrat. 36 Vulgata este numele traducerii latine a Bibliei, din ebraică (Vechiul Testament) și din greacă (Noul Testament), realizate de Sfîntul Ieronim între anii 390 și 405 d.Hr. și recunoscute oficial de Biserica romano-catolică. 37 Sursa grecească a multor termeni eclesiastici reprezintă unul dintre mijloacele de unificare conceptuală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest sufix și cel analitic. 45 Studiul științific al evoluției limbilor germanice din germanica comună alcătuiește disciplina denumită germanistică (< germ. Germanistik), care reprezintă o ramură a lingvisticii indo-europene. 46 Scrierea runică este probabil o combinație între alfabetul grecesc și cel latin, cu unele elemente adăugate și cu anumite implicații mitice conferite literelor, în epoca foarte veche. În secolul al XIII-lea, această scriere a fost înlocuită cu cea latină sau cu cea gotică. 47 Vezi O. Vandeputte, A. Vainer, Limba neerlandeză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]