10,783 matches
-
s-a căsătorit cu Hellen MacDonald. În timpul voiajului de nuntă, cei doi l-au întâlnit în Franța pe Pierre Janet - care i-a fascinat. S-au decis să traducă în engleză cartea acestuia Principiile psihoterapiei. Principles of Psychotherapy (1924) a stârnit un mare interes în rândul psihologilor americani, marcați de behaviorism, atât pentru ideile sale, cât și pentru curajosul traducător; ceea ce pare să fi contat și pentru armata SUA. În 1941 a fost numit consultant-șef pentru personalul Marinei americane de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vreme îndelungată și era convinsă că uitase limba maternă, întrucât nu se mai descurca deloc cu ea. Revenită în Norvegia pentru a-și înmormânta bunica, s-a pomenit vorbind perfect cu rudele în limba copilăriei. Era însă chiar „limba copilăriei”: stârnea ilaritate și amuzament printre prieteni, întrucât vorbea tocmai ca o fetiță de 5-6 ani! Guthrie era convins că, dacă după sosirea în America ar fi continuat să folosească norvegiana, limba puerilă ar fi fost uitată. El a concluzionat sentențios: „Asocierile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pedagogică a lui Skinner a fost dată de aplicarea datelor psihologice expuse anterior la problematica învățământului. Ideile lui au fost expuse sintetic în studiul „Programmed Instruction and Teaching Machines”. Expunem aceste idei ca atare. Dar întreprinderea lui Skinner, în ciuda entuziasmului stârnit inițial, s-a dovedit un eșec de-a dreptul catastrofal. Și totuși, multe dintre ideile sale au rezistat, deschizând cu totul alte orizonturi decât cele la care visase Skinner. El credea că, dacă informațiile noastre despre achiziția și păstrarea comportamentului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să se elibereze de nenumărate situații dureroase și de neliniște prin oprire și retragere, stimulul anxietății poate deveni un indiciu pentru stoparea și reversul oricărui răspuns în desfășurare. După ce acest lucru a fost învățat, se așteaptă ca orice indicii ce stârnesc anxietatea să tindă spre stopare și retragere, chiar dacă subiectul nu a avut nici o șansă să se oprească și să se retragă în cadrul situației dureroase inițiale, responsabilă pentru legarea anxietății de acele indicii. În acest fel, pedeapsa acționează indirect. Anxietatea este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
eveniment traumatic în viața personală și vechile recompense asociate cu atitudinile personale au fost repede înlăturate sau transformate. Spre exemplu, Iulia se simțea foarte bine când lua masa într-un anumit restaurant cu prietenul ei, dar acum localul respectiv îi stârnește amintiri neplăcute. Multe secte cultivă cu grijă aceste sentimente de alienare, singurătate și dezorientare prin întreruperea frecventă a somnului, schimbarea permanentă a orelor de luare a mesei și interzicerea potențialilor convertiți să păstreze contactul cu vechile cunoștințe. Acești pași exagerează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
plastică”, „Mona Lisa”, care s-a oprit din păcate la primul număr, iar în 2002 și-a văzut editat și un album, Uși celebre. Uși umile, cu o substanțială prefață de Alexandru Zub, ilustrând o expoziție din 1995 care a stârnit multe ecouri. Crochiurile, desenele, tablourile sale filtrează materia concretă, percepută cu acuități senzoriale, în stilizări ce mizează, în tropismul lor către un conceptual bătând spre metafizic, pe rigoarea severă a formelor și simbolismul cromatic. Ca scriitor, G. își face apariția
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
be twofold: compensatory and moralizing. The former underestimates the importance of a given factor in influencing happiness, while the latter overestimates it. Întrebări despre fericire Care sunt căile prin care putem fi fericiți, și cum putem evita suferința? Aceste întrebări stârnesc de secole reflecția - răspunsurile diferite traducându-se în concepții de viață diferite. Profunzimea și nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de simplist ar fi elaborată, par să sfideze posibilitatea studiului prin chestionar. O metodă mai potrivită ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează grav libertatea persoanelor, stârnind astfel reacții defensive, de raționalizare, din partea celor privilegiați. Dimpotrivă, lipsa prietenilor și lipsa credinței pot fi mai ușor percepute ca piedici remediabile, a căror înlăturare stă în cele din urmă în puterea individului, care trebuie astfel stimulat, îndemnat spre acțiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să o discutăm ca pe o ciudățenie ivită meteoric într-o altă epocă decât cea care îi este specifică? De fapt, sunt două întrebări distincte aici: prima dintre ele se referă la dialogul pe care alegoria lui Cantemir l-a stârnit și are parte de un răspuns simplu: până în 1883, când a fost publicată în volumul al VI-lea al ediției de Opere inițiat de Academia Română, capodopera lui Cantemir nu a existat pentru cultura română sau cel puțin nu a existat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cultă, de vreme ce aceasta nu exista, creând astfel imaginea unui izolat care ia pe cont propriu o sarcină aventuroasă: aceea de a pune pe un alt făgaș limba română.13 Două ar fi "constantele tipologice ale sintaxei lui Cantemir" care au stârnit reacții la început de nelămurire, de mirare, apoi de respingere categorică a virtuților expresive ale Istoriei ierogilifice: "caracterul său dificil sau chiar hermetic" și "caracterul său artificial, bizar, neromânesc"14. Doar că, precizează cu o satisfacție malițioasă cărturarul ieșean, acestea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mănăstirea Coșula și editat în transcrierea lui C. Onciu în 190979, nu se înscrie în nici o direcție coerentă a epocii, nu ține de nici un program explicit, ci are alura unei întâmplări misterioase; din această cauză, o astfel de izbândă a stârnit controverse legate nu doar de datare, autor, ci și de comanditarul ei. Ceea ce e limpede e că ea datează din epoca lui Vasile Lupu. Iorga o fixează în anul 1645. Ștefan S. Gorovei interpretează gestul ca o tentativă de justificare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
debut sub influența teologului Ieremia Cacavelas și descoperirea unei perspective pozitiviste, științifice în lucrările de maturitate. Doar că "soluția" lor era una marxistă, obligatorie în epoca în care au apărut meritoriile lor studii. Primele scrieri ale lui Dimitrie Cantemir au stârnit adesea comentarii entuziaste, fiind considerate cele dintâi încercări de filosofie din cultura română. Într-un spațiu vid din acest punct de vedere, nu avem cum să ignorăm faptul că tipărirea Divanului marca începuturile unei terminologii filosofice în limba română. Ștefan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în secolul al XVIII-lea. Oricum, în Franța (și nu numai) teoria lui Descartes a stârnit o polemică furtunoasă, care a continuat până la finele veacului al XVIII-lea și s-a încheiat la câteva decenii după demersurile științifice ale lui Buffon 23. Dintre aceste reacții, mă voi opri asupra uneia care are darul de a sintetiza
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca un simbol cu un statut aparte. Asta după ce mitul, imaginarul au încetat să mai facă parte dintre instrumentele cunoașterii. Despre nici un alt membru al bestiarului nu s-au mai realizat atâtea cercetări, atâtea investigații, nici un alt animal nu a stârnit atâtea dezbateri, atâtea polemici. Prin urmare, tradiția la care Cantemir se raporta era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant), cât mai ales prin densitatea aparițiilor sale, în toate palierele vieții spirituale și religioase. Nașterea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reflectată, în Istoria ieroglifică, această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frumsețe biruia și covârsiia"47. Trăsăturile pe care Hamelonul le reține sunt în primul rând fizice, semn că, deși neprihănită, Biruința emană un erotism paralizant. Singura ei rivală, din acest punct de vedere, este Helgea, soția adulterină a Strutocamilei, care stârnește gelozia autorului. De altfel, există și în această scenă, ca și în cea în care autorul pune în contrast magnetismul lasciv irezistibil al Helgei cu hidoșenia Strutocamilei, o foarte bună știință a gradării efectelor, o tensiune crescândă dată de erotismul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu neagă existența unicornului. În fine, în 1621 vine lovitura de grație: descoperirea narvalului. Gèrard Mercator, în Atlas minor, descriind Islanda, notează că dintele cel lung al narvalului a fost considerat de unii drept corn de inorog. Suficient cât să stârnească demitizarea. În 1638, un discurs public al lui Worm la Copenhaga stabilește identificarea narval-unicorn. Și totuși, remarcă cercetătorul francez, "ceea ce a ucis unicornul a fost mai puțin știința lui Worm (la urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rolul de a interveni când discret, când apăsat, în favoarea unora dintre ele. Cum primele părți ale alegoriei sunt foarte puțin epice, era nevoie de un măr al discordiei, de un pretext, fie el rapid abandonat imediat ce mașina oratorică s-a stârnit, de la care să se dezvolte ulterior întregul conflict. Acest bicisnic rol îi revine, încă din primele pagini ale cărții, Liliacului. De ce tocmai lui? Petru că el este, în mai mare măsură decât toate celelalte personaje, greu de definit, de așezat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
predispoziția de a trece cu ușurință de la o cauză la alta. Dar tot din această fabulă mai învățăm că, încă din Antichitate, liliacului i se rezervase un statut de hibrid, de ființă stranie. Și tot ce este altfel înspăimântă. Sau stârnește, în orice caz, neîncrederea. Liliacul este și pasăre, și mamifer, iar această natură duală stârnește suspiciuni. Doar că, la 1749-1767, când își publica marele biolog francez studiile despre patrupede, tot la fel îi apărea și lui; drept pentru care Buffon
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fabulă mai învățăm că, încă din Antichitate, liliacului i se rezervase un statut de hibrid, de ființă stranie. Și tot ce este altfel înspăimântă. Sau stârnește, în orice caz, neîncrederea. Liliacul este și pasăre, și mamifer, iar această natură duală stârnește suspiciuni. Doar că, la 1749-1767, când își publica marele biolog francez studiile despre patrupede, tot la fel îi apărea și lui; drept pentru care Buffon care nu se ferea să atragă atenția asupra statutului incert al acestuia, ba chiar insista
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rol mult mai important decât cel pe care i-l pregătiseră mai marii taberei păsărilor. Mai este amintit, în bătaie de joc, disprețuitor, de către exotica Papagaie, însă doar ca termen de comparație pentru Strutocamila: în vreme ce Liliacul și Vidra ar fi stârnit scandalul, Strutocamila l-ar fi domolit venind, provocat, în mijlocul adunării. Întreaga vină a neînțelegerilor o poartă, firește, marginalii, iar Liliacul este prin definiție un outsider. Deocamdată Papagaia îl "gratulează" cu o caracterizare care, deși răutăcioasă, folosește drept cap de acuzare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întâmplător, el revine la finele părții a treia, chiar în momentul ce urmează încoronării Strutocamilei și căftănirii sale ca epitrop în Cetatea Epithimiei. După ce situația, altfel spus, a căpătat o rezolvare, iar ungerea noului domn părea legitimă. Ei bine, așa cum stârnise discuția inițială, tot Liliacul este cel care o continuă, deși lucrurile păreau pecetluite și toată lumea convinsă de corectitudinea alegerii ori măcar mulțumită de încheierea gâlcevii. Circumspect, Pardosul dorește să curme brutal orice tentativă de relativizare a ceea ce părea definitiv decis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai cunoscut pentru gura sa plină de colți înspăimântători. Gura sa simbolizează, deci, gura iadului. Desigur, nu susțin că în pictura religioasă românească trimiterea se făcea direct la acest animal (necunoscut în mod direct, ci doar prin intermediul unor reprezentări care stârneau imaginația escatologică), ci faptul că, pentru un autor care nu avea cum să fie străin de astfel de reprezentări, cum este Dimitrie Cantemir, o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mutantul se aseamănă cu extraterestrul prin apariția imprevizibilă, dar iese din interiorul speciei umane, ca un monstru. 4.2. Mutanții din SF Această figură nouă permite SF-ului să exploreze zone diferite, ambigue ale raportării oamenilor la alteritate, la angoasele stârnite de ea și la metaforele pe care ea le generează sau le reactualizează. Vom distinge mutanții nativi și creațiile umane. Mutanții pot fi, după caz, monștri sau supraoameni, pe plan fizic sau prin puterile lor. Percepția oamenilor despre ei, ca
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nopți (1710). Miraculosul preindustrial își păstrează farmecul. Secolul al XIX-lea inventează miraculosul tehnic sau științific, comentat de Félix Bodin după cum urmează: "Miraculosul viitorului nu seamănă cu nimic altceva, pentru că este complet verosimil, natural, posibil; din clipa aceea, el poate stârni imaginația"153. Acest fel de miraculos nou va fi denumit de Maurice Renard "miraculos științific", iar de H. G. Wells scientific romances. Va fi soclul pe care se ridică SF-ul. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, asistăm la o întoarcere
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]