11,090 matches
-
jos) și alte „materii sau dresuri otrăvitoare”. Vitriolul este substanța cel mai des invocată În acest sens, Începând chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Dar În acea epocă, acidul sulfuric (În caz că asta Înțelegem prin „vitriol”) era prea scump și prea greu de procurat pentru niște amărâți de cârciumari din satele Moldovei. În plus, este greu de imaginat că astfel de practici puteau fi acceptate din punct de vedere moral și religios. La sfârșitul secolului al XVII-lea, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei nu exprima doar speranța, implicită sionismului, ci și durerea de a părăsi spațiul românesc : „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - Țara Frumuseții./ Gândul nostru tot la tine/ Vecinic o să fie/ Cât va ține viața noastră,/ Scumpă Românie !” <endnote id="(531)"/>. De regulă, cu astfel de sentimente nostalgice plecau evreii din România nu numai În Palestina, dar și „de-aicea [din România] peste mări”, În America : „Ebreie,/ De dorul țării noastre, de alean,/ Tu mori plângând, privind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celor doi, ci a toată lumea” ; sau : „să ne asemănăm și noi acestui orb” <endnote id="(96, pp. 185 și 340)"/>. În romanul popular Varlaam și Ioasaf, tradus În românește În 1648, călugărul Varlaam prezintă Învățătura creștină ca fiind „o piatră scumpă”, care „celor cu inimă oarbă le dăruiește lumină, [le] deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentate „niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul”, „care ia mana vacilor” etc.). Cei dintâi Însă sunt zugrăviți lângă „Râul de foc”, și nu chiar Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite cu mărgăritare ale sfintelor icoane din toate mănăstirile și s-a Împodobit pe sine” (călugărul Azarie) <endnote id="(822, p. 579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Semnele Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639. Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, culese de Dumitru Furtună, Academia Română, Socec & Co, București, 1914. 640. Petr Va½íek, „The Leopold Hilsner Affair of 1899 and Its Echoes in the Czech Republic and Austria 1999-2000”, În SICSA, Annual Report 2000, The Vidal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aspect important al ultimatumului îl reprezintă surprinderea produsă asupra clasei politice și a opiniei publice. Diplomatul român Alexandru Cretzianu nota: este de ajuns să spun că regele, primul-ministru și șefi militari păreau să-și fi pierdut dintr-o dată cele mai scumpe iluzii și, totodată, luciditatea rațiunii. Pur și simplu nu puteau găsi forța necesară pentru a înfrunta calamitatea. Anexarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herței, de către Uniunea Sovietică a avut însemnate consecințe asupra situației interne și internaționale a României
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
clasa politică și opinia publică. Diplomatul român Alexandru Cretzianu, dă expresie stării de spirit imediat după primirea ultimatumului sovietic: este de ajuns să spun că regele, primul ministru și șefii militari păreau să-și fi pierdut dintr o dată cele mai scumpe iluzii și, totodată, luciditatea rațiunii. Pur și simplu nu puteau găsi forța necesară pentru a înfrunta calamitatea. În mod evident, autoritățile române nu erau pregătite pentru a organiza evacuarea în termenul prevăzut de patru zile. Solicitările guvernului român de a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prilejul lui Iuliu Maniu să trimită lui Ion Antonescu un memoriu prin care, își exprima bucuria și satisfacția pentru că am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, acțiune în care, „jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre. Însă, Iuliu Maniu se pronunța împotriva continuării războiului pe teritoriu sovietic. Eliberarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei a anulat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
li se fac de către angrosiști în acțiunea de aprovizionare. Prețurile sunt în creștere, dezavantajați sunt salariații și populația nevoiașă îngrijorată pentru aprovizionarea de iarnă cu îmbrăcăminte și încălțăminte. Piața alimentară este slab alimentată, porumbul și cartoful lipsesc iar restul sunt scumpe. Autoritățile fac control pentru înlăturarea speculei. Interveniți pentru mărirea salariilor. Să fie trimiși în Dorohoi meseriași români care să înlocuiască pe evrei care nu mai au dreptul să profeseze și li s-au închis atelierele. șeful poliției, Gh.Pamfil 340
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
author=”Eusebiu Camilar” loc="Mamaia" data =”18. VIII. [1]963” desc=”[Vedere: Constanța - Cazinoul]”> Mamaia, Te rog primește salutări ex Ponto . E. Camilar Hotel Central Mamaia </citation> (15) (16) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”7. IV. [1]964 ”> Scump prieten, Ca de obicei nici acum nu m-am achitat de datoria de onoare, de a-ți mulțumi pentru căldura și grija ce mi-ai arătat-o cît am stat la Bacău; de altfel era și firesc să fie așa
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rigoladă chiar dacă nu și-ar fi semnat cele cîteva rînduri. (1) <citation author=”Șerban Cioculescu” loc=”București” data =”16 august 1982” desc=”[Carte poștală ilustrată cu patru imagini din București: Sala Palatului, Opera Română, Monumentul Eroilor, Palatul Sporturilor și Culturii] ”> Scumpe confrate, Sîntem „en cartes”: ați citit de mai multe ori Amintirile mele și eu am citit și recitit prea frumosul d-tale „Jurnal de lectură” , încîntat nu numai de prea binevoitoarele aprecieri, dar și de nuanțatul „demers”, cum spune noua
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mi se schimbe o opinie) la Tomis, apoi la Astra. La Tribuna pot publica oricînd, datorită legăturilor pe care le am cu secția de critică ce mi-a acordat, încă de cînd eram student (1960), o încredere pe care ieșenii, scumpii mei ieșeni, nu mi-au acordat-o niciodată . Cei de la Cronica se gudură (acesta e termenul) pe lîngă mine fiindcă se tem de mine. întotdeauna am dus o luptă demnă pentru ca opiniile să-mi fie respectate, ca demnitatea cu care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la gîndul că poetul a dat, cum ar fi zis Iorga, de un om care „ni trebuie”. Îți doresc sănătate, noroc, pace în viață și forță de a continua cu aripi întinse în depărtări acest minunat zbor în jurul unui nume scump sufletului meu, dacă-mi dai voie să-ți mărturisesc înfrînt. Cu vie, veche afecțiune și rară considerație, al d-tale îndatorat sau, cum se spune în Ardeal, obligat, Al. Husar </citation> (12) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”2
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură? Te plimbi cochetă prin Sahara La braț, cu scumpa-ți maică, Vara, Iar noi de dorul tău tînjim Aici, la Pontu[l] Euxin... Trecător . </citation> (42) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”22 decembrie 1992”> Mult stimate domnule Const. Călin, Moș Crăciun și Noul An 1993 să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bine și precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Scumpe Căline, Amicii, printre care cholericul întru nemurire Ghideanu , miau făcut cunoscut faptul că de nenumărate ori ai fost prin Iași, degrabă ispitindu-mă cu destulă obrăznicie: „Cum, nu v-ați văzut? N-a fost pe la tine?” cînd aflau contrarietate pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Costachi Criste poartă numele de Grigori Topală și că este locuitor al Rusiei și că fimeia Nastasie Criste nul recunoaște de soțu, Îl Înapoiem Prefecturei pentru a regula de cele legale”. Deoarece așa se obișnuia pe atunci, când hârtia era scumpă, deci cu ciubote roșii, prefectul dispusese pe verso cu nr.9574 „...trimiterea lui Grigori Topală În Rusia de unde zice că este de locu”. O altă sesizare pe canal rusesc sosise la Huși la data de 30 august 1877, când prefectul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fior inconfundabil de adâncă emoție: „Subscrisul are onoare a vă ruga, Domnule Polițaiu, ca să faceți călduros apelu la inimele tuturoru dameloru din orașu, ca să bine voiască a considera că răniții sunt frații noștri care șiau pus pepturile loru pentru apăraria scumpei noastre țări și să le vie În ajutorulu vindecăriloru rănilor ce au căpătat dela inamicul creștinătății. Apelu veți face și la fimeile locuitorilor depe la sub-urbii din orașu căci și ele dacă nu au pânze de Olandă, au măcar de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
grupări mai aveau și alte forțe politice evreiești. Vrând să le agațe În mreaja lor dibace, liderii evrei comuniști le acordaseră un oarecare credit, urmând ca asaltul final (dacă va fi fost!) să fie dat după acapararea puterii totale de către scumpii frățiori români, adică după câștigarea super-previzibilă a alegerilor din 28 martie 1948. Secretarul Secției de tineret-central, Beno Meirovici, semnase Împreună cu seniorul P. Iscovici „Circulara nr.14” din 16 martie 1948, ce a avut un foarte strict caracter informativ: „Vă trimetem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă atenție la citirea unui text din ziarul scărmănat cu atâta scrupulozitate de două ori pe lună: „În articolul intitulat << GÎnduri la o aniversare scumpă>> scris de rectificatoarea Sanda Galan se arată printre altele: <<SÎnt nespus de bucuroasă că mi s-a dat un apartament confortabil și că din salariile noastre ne-am făcut În casă lucruri cu mult peste strictul necesar (subl. În orig
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stivă,/ le-om pune cândva iarăși de colivă/ să spargem din nou lanțuri și cătușe...// În munții de piatră tu de ești fugar/ și osândit să dormi pe stânci sau peșteri,/ te poartă departe gândul cel hoinar,/ ca o lumină scumpă: și nu-n zadar/ prin codri și stânci cu mane de meșteri.// Mulțimea În lagăr și temnițe grele/ purtată de zbiri și crânceni călăi,/ te-așteaptă lumina ca iarăși ca iarăși sub stele/ născută de jaf până la piele,/ să-și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toți claie peste grămadă, cu cățel și purcel; semipat, unde locurile pot reclina la vreo 60 de grade, cu toaletă și masă servită; pat, unde locurile se întind aproape complet, sunt mai largi, și biletul este, în consecință, mult mai scump. În marea majoritate călătoriile mele au fost în autobuze semipat, pentru a balansa confortul acceptabil cu un preț la fel de acceptabil. Privesc luna și umbrele mișcătoare ale copacilor din jurul drumului, apoi deschid ochii odată cu apariția zorilor și oprirea autobuzului într-o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu Chris și Grazyna, plimbându-ne prin Iquitos. Efectele conferinței în viața orașului sunt măsurabile cu ochiul liber. Văzând atâția gringo în jur localnicii au urcat prețurile cu promptitudine, până și portocalele, pe stradă, sunt acum de două ori mai scumpe. De ce nu ar prinde ocazia, până la urmă? Ca multe alte orașe care atrag un număr mare de turiști, Iquitos are restaurante și pizzerii cu menu „vesternizat”, în engleză și, mai ales, cu prețurile foarte apropiate de cele englezești. Localnicii nici
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
alții; fapt este că în primii ani în ashram Udita nu vorbea deloc engleza. Viața de zi cu zi era modestă, bazată pe meditație și cursuri despre idei spirituale. Odată cu popularitatea cărților lui Osho viața în ashram a devenit din ce în ce mai scumpă; cu ani în urmă, Udita nu plătea aproape nimic pentru a trăi acolo iar astăzi nu știe dacă își mai poate permite să rămână în ashram. Lucrurile s-au schimbat mult după moartea lui Osho în 1990, viața în ashram
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care cineva schimbă canalul ; mult mai eficient circulă necazul, dat din mînă în mînă odată cu pușca aceea. E drept că bona mexicană are parte și de puțină plăcere (la o nuntă), ca și adolescenta japoneză (în club), dar una plătește scump (pierde copiii pe care-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță catastrofală, suferință fără sens. Presupun că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]