10,006 matches
-
, Petru (14.XII.1898, Vârlezi, j. Galați - 9.I.1980, Iași), etnolog. Este fiul Elenei (n. Miron) și al lui Neculai P. Caraman, țărani. După școala primară urmată în localitatea natală (1903-1909), este elev la Liceul Internat din Iași (1909-1917), unde îi are profesori pe Vasile Bogrea, Calistrat Hogaș, Iorgu Iordan (pentru scurt timp), August Scriban. Face studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași (1918-1921), unde profesori îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
, Petru (22.V.1907, Adâncata, j. Suceava - 1984, Palermo, Italia), folclorist și istoric literar. Urmează școală primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala Română din Romă (1934-1936). Funcționează mai întâi că învățător în comuna Mândrești din județul Vrancea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
BĂLĂNESCU, Gabriel (16.IV.1913, Berbești, j. Vâlcea - 19.III.1986, Santa Clara, SUA), prozator. Este fiul Gabrielei și al lui Ion Bălănescu. B. a făcut clasele primare în comuna natală și Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu Vâlcea. Încă înainte de absolvire luase hotărârea să se înscrie la Facultatea de Litere din București. Fire exaltată, cu gustul riscului și o înclinație spre trăiri impetuoase, B., care între timp intră în gazetărie, devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
Gh.[eorghe] D. (29.V.1930, Lișteava, j. Dolj - 29.VII.1997, București), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Vasile, țărani, și frate cu istoricul literar Marian Vasile. Urmează primele cinci clase în satul natal (1937-1942), Colegiul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1942-1948), transferându-se pentru ultimii doi ani la Colegiul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, unde își va lua bacalaureatul în 1950. Este student, până în 1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
NEGRILĂ, Iulian (19. XI. 1936, Cungrea, j. Olt), poet și istoric literar. Este fiul Alexandrinei Negrilă (n. Lică), moașă, și al lui Nicolae Negrilă, factor poștal. După școala elementară urmată în comuna natală, face liceul teoretic la Râmnicu Vâlcea, absolvit în 1954, Institutul de Învățători din Timișoara (1956-1958), iar între 1963 și 1968 este student la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din Timișoara. Funcționează la Arad în învățământul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia lui N. e articulată de câteva teme recurente, între care locul privilegiat îl ocupă iubirea și decorul rustic, colorat nostalgic de revenirea frecventă la „însemnele natale”, totul într-o rostire discretă, calmă și muzicală. Ca limbaj și uneori ca tematică, poetul nu se revendică atât de la neomodernismul generației ’60, cât de la modele interbelice (Ion Pillat, Lucian Blaga) sau chiar mai vechi (St. O. Iosif, Octavian Goga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
semnul clipei de grație și al sărbătorescului, tensiunea lirică provenind nu din incompatibilități și dileme, ci din plenitudinea sentimentului, din împărtășirea-părtășie. Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant) și „ora plecării” din satul natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Ioan Slavici). SCRIERI: Păuliș ’944, București, 1981; Ora plecării, 1982; Scriitori tribuniști din perioada arădeană, Timișoara, 1983; Revoluția europeană de la 1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
O, 1987, 48; Ion Lungu, „Însemnări despre scriitori”, T, 1988, 1; Ion Buzași, „Însemnări despre scriitori”, ST, 1988, 4; Serafim Duicu, Din istoria presei românești, RL, 1988, 23; Vasile Popeangă, Prezențe scriitoricești în Transilvania, R, 1988, 9; Ion Buzași, „Însemnele natale”, TR, 1989, 37; Ion Buzași, „Dor albastru”, TR, 1992, 9; Al. Piru, Iulian Negrilă, „Curierul Aradului”, 1994, 145; Dumitru Protase, „Privighetorile timpului”, F, 1996, 4-5; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlag, 2000, 145-147; Dicț. scriit. rom., III, 427-428; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
RĂCHIȚEANU, Teofil (pseudonim al lui Teofil Purcel; 5.I.1943, Răchițele, j. Cluj), poet. Este fiul Minei (n. Capota) și al lui Petru Purcel, țărani. După absolvirea școlii elementare în satul natal, urmează Liceul Teoretic din Huedin (1959-1963), apoi se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1969, susținându-și licența cu un studiu monografic consacrat lui Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
terminarea studiilor universitare este angajat muzeograf la Muzeul „Octavian Goga” de la Ciucea (1970-1971), apoi, timp de trei ani, își caută loc într-o redacție, dar în 1974 optează definitiv pentru catedra de limba și literatura română de la școala din comuna natală. După unsprezece ani de la debutul editorial, îi apare volumul Somn de voevod (1980), ce echivalează cu o adevărată lansare în cadrul promoției tinere. De altfel, Geo Bogza îl remarcase încă din 1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
IONESCU, Constantin D. (17.V.1895, Turnu Severin - 1950, Turnu Severin), critic literar. Rămas orfan, I., fiu al muncitorului Dumitru Ionescu, este obligat, pentru a termina studiile secundare, să dea meditații. Urmase, în orașul natal, școala primară și, din 1906, Liceul „Traian”. Susține examenul de bacalaureat în 1914, dar va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București abia în 1922, pentru că între timp, asemenea generației sale, a făcut războiul. Obține un post
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
complementaritate (CDR) a moleculei de imunoglobulină de la nivelul aminoacizilor 86-91, unde se unesc segmentele genice VH și D - JH. Adițiile sunt catalizate de enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales post natal. Această enzimă acționează preponderent la nivelul segmentelor genice asamblate în gena pentru catena H, dar regiuni N au fost identificate și la joncțiunile V-J ale catenelor L. 4. Mutația somatică reprezentată de substituții unice de nucleotide în segmentele genice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se pretează în schimb ecranizării, fiind ca un scenariu de film. De alt tip sunt piesele Demiurgul, unde un medic experimentează modificarea firii unor animale, și La pragul minunii, care relevă drama unui tânăr evreu înapoiat de peste Nistru în târgul natal. Nesatisfăcut de răspunsurile date întrebărilor capitale de legea mozaică și de cea creștină, Ițic îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire împotriva tuturor confesiunilor. Însă în loc de a contribui la eliminarea credinței, redevine credincios el însuși, predicând o religie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
piatră și cărămidă și este acoperită cu țiglă, fiind construită în stil roman. A doua, sau biserica mică, construită din cărămidă și acoperită cu sticlă, stilul arhitectural fiind de asemenea romanic. 2.2.7 Cultură, obiceiuri, tradiții Ludoșul este satul natal al câtorva oameni de cultură ce s-au afirmat la nivel național sau chiar internațional: Moisă Fulea (1787-1863) și Vasile Glodariu (1832-1899), personalități ale învățământului românesc, Ghiță Pop (1861-1915) profesor universitar și specialist în germanistică, Octavian Smighelschi (1866-1912) și Aurel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
am născut", sintagmă care surprinde probabil esența tuturor semnificațiilor termenului de comunitate (așa se explică frecvența foarte ridicată a acestui răspuns). Tabel 4.2. Răspunsuri obținute la întrebarea Ce înseamnă satul pentru dumneavoastră? Tălmăcel Ludoș Semnificația satului % Semnificația satului % Locul natal 32.8 Locul natal 25.5 Alte răspunsuri* 10.8 Alte răspunsuri* 12.7 Înseamnă totul pentru mine 6.7 Înseamnă totul pentru mine 8.5 Locul unde trăiesc 6.7 Locul unde trăiesc 7.9 Locul unde am copilărit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
surprinde probabil esența tuturor semnificațiilor termenului de comunitate (așa se explică frecvența foarte ridicată a acestui răspuns). Tabel 4.2. Răspunsuri obținute la întrebarea Ce înseamnă satul pentru dumneavoastră? Tălmăcel Ludoș Semnificația satului % Semnificația satului % Locul natal 32.8 Locul natal 25.5 Alte răspunsuri* 10.8 Alte răspunsuri* 12.7 Înseamnă totul pentru mine 6.7 Înseamnă totul pentru mine 8.5 Locul unde trăiesc 6.7 Locul unde trăiesc 7.9 Locul unde am copilărit 4.1 Nu înseamnă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai multe în subcapitolul următor). Există și o deteritorializare a oamenilor, atâta timp cât mase de oameni mai mari decât oricând, sunt antrenați în fluxuri de migrație (datorată războaielor, șomajului, sărăciei), de lungă sau scurtă durată, la distanțe variabile de țările lor natale. Acești oameni, dezrădăcinați, nu mai au decât legături simbolice cu locul lor natal, ceea ce pune acut problema definirii identității lor. Caracteristicile procesului globalizării care se decantează parcurgând literatura de specialitate pe această temă sunt următoarele: faptul că procesul este considerat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de oameni mai mari decât oricând, sunt antrenați în fluxuri de migrație (datorată războaielor, șomajului, sărăciei), de lungă sau scurtă durată, la distanțe variabile de țările lor natale. Acești oameni, dezrădăcinați, nu mai au decât legături simbolice cu locul lor natal, ceea ce pune acut problema definirii identității lor. Caracteristicile procesului globalizării care se decantează parcurgând literatura de specialitate pe această temă sunt următoarele: faptul că procesul este considerat a fi ireversibil, efectele lui nu mai pot fi deturnate, rezultatul fiind o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timp, C. alcătuiește din diferite schițe și povestiri, adunate în special în volumele Cartea poreclelor (1957), Nopți udeștene (1960), Inimi fierbinți (1963), un fel de anexă la Cordun, completând și nuanțând imaginea acelei lumi. Într-un fel sau altul, locurile natale, propria copilărie constituie un laitmotiv, dar și o inepuizabilă sursă de inspirație, de date concrete, personaje și limbaj. Jurnalul de la Udești al lui C., apărut postum cu titlul Cartea de piatră (1981), este o mărturie patetică a atașamentului față de casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
urmă (tot o insulă) de Ion Ghica (inserată ca din întâmplare în Convorbiri economice), face o figură palidă prin accentele sale satirico-moralizante depășite. Despre ce este vorba, în câteva cuvinte? Danyel Rainal, un scriitor celebru, se reîntoarce în insula sa natală, din Pacific; ea nu mai este cea de odinioară, unde multe s-au schimbat. în ce sens? Al uniformizării, nivelării, minciunii organizate și coerente, al dresajului mental, constrângerii totale, răsturnării tuturor valorilor etc. Pe scurt, personajul învață să cunoască, pas
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
identitate, încercând s-o înțeleagă mai bine în comparație și în dialog cu cea nouă. Sau pe Ion Vianu, care nu se simte pe deplin aclimatizat în Elveția, unde rana rămâne incurabilă: eu nu deveneam al lor, unde doliul țării natale îl urmărește în permanență. Poate cel mai bine adaptat dintre toți este Virgil Nemoianu, fire robustă de self made man, căruia exilul îi conferă un statut de normalitate, perfect legitim: catedră, legături libere, publicații necenzurate, călătorii fără frontiere etc. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
Ceairlighiol-Caliacra), prozator. Este fiul Tudorei și al lui Gheorghe N. Bălăceanu, țărani. Prozatorul și-a confecționat un arbore genealogic ce vrea să ateste o descendență din familia boierească, scăpătată, a Bălăcenilor, pe „ramura lor negustorească”. Urmează școala primară în comuna natală, dar o întrerupe în 1940, odată cu cedarea Cadrilaterului. Continuă studiile în 1946, la Cluj, unde se afla ca militar activ. Anii copilăriei și ai adolescenței îl poartă prin diverse locuri din țară, unde practică felurite îndeletniciri: vânzător de covrigi, ucenic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
concepțiile clientului față de starea lui medicală? Dar față de un tratament potrivit pentru simptomele sale? Fondul socio-cultural În ce cultură a fost crescut? De cât timp este în această țară? De ce a venit în această țară? Care sunt legăturile cu țara natală? Care este nivelul său de identificare cu originile sale? Cele șapte tipuri de informații sunt esențiale pentru un diagnostic exact în cazul pacientului. Mai sunt încă cel puțin 4 alte tipuri de informații care pot facilita aplicarea unui diagnostic și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]