9,634 matches
-
Occidentală; reprezentanți: Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Ștefan Zeletin, Tristan Tzara; modernismul s-a afirmat în special în literatură, arhitectură, arte plastice; În sinteza „Istoria civilizației române” (1925), Eugen Lovinescu afirmă: poporul român se află la hotarul a două lumi: a Răsăritului și a Apusului; poporul român nu a intrat de la început în orbita civilizației apusene, la fel ca celelalte popoare latine, din cauza unor „tragice împrejurări”; contactul poporului român cu Apusul (reluat de reprezentanții Școlii Ardelene) a deschis calea spre modernizarea statului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
familiale din zonă, devenite apoi comunități sătești, s-a stabilit pe limitele naturale și convenționale pe care le prezentăm mai jos, așa cum rezultă din materialele documentare cercetate de noi. Valea Herătăului, hotar ce va separa obștea și moșia Umbrăreștilor la răsărit de aceea a Cudalbilor, cum aflăm din planurile topografice târzii, respectiv din 1672, 1841, 1892. Acest hotar va suferi modificări substanțiale în dauna umbrăreștenilor după anul 1911, când societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de moșie, vinde o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din 15 aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel Mare pe apa Siretului și a Bârladului. Dacă această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alta, toți din comuna Suraia, plasa Biliești, județul Putna. Din act rezultă în mod explicit că primul dă celorlalți „două pogoane locu siliște ci am pe teritoriul aceștii comuni, pi trupul moșiei Umbrărești, cu lungime din apa Dimaciului și spre răsărit până în apa Siretului” (subl. n.), pentru care primește în schimb „trii stânjeni moșie din trupul moșiei Dumbrăvița, „cu lungime din apa Dimaciului și, spre apus, până în apa Putnei”. Mai clar nici că se poate, pentru a constata că hotarul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nord al moșiei și satului Umbrărești. Hotarul dinspre sud este tot unul convențional, dar între unități alăturate ca viețuire umană și, poate din această cauză, mai puțin stabil de-a lungul vremii, comparativ cu hotarul de nord. La extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, adică cu forța. Pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la răsărit, până la un drum ce a fost numit de localnici ,,Drumul din capul moșiei”, în virtutea faptului că aici s-a fixat un nou hotar, cap de moșie, la o distanță acest capăt de circa 600 m est de calea ferată, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu s-a păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
informează cum au „venit de peste Siret un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia”, cu ingineri hotarnici, și „fără să dea veste, au tras cu lanțu de fier o bucată de loc din moșia de la Torcești din Siret spre răsărit” (au tras cu lanțu înseamnă au măsurat). Cere proprietarului să facă demersurile necesare spre a corecta situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi”, bunicul poetului de la Țigănești, de mai târziu; -hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi Sturza, umblă neîncetat numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor”, aceasta fiind în funcțiune. Cum vecinii noștri de la răsărit ne vizitau nepoftiți destul de frecvent, vedem că fenomenul mai sus arătat, înregistrarea morilor, se repetă în 1853 (poate va fi fost și altă dată). Acum, comandamentul rus cere o situație a morilor din ținutul Tecuci, în care să se arate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul de uscat urmând, la rându-i, aceste mutații. Drumuri cum sunt acum șoseaua națională Tecuci-Galați ori cele care duc din șoseaua națională spre apus până la Condrea, iar spre răsărit până la Cudalbi, sunt creații din epoca modernă imediată. Vestigii arheologice, precum și informații documentare scrise ne indică pe teritoriul de astăzi al comunei Umbrărești și alte drumuri decât cele existente. Cel mai vechi drum sigur cunoscut în zonă, practicat pe timpul dacilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îngrăditura unor ogrăzi și gospodării vecine ulițelor. Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li s-a păstrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia au devenit proprietari pe terenul din partea sudică a moșiei, ce pleca cu lungimea din malul de est al Bârladului, incluzând și vatra satului Slobozia, și ducea spre răsărit, până la est de actuala cale ferată, oprindu-se într-o mică costișă, numită de atunci încoace de către locuitori Capul moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul Cooperativei de consum, aici fiind de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statului într-o nouă hotarnică prin care punctează vechile repere ale liniei despărțitoare ce a urmat din 1704 și până la data respectivă. Demn de reținut este că se repetă semnele de hotar menționate de hotarnică din 1817 precum: „capătul despre răsărit într-o poeniță și bour într-un copaciu chiar în malul Bârladului, la fântâna lui Goniș (Guneș) unde este și piatră hotar; (punctul unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.), spre apus prin pivnița lui Ocniș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei danii anterioare. Ce se întâmplase ? Cu un act datat 7 ianuarie 1821, Maftei Hărăbor și Constantin Hărăbor fac înscris „la mâna nepotului Gheorghe Stănilă că i-am dat - zic ei - capătul de moșie de cee partea de Siret, despre răsărit, un bătrân [...] ce să numește Vițănti [...] am dat dumisli fiindu neam bun”, deci rudă apropiată. Actul de danie ajunge, la un moment dat, în mâna lui Vasile Stănilă, iar celelalte rude, Toader, Vasile și Călin Stănilă, probabil frați cu Gheorghe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măzăriche - precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață; brumă - depunere de gheață pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conținuți în aerul ambient; frecvent bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine și în cursul nopții. Pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obișnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie, după 29 martie brumele fiind considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii; îngheț la sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255520_a_256849]
-
măzăriche - precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață; brumă - depunere de gheață pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conținuți în aerul ambient; frecvent bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine și în cursul nopții. Pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obișnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie, după 29 martie brumele fiind considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii; îngheț la sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255522_a_256851]
-
Răscoalei, 655 m, 5,5-8 m, 3.900 mp, Pământ + pietriș, 1998, 202.800, Domeniul public al orașului Pantelimon, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 108/15.09.2011"; - poziția nr. 114 va avea următorul cuprins: "1.3.7.1., Str. Răsăritului, 480 m, 5-8,5 m, 3.100 mp, Pietriș, 1998, 161.200, Domeniul public al orașului Pantelimon, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 108/15.09.2011"; - poziția nr. 116 va avea următorul cuprins: "1.3.7.1., Str. Răzorului, 175
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239781_a_241110]