10,741 matches
-
o lege cu efectele aceleiași instituții prevăzute în altă lege, Înalta Curte apreciază că evaluarea caracterului mai favorabil al dispozițiilor referitoare la prescripție din legile succesive trebuie să se realizeze în concret, având în vedere situația de fapt incidentă în speță, precum și ansamblul dispozițiilor privind prescripția din legile respective, neputând fi combinate dispoziții mai favorabile referitoare la materia prescripției din legi diferite. Analizând argumentele doctrinare expuse anterior, în partea introductivă a acestei hotărâri, privind cele două interpretări existente în practică în legătură cu
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
argumentul din doctrină potrivit căruia în această manieră (globală) de aplicare a mitior lex este posibil ca inculpatului să i se creeze o situație mai grea decât cea atrasă de legea mai severă sub aspectul pedepsei (cum este cazul în speță), iar dacă un asemenea tratament defavorabil ar fi atras de aplicarea globală a legii noi (condiție de asemenea întrunită în cauză), soluția ar fi greu de conciliat cu principiul neretroactivității legii penale mai severe exprimat de art. 15 alin. (2
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
nu prevăd o asemenea soluție și, chiar în absența unor dispoziții tranzitorii, instanța de apel nu poate suplini atribuțiile judecătorului de camer�� preliminară care, în exclusivitate, poate dispune o asemenea soluție doar în faza procesuală a camerei preliminare, iar, în speță, faza procesuală a camerei preliminare nu a fost parcursă și nici nu poate fi parcursă retroactiv, având în vedere dispozițiile Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
apel nu are un temei de drept în baza căruia să dispună restituirea cauzei la procuror, posibilitate prevăzută în legislația anterioară. Având în vedere succesiunea de legi în timp și lipsa unor dispoziții tranzitorii pentru situațiile similare celei din prezenta speță, inculpații au considerat că se află în situația de a fi lipsiți de o cale de atac cu privire la soluțiile referitoare la excepțiile invocate, fiind privați de un grad de jurisdicție, eludându-se astfel dispozițiile art. 2 paragraful (1) din Protocolul
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
2014 și nr. 19 din 15 septembrie 2014). În al doilea rând, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței (Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 14 din 12 mai 2015 ). În ipoteza aprecierii ca admisibile a unor sesizări prin care se tinde, dimpotrivă, la dezlegarea unor probleme
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
luni. Stagiul opțional poate fi ales, la alegere, dintre următoarele specialități: Bacteriologie, Virusologie, Hematologie, Imunologie, Biochimie, Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat. Definiție Medicina legală este disciplina medicală care urmărește să obiectiveze și să evalueze în orice speță juridică aspectele medicale ce privesc omul în viață sau decedat și să le prezinte printr-un suport probatoriu științific expertal. Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
35.159/3/2013, a dispus sesizarea din oficiu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivat de: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță. În speță, este vorba de un litigiu de muncă, soluționat în primă instanță de tribunal, împotriva sentinței pronunțate fiind exercitată calea de atac a apelului, cauza nefiind susceptibilă de recurs; 2. existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
cunoștință de anulare. 16. La 8 aprilie 2004, Curtea de Apel Oradea a admis recursul cumpărătorilor, pe motiv că ultimul cumpărător, S.R., încheiase contractul de vânzare-cumpărare cu bună-credință. Raționamentul Curții de apel în ceea ce privește buna-credință a cumpărătorului a fost următorul: În speță, astfel cum se poate observa chiar din act, autentificat în fața notarului public, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu mult timp înainte de semnarea sa în fața notarului public, prețul fiind stabilit de părți și plătit integral la 9 octombrie 1996; la
HOTĂRÂRE din 1 iulie 2014 în Cauza Buceaş şi Buciaş*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
Acest lucru înseamnă în special că statele au obligația de a pune la dispoziție proceduri judiciare care oferă garanțiile necesare și, prin urmare, permit instanțelor interne să soluționeze în mod eficient și echitabil orice litigii între persoane particulare. 39. În speță, este evident că nu Curtea are dreptul să conteste hotărârile pronunțate de instanțele românești. În schimb, rolul Curții este de a verifica dacă interpretarea și aplicarea de către acestea a dreptului intern au avut consecințe compatibile cu principiile stabilite de Convenție
HOTĂRÂRE din 1 iulie 2014 în Cauza Buceaş şi Buciaş*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
dreptului român, contractele de vânzare-cumpărare privind terenurile trebuie să fie autentificate în fața notarului public. Orice contract referitor la transferul dreptului de proprietate asupra terenului, care nu a fost autentificat în fața notarului public, este nul de drept. Curtea subliniază că, în speță, obiectul acordului de vânzare-cumpărare erau o clădire și terenul aferent acesteia. Prin urmare, aceasta consideră că un contract de vânzare-cumpărare valid a fost încheiat doar la 30 decembrie 1998, atunci când părțile au semnat acordul în fața notarului public. La acel moment
HOTĂRÂRE din 1 iulie 2014 în Cauza Buceaş şi Buciaş*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
rea-credință, în măsura în care erau conștiente că vânzătorul nu era proprietarul bunului, doctrina juridică și jurisprudența consideră, de regulă, că vânzarea a fost o operațiune speculativă, a avut un scop nelegal și, prin urmare, este nulă de drept (fraus omnia corrumpit). În speță, ambele părți au fost conștiente că acordul de vânzare-cumpărare inițial putea fi anulat datorită faptului că proprietarul bunului imobil contestase în instanță vânzarea prin executare silită. Totuși, aceștia au încheiat contractul de vânzare-cumpărare în ciuda faptului că știau că statutul juridic
HOTĂRÂRE din 1 iulie 2014 în Cauza Buceaş şi Buciaş*1) împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268162_a_269491]
-
obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora excedează competenței instanței supreme, întrucât nu vizează rezolvarea unei chestiuni de drept, ci calificarea juridică a unei împrejurări de fapt, fiind exclusiv rezultatul analizei datelor concrete ale speței. Referitor la a treia chestiune de drept, dat fiind caracterul subsidiar al acesteia în raport cu cea care o precedă, a susținut că nepertinența celei de-a doua întrebări se răsfrânge și asupra acesteia. În privința celei de-a patra întrebări a precizat
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
stabilite în urma judecării cauzei aflate pe rolul Curții de Apel Suceava. Sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să vizeze exclusiv o chestiune de drept conform cerinței de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, or, în speță, astfel cum se poate constata din modul de formulare a sesizării, se tinde la pronunțarea unei decizii definitive și obligatorii cu privire la o chestiune de fapt. În sensul inadmisibilității sesizării au fost exprimate puncte de vedere la nivelul Curții de Apel
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
alte legi speciale". Practic, instanța solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească, în concret, existența sau inexistența infracțiunii ori încadrarea juridică a acesteia. Or, stabilirea existenței sau a inexistenței infracțiunii ori determinarea încadrării juridice a acesteia, într-o speță concretă, constituie atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei, iar exercitarea acestui atribut presupune stabilirea stării de fapt pe baza probelor administrate în cauză. În cadrul mecanismului sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție analizează
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
principiu în lipsa elementelor de fapt ce urmează a fi stabilite în urma judecării cauzei respective. Cu alte cuvinte, instanța de trimitere nu tinde la o rezolvare a unei chestiuni de drept, ci la stabilirea de către Înalta Curte a încadrării juridice în speța supusă judecății. Or, stabilirea încadrării juridice a unei fapte depinde de circumstanțele comiterii ei, de starea de fapt ce urmează să fie reținută în raport cu probele administrate în cauză și este atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei respective. În raport cu
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
40, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, circumstanțele care pot rezulta dintr-un act determinat. Or, nu se poate susține că dispozițiile legale criticate sunt văduvite de o astfel de cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze uzul de fals comis în scopul circumstanțiat al
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. În speță, se constată că sesizarea Curții de Apel Suceava referitoare la infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 vizează decelarea unor aspecte de fapt și, numai consecutiv acestui demers și raportat la determinarea elementelor de fapt, identificarea
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru, și necesitatea eliminării discriminării justițiabililor pe "criterii teritoriale", Curtea constată că acestea privesc chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a prevederilor legale la spețele deduse judecății. De altfel, potrivit art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se
DECIZIE nr. 792 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268237_a_269566]
-
acest caz, chiar dacă soluția nu a fost reflectată și în dispozitiv, decizia ar produce efecte obligatorii, iar pronunțarea ulterioară a unor hotărâri judecătorești cu ignorarea sa nu ar justifica promovarea unui recurs în interesul legii. 30. În concluzie, deoarece, în speță, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că problema de drept nu este nouă, motiv pentru care sesizarea a fost respinsă
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reținut în mod constant în practica judiciară și în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât și în actuala reglementare a Codului civil. 36. Ceea ce interesează în speță este dacă echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă un "venit" care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreținere, conform art. 527 și 529 din
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, în speță, invocarea art. 46 din Constituție, temei care nu a fost reținut în încheierea de sesizare pronunțată de instanța judecătorească, este inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIE nr. 684 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267556_a_268885]
-
la dobânzi doar pentru perioada subsecventă expirării termenului de 45 de zile de soluționare a cererii de restituire], pe de altă parte, sub aspectul întinderii reparării prejudiciului cauzat de actele administrative. 8. Prin urmare, problema de drept constituțional ridicată în speță este accentuată de existența antinomiei reale existente la nivelul unora din principalele acte normative ale statului român, fiind încălcate principiile și normele elementare de coerență legislativă. 9. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate a art. 124 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 694 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. 124 alin. (1) raportate la cele ale art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267610_a_268939]
-
a unor pedepse definitive. În motivarea contestației, parchetul a mai susținut că, întrucât în cazul unui concurs de infracțiuni se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, în speță, având în vedere faptul că aplicarea unui spor de pedeapsă este obligatorie potrivit noului Cod penal și facultativă conform Codului penal din 1969, cererea de contopire trebuia soluționată potrivit legii vechi. Contestația a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
se ia în considerare criteriul scopului normei, care atribuie un drept, o facultate, nefiind o normă care să reglementeze proceduri. Totodată, nu poate fi înlăturat nici criteriul rezultatului la care conduce norma. În măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la ...aplicarea pedepselor, aceasta va c��dea sub incidența legii penale mai favorabile. Așadar, faptul că textul legal figurează în Codul de procedură penală nu este un
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate decât cele arătate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, în speță, invocarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 21 și 24 din Constituție, temeiuri care nu au fost reținute în încheierea de sesizare pronunțată de instanța judecătorească, este inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 688 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268085_a_269414]