10,956 matches
-
tot atât de importantă, ajutorul aliaților, Anglia și S.U.A. care fac raiduri aeriene deasupra Germaniei și României bombardând și distrugând, culminând cu debarcarea în Normandia și toate acestea au dus la slăbirea Germaniei, descurajarea combatanților și la începutul lunii martie 1944 trupele rusești au ajuns la Nistru. Conducerea țării, în frunte cu regele Mihai și mareșalul Antonescu, caută, pe cale diplomatică, salvarea României și ieșirea din război și deși condițiile impuse de Uniunea Sovietică erau grele, România le-ar fi acceptat dacă s-ar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
armata rusă, în timpul războiului mondial (1914-1918) și folosirea clădirii liceului în scopuri militare de către ocupanți. Februarie 1915 - Revenirea armatei austriece și redeschiderea cursurilor școlare, la 8 aprilie, care au durat până la 31 august. Iunie 1916 - Reocuparea orașului Rădăuți de armatele rusești. August 1917 - Armata austriacă reintră din nou în Rădăuți. Mai 1918 - Se redeschid cursurile școlare la liceul din Rădăuți. Septembrie 1918 - Primul examen de bacalaureat în limba română, avându-l ca președinte pe C. Mandicevschi. 27 octombrie 1918 - Adunarea Națională
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
dispărută, în sfârșit, în timpul ela borării vastului aparat de note explicative care însoțește această ediție a reminiscențelor istorico literare ale merituosului ziarist din anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878 fu anul decepțiilor și al deziluziilor. Țara începea să se umple de răniți. Cele două ziare ilustrate și de format nr. 4, Războiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și îi răspunde ministrul de Externe Kogălniceanu, votează cu apel nominal, pe față și cu unanimitate de 46 voturi, următoarea moțiune semnată de Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturdza și Vasile Boerescu. „Moțiune Ascultând explicările Ministerului în privința dispozițiunilor ce a arătat guvernul rusesc d-a lua o parte din teritoriul României în schimb cu pământuri de peste Dunăre; Având în vedere că integritatea României este garantată de marile puteri europene; Având în vedere că prin Convențiunea de la 4 aprilie 1877 Rusia în special a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
prin Tratatul de la Paris. Din ceasul acesta prietenia românilor pentru Rusia este sfârșită. În țară naște, deodată, simțirea antirusă. Rușii sunt de acum priviți cu răceală sau cu dușmănie. Conflicte zilnice se întâmplă în toată țara cu militarii ruși. Ingratitudinea rusească, cât și călcarea fără pudoare a angajamentelor luate formal prin Convențiunea de la 4 aprilie revoltă toate sufletele românești. Cauza Rusiei în România este pierdută pentru totdeauna. anul 1878 21 18. „De multe ori națiunile ca și individele întâlnesc în calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
bucureșteană a oferit în timpul acestui război un contrast: pe de o parte devotamentul și spiritul de sacrificiu al tuturor claselor, iar pe de alta înflorea viața de petreceri și de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influența potopului de ruble rusești. Administrațiile rusești erau corupte din felul lor, iar corupția se ipertrofia acum cu atâtea prilejuri oferite de război. Erau în București - în afară de puținele cluburi ale epocii, două sau trei - și un număr de case de joc înființate de ocazie. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
oferit în timpul acestui război un contrast: pe de o parte devotamentul și spiritul de sacrificiu al tuturor claselor, iar pe de alta înflorea viața de petreceri și de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influența potopului de ruble rusești. Administrațiile rusești erau corupte din felul lor, iar corupția se ipertrofia acum cu atâtea prilejuri oferite de război. Erau în București - în afară de puținele cluburi ale epocii, două sau trei - și un număr de case de joc înființate de ocazie. În aceste case
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
câteva zile o vedeau la Șosea, răsturnată într-un muscal, alături de un ofițer rus. Un advocat de pe vremuri, prieten al meu, care era secretar al marelui advocat Petre Grădișteanu, mi-a povestit următoarea întâmplare: Fusese angajat de către una din intendențele rusești ca să o reprezinte într-un proces; pe vremea aceea un advocat mic și începător pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
advocat Petre Grădișteanu, mi-a povestit următoarea întâmplare: Fusese angajat de către una din intendențele rusești ca să o reprezinte într-un proces; pe vremea aceea un advocat mic și începător pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
i-am prezentat-o. În schimb am primit 5 poli. Plusul de 20 poli l-a împărțit rusul pe din două cu mine.“ Astfel se opera peste tot și pe o scară foarte întinsă în toate afacerile ce priveau administrațiile rusești. Advocatul de care vorbim se numea Constantin Ștefănescu-Șuhățeanu, supranumit și Vulcan din cauză că era înalt și oacheș. Era fratele lui Barbu Delavrancea. Epoca de ocupație rusească a fost însemnată și prin multe drame rămase necunoscute, inerent, firește, războiului. Iată o întâmplare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
opera peste tot și pe o scară foarte întinsă în toate afacerile ce priveau administrațiile rusești. Advocatul de care vorbim se numea Constantin Ștefănescu-Șuhățeanu, supranumit și Vulcan din cauză că era înalt și oacheș. Era fratele lui Barbu Delavrancea. Epoca de ocupație rusească a fost însemnată și prin multe drame rămase necunoscute, inerent, firește, războiului. Iată o întâmplare ce mi-a povestit-o d. colonel Obedenaru, căpitan la Comenduirea pieței pe timpul războiului din 1877. Îl las să vorbească: „Aveam obiceiul, pe când eram la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar chestia Basarabiei dete lovitura de grație influenței rusești în România. Intrarea rușilor în țară făcuse bucuria nu numai a lăutarilor, birjarilor și a femeilor cu moravuri ușoare, dar și a unora dintre vechii boieri cari își aduceau aminte cu drag de vremea lui Kiseleff și a Regulamentului organic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o vigoare și o impulsiune extraordinară imediat după încetarea războiului. Mai târziu, un ministru rus a spus că mai degrabă Rusia s-ar fi dispensat de războiul victorios în contra turcilor decât să-l câștige cu prețul otravei adusă de armatele rusești din România. Otrava erea ideile liberale. Pe lângă alte neajunsuri, pe lângă știința de a da foc depozitelor și de a falșifica registrele - știință care s-a dezvoltat la noi până la virtuozitate - ocupația rusească ne-a lăsat pe cap și potopul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-l câștige cu prețul otravei adusă de armatele rusești din România. Otrava erea ideile liberale. Pe lângă alte neajunsuri, pe lângă știința de a da foc depozitelor și de a falșifica registrele - știință care s-a dezvoltat la noi până la virtuozitate - ocupația rusească ne-a lăsat pe cap și potopul de ruble de argint cărora li se dăduse un curs cu mult mai sus decât valorea lor intrinsecă. Una din cele dintâi griji ale guvernului fu, îndată după plecarea rușilor, ca să scadă treptat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Divizia școalelor ca să ne împrumute cu salariul integral pe o lună, și cu o dobândă ceva mai mică decât ne lua cămătarii profesioniști care operau în ministerul nostru. Am primit cu entuziasm, iar împrumutul l am primit numai în sfanți rusești. Peste câteva zile, un nou scăzământ al monetei rusești fu decretat, așa că deodată ne-am găsit scăzuți cu cel puțin 25 la sută asupra banilor din buzunar. Mai târziu am aflat cum se făcuse operația. Unul din cămătarii de care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o lună, și cu o dobândă ceva mai mică decât ne lua cămătarii profesioniști care operau în ministerul nostru. Am primit cu entuziasm, iar împrumutul l am primit numai în sfanți rusești. Peste câteva zile, un nou scăzământ al monetei rusești fu decretat, așa că deodată ne-am găsit scăzuți cu cel puțin 25 la sută asupra banilor din buzunar. Mai târziu am aflat cum se făcuse operația. Unul din cămătarii de care vorbii aflase, prin relațiile pe care le avea la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost scăzute monedele de argint rusești. Rubla, de la 4 lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care a urmat demonetizarea. Senatul și Camera declară că este loc a se revizui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu Costică Dobrogeanu. Dobrogeanu venea din Rusia. În timpul războiului se așezase la Brăila, unde deschisese o spălătorie, dar, descoperit de către poliția rusească, a fost ridicat într-o noapte și trimis în Rusia. Printr-o fericită întâmplare, pe când era transportat în Siberia, s-a putut evada, a trecut cu o luntre în Norvegia, de unde a revenit în România. Intrarea lui Costică Dobrogeanu în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
este un domn Porumbaru, cât și D. Butculescu, un pasionat îndrumător al mișcărilor economice naționale. Expoziția este un început foarte modest, care va avea însă imitatori mai târziu. Intrarea: duminicele, 50 bani, celelalte zile, 1 leu. Marțile, 3 lei. Rublele rusești de argint sunt demonetizate pe ziua de 27 noiembrie 1880. La casele publice sunt primite până la 31 decembrie. legea grădișteanu în sesiunea de toamnă a Camerelor, senatorul Petre Grădișteanu a prezentat o „propunere“ care a devenit proiect de lege, prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au schimbat atât de des ca sub Ion Brătianu. Ziarele liberale anunță dispariția partidului național-democrat al Beizadelei Vițel (Grigore Sturdza) și anunță aceasta cu mulțumire. Fiindcă acest partid, considerat ca un partid rusofil, protejat și susținut pe sub mână de legația rusească, erea privit ca un mare făcător de boclucuri viitoare. Printre complicii arestați ai lui Petraru erea și căpitanul Al. Florescu, zis și „Păpușică“, fiindcă erea foarte elegant. Nu prea târziu, „Păpușică“ a trecut în partidul liberal și a reintrat în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
căci se spune cum că el a consimțit la cedarea Basarabiei încă de pe când a fost primit de către țarul Rusiei la Livadia, înainte de război. Se spune că în acea întrevedere a fost pusă la cale și convenția pentru trecerea armatelor rusești prin România și cedarea Basarabiei. Situația prințului Carol nu este nici ea mai bună. Domnitorul și cu primul său sfetnic sunt făcuți răspunzători de această mare înfrângere politică. în sfârșit opinia publică începe să se mai liniștească sub înrâurirea unor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de ocupațiune s ar înțelege mai dificil pentru cea dintâi decât pentru cea de a doua. Excelența-Sa adaugă că, Varna rămânând Bulgariei, trupele rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia, adoptând, pe cât posibil, această cale să poată scuti pe România de trecerea pe teritoriul său a unei mare părți a armatei de ocupațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
întemeieze cu mult mai bine în ziua când, la chemarea însăși a Rusiei, concursul națiunii române devenea mai pozitiv și se prefăcea într-o efectivă cooperațiune militară, într-o complectă alianță. Într-adevăr, oștile noastre au combătut alături cu trupele rusești. Dacă aceasta nu este un titlu spre a ne crește, apoi desigur nu este nici unul spre a ne scădea. În lipsă de orice alt drept, convențiunea de la 4/16 aprilie 1877, care poartă subscrierile și ratificațiunile cabinetului imperial, ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
păstra o regiune însemnată a Dunării, cu care e legată foarte strâns prosperitatea comercială a României. S-a invocat, spre a susține retrocedarea Basarabiei, amintiri de glorie și de izbânzi militare. Dară, într-un așa lung șir de războaie armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se recunoaște un drept de proprietate asupra regiunii Balcanilor. S-au mai pus înainte și considerațiuni de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]