9,856 matches
-
oricărei expresii a iubirii, izolarea de ceilalți se învecinează cu moartea. Mesajul „religios” al basmelor, după Tolkien, constă într-un îndemn semnificativ: nu negarea suferinței și a durerii, a posibilităților unei înfrângeri, ci refuzul disperării și negarea înfrângerii finale. În reflecția noastră de până acum am relevat câteva interpretări neadecvate, aproximative, care refuză să vadă Cartea Apocalipsului în globalitatea ei. De aceea avem de-a face cu o cheie de lectură tipologică sau tendențioasă care vrea să justifice pozițiile proprii. 3
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
s-a dat să bea oțet; moartea lui Isus urmată de întunecarea soarelui, Cristos care coboară în iad și îl golește, Cristos care se manifestă ca răspuns al rugăciunilor sfinților. 3.3 Interpretări în jurul unei situații de criză În continuarea reflecției noastre ne vom referi la anumite interpretări în situații speciale. Elisabeth Schüssler Fiorenza recunoaște că „întrebarea teologică centrală a Apocalipsului este aceasta: Cui aparține pământul? Cine este guvernatorul acestei lumi? Simbolul central al cărții este tronul, care înseamnă fie puterea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
îl împărtășește cu Petru, primul dintre apostoli și beneficiar al primei apariții a celui Înviat. De aici rezultă o anumită tipologie foarte veche, prezentă în Părinții Bisericii, care vede în Magdalena pe noua Evă și în Petru pe noul Adam. Reflecția pe care am propus-o ne conduce spre o întrebare semnificativă: a reușit Biserica primitivă să preia din atitudinea lui Isus (față de femei) o învățătură capabilă să abată toate barierele sociale și să acorde femeii în comunitate poziția care îi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de matrice psihologică, apărut odată cu psihanaliza lui Freud, punct important de referință în problemele legate de viața de cuplu. Pentru Freud, individul se simte singur, neliniștit, între dorințe și realitate, între impulsuri și rațiune. Se poate afirma că astăzi, orice reflecție antropologică și morală trebuie să se confrunte cu această știință umană (psihanaliza), care permite evidențierea dinamismului cuplului, motivațiile alegerilor și circumstanțele care îi condiționează viața. Expresia „a se simți bine” reprezintă criteriul de referință pentru alegerile și comportamentele persoanei, dar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dar”. Acceptarea celuilalt ca dar se transformă în căutarea atitudinilor care pot să-l pună în postura de a se dezvolta și de a se realiza în personalitatea sa, pentru că fără el nu ar fi posibilă nici măcar plinătatea existenței proprii. Reflecția despre paternitate și maternitate este o propunere pentru un nou mod, responsabil, de a gândi semnificația acestor două valori umane, care necesită o continuă repunere pe baze solide de natură antropologică, socială și religioasă, în strânsă tensiune față de sfidările societății
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
societății de astăzi. Așadar, care sunt valorile la care să ne întoarcem pentru a fundamenta discursul despre familia de azi? Am identificat patru dintre acestea, în relație una cu cealaltă, și țin cont de o referință creștină, impregnată de o reflecție culturală liber acceptată. - Căsătoria și familia ca vocație: criteriile principale ale alegerii nu pot fi bunăstarea, prestigiul social sau frumusețea exterioară, ci calitățile care permit ca să existe o iubire fidelă, respectul reciproc al conștiinței și absența oricărui tip de manipulare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
datoria față de bolnav când i-a oferit terapiile sale fizice, deoarece bolnavului trebuie să-i ofere, după cum codurile deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între alte obiecte, corpul plantelor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe care se bazează Papa se află în legea naturală, învățată - în diferite moduri - de Sfânta Scriptură, care este constantă și unanimă în Tradiția vie a Bisericii și care este în mod repetat afirmată de Magisterul ei. Fundamentul nu este reflecția umană, ci „inteligența credinței” Bisericii. G. Russo, în cartea sa dedicată aprofundării acestei enciclici, surprinde un aspect demn de luat în seamă: „Se pare că pentru acest Papă, a vesti Evanghelia, datorie principală a Succesorului lui Petru, înseamnă a-l
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o dezvoltare capabilă de viitor este păstrarea, conservarea fundamentelor naturale ale vieții, fără a uita că această capacitate de viitor este posibilă doar prin realizarea reformelor necesare și prin modificarea stilului de viață, cerut de condiția istorică actuală. Aceste câteva reflecții pe care le-am dezvoltat cu grijă au vrut să indice posibilitatea unei revederi a raportului dintre spiritualitate și viața concretă, și o reconsiderare, pe fundamente antropologice și cristologice, a întâlnirii și a dialogului firesc dintre Dumnezeu și om, atât
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vrut să indice posibilitatea unei revederi a raportului dintre spiritualitate și viața concretă, și o reconsiderare, pe fundamente antropologice și cristologice, a întâlnirii și a dialogului firesc dintre Dumnezeu și om, atât la nivel vertical-transcendental, cât și orizontal. Pe parcursul elaborării reflecției noastre a reieșit faptul că evaluarea atentă a raportului dintre spiritualitate și viață conduce la o mai serioasă aprofundare a vieții creștine, în general, și la o reînnoire sigură a vieții spirituale, în particular, în care să prevaleze iubirea sinceră
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și la o reînnoire sigură a vieții spirituale, în particular, în care să prevaleze iubirea sinceră și încrederea fără limite în Dumnezeu și dialogul reciproc și deschis față de orice persoană, pentru a fi cu adevărat „capabili de viitor”. Concluzie generală Reflecțiile propuse și argumentate pe parcursul temelor propuse au scos în evidență necesitatea înțelegerii fenomenelor sociale în care este implicată persoana sub aspect antropologic, social, religios și etic și interogarea mai multor instanțe de natură diversă, care se preocupă de cauzele ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în funcție de experiența anterioară sau de percepția conform căreia potențialul zonei de destinație va produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le împlinești și, în general, aceste nevoi pot fi considerate reflecții exterioare ale unor necesități individuale inerente. Multe rapoarte se bazează pe aspecte preconcepute ale punctelor de atracție, adică factorii determinanți sunt stabiliți din start de către cercetători. Aceasta poate conduce la obținerea unor rezultate înclinând spre imaginea stabilită a destinației și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de avantaje, față de proiectarea tradițională centrată pe lecție, precum: coerența mediului de învățare prin asigurarea unei viziuni de ansamblu, pe termen mediu și lung, asupra învățării; posibilitatea implicării elevilor în „proiecte de învățare personală” care să determine accentuarea explorării și reflecției; posibilitatea unei mai bune utilizări a timpului de către învățător; o nouă perspectivă de abordare a lecției. Unitatea de învățare oferă perspectiva strategică de înțelegere a procesului didactic desfășurat, , în timp ce lecția oferă perspectiva operativă. În planificarea calendaristică sunt prezentate obiectivele de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
intenția de a elimina riscul epidemiilor și revoltelor. Urbanizarea a devenit treptat practică profesională și a cerut acțiune colectivă (Oblet arată cum construcția metroului parizian a produs mutații importante pe toate planurile, dispozitivele și echipamentele construite și implementate fiind rezultatul "reflecțiilor" responsabililor municipali și ale unei elite reformatoare favorabile industrializării). În acest fel, s-a ajuns în perioada planificării urbane. Construcția "orașului modern" nu s-a produs fără rezistențe (marii proprietari funciari și imobiliari și-au văzut amenințată proprietatea individuală pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politice a orașelor franceze, fără a altera onoarea și bucuria prilejuite de traducerea ei în limba română, mă întreb: de ce l-ar putea interesa pe cititorul român? Sigur, restituirea cu precauție a unei experiențe particulare poate deschide oricând calea unei reflecții cu tentă universală. Mai mult, cititorul român nu procedează altfel decât cel francez, iar cititul nu este o activitate pasivă, sensul unei lucrări decurgând, de asemenea, din interpretările cititorilor săi. Cu ocazia acestei ediții în limba română, în loc să fac apropieri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorii) vor merge să locuiască la periferie, unde locuințele erau ieftine, pe măsura salariilor lor mici. Habitatul muncitorilor va rămâne un sector liber sau, mai degrabă, abandonat de către stat"1. Segregarea spațială rezulta dintr-un demers al orașului care disocia reflecția și acțiunea asupra spațiului urban de reflecția și acțiunea asupra ariei locuite de populație. Urbanismul lui Haussmann, "organizator și liberal totodată, a căutat mai puțin să afecteze spațiile decât să lase să se desfășoare forțele"2. Haussmanizarea nu a creat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unde locuințele erau ieftine, pe măsura salariilor lor mici. Habitatul muncitorilor va rămâne un sector liber sau, mai degrabă, abandonat de către stat"1. Segregarea spațială rezulta dintr-un demers al orașului care disocia reflecția și acțiunea asupra spațiului urban de reflecția și acțiunea asupra ariei locuite de populație. Urbanismul lui Haussmann, "organizator și liberal totodată, a căutat mai puțin să afecteze spațiile decât să lase să se desfășoare forțele"2. Haussmanizarea nu a creat anume o mișcare de segregare spațială (bogații
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a populației epocii industrializării. La originile planificării urbane îi găsim pe responsabilii municipali sensibili la problemele sociale și o elită devotată industrializării. Strămoș al cluburilor în care tehnicieni și oameni politici pregăteau punerea la punct a reformelor sociale, organ al reflecției cvasioficiale a republicanilor moderați, Muzeul social 1, creat în 1894, pleda, alături de mișcarea municipală, în favoarea unei politici de extindere rațională a orașelor, care viza "trecerea imperativului dezvoltării industriale în pacea socială, înaintea securității politicii financiare și a prosperității micilor burghezi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste categorii se temeau de orice modificare a principiilor proprietății funciare. În perioada interbelică, reflecțiile asupra planificării urbane nu s-au concretizat în realizări efective. În virtutea respectului scrupulos față de proprietatea privată, puterea politică nu a controlat operațiile de reconstrucție de după Primul Război Mondial. Cei care au avut dreptul la indemnizații au fost singurii care au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societății prin urban Două viziuni ale modernizării pot fi identificate în epoca "celor Treizeci de Ani Glorioși". Prima corespunde eforturilor de raționalizare economică. Ideea că progresul economic generează automat progres social era atât de evidentă, încât punea între paranteze orice reflecție asupra orientărilor calitative ale acestei determinări. Această viziune legitima extinderea câmpului intervențiilor statului asupra societății (planul Monnet și naționalizările), căutarea mijloacelor de acțiune privind dezvoltarea urbană. Luarea în considerare a problemelor acesteia a marcat apariția primei concepții despre modernizare. Ea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obiectivelor generale, părea puțin convingătoare. Planurile de acțiune regională propuneau un studiu al evoluției demografice din teritoriul lor. Ele fixau marile orientări privind dezvoltarea regiunii și propuneau investiții și amenajări necesare. Oricât de interesante ar fi fost aceste exerciții de reflecție asupra problemelor regionale, aceste planuri, lipsite de estimarea costurilor și de un calendar de realizare, nu au avut decât o influență slabă asupra politicilor regionale. Pentru a încarna efortul modernist, amenajarea teritorială trebuia să-și schimbe obiectivele și metodele. Noua
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încă o "economie de război": aprovizionările cu materiale rămân limitate. De la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul anilor 1960, opțiunea statului pentru Mișcarea construcțiilor așa-zis "moderne" pare să rezulte din convergența între proiectul său de industrializare a sectorului construcțiilor și reflecția asupra noilor forme urbane dezvoltată de urbanismul progresist 109. Influențată de cubism, care făcea apologia formelor pure, această gândire arhitecturală integra oportunitățile de fabricație oferite de folosirea materialelor noi: oțelul și betonul armat. Nu fără a intra în contradicție cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lene cetățenii "formați" sau, mai degrabă, "deformați" de predecesorul său, care își dorea ca cetățenii să nu se intereseze de treburile publice. Statul nu trebuie să fie doar educator, ci educativ; el nu trebuie să impună păreri, ci să suscite reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului sociocultural
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost transformările cărora societatea trebuia să le facă față. Mai mult decât clasa politică, tehnocrații de la începutul celei de-a V-a Republici au fost sensibili la necesitatea de a fixa și finalități sociale creșterii economice. Moraliști, adesea influențați de reflecția politică din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale. Ei și-au dat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Planului, René Montjoie, vedea în această formulă "laboratorul descentralizării". În acest fel se punea capăt politicii de promovare a orașelor mijlocii duse de către stat. Descentralizarea responsabilităților și punerea în act a contraputerilor vor deveni în anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]