KorAP: Find »[drukola/base=statua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...384 385 386 ...635 >

15,855 matches

Corola-website/Law/171067_a_172396

sens, menționează, cu titlu de exemplu, încheierea prin care se decide, în procedură necontencioasă, asupra cererii de sechestru asigurător, care este supusă numai recursului. În susținerea constituționalității textului de lege criticat, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite

DECIZIE nr. 422 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171067_a_172396]
2000 , întrucât nu oferă terților interesați posibilitatea de a ataca încheierile pronunțate de instanțele judecătorești cu privire la cererile de înscriere a asociațiilor în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Sub acest aspect, consideră că textul criticat îngrădește dreptul de liber acces la justiție, statuat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. Textul de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate instituie o procedură specială, derogatorie de la prevederile dreptului comun în materie necontencioasă, procedură ce se justifică prin necesitatea soluționării cu celeritate a

DECIZIE nr. 422 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171067_a_172396]
de neconstituționalitate instituie o procedură specială, derogatorie de la prevederile dreptului comun în materie necontencioasă, procedură ce se justifică prin necesitatea soluționării cu celeritate a acestui tip de cereri. În Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , Curtea Constituțională a statuat că "nu este contrară principiului liberului acces la justiție instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor". Din această perspectivă, nu poate fi reținută critica autorului excepției, întrucât

DECIZIE nr. 422 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171067_a_172396]
Corola-website/Law/171110_a_172439

2004 au preluat conținutul prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor mici și mijlocii, în prezent abrogată prin art. 34 din Legea nr. 346/2004 . În aceste condiții, cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 83/2003 și nr. 214/2004, referitoare la constituționalitatea dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 133/1999 , rămân pe deplin valabile și în prezenta cauză. Avocatul Poporului

DECIZIE nr. 444 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171110_a_172439]
De asemenea, prin Decizia nr. 311 din 19 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 26 noiembrie 2002, Curtea a examinat și constituționalitatea dispozițiilor alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 133/1999 , statuând că nici aceste dispoziții nu încalcă dreptul de proprietate privată. În consecință, cele statuate de Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea art. 12 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și

DECIZIE nr. 444 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171110_a_172439]
al României, Partea I, nr. 853 din 26 noiembrie 2002, Curtea a examinat și constituționalitatea dispozițiilor alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 133/1999 , statuând că nici aceste dispoziții nu încalcă dreptul de proprietate privată. În consecință, cele statuate de Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea art. 12 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, prin deciziile amintite, își mențin valabilitatea și în prezenta

DECIZIE nr. 444 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171110_a_172439]
Corola-website/Law/171136_a_172465

document rezultă că autorul excepției este nemulțumit de modul de interpretare a dispozițiilor art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 , și, în același timp, solicită completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale să înceteze. Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerință a

DECIZIE nr. 451 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171136_a_172465]
Corola-website/Law/171121_a_172450

ansamblul ei, inclusiv etapa executării silite, precum și regimul căilor de atac se întemeiază pe dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, care prevăd în mod expres că reglementarea procedurii de judecată se face "prin lege", dând astfel libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Așa fiind, dispozițiile criticate nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la realizarea drepturilor în justiție, ci, dimpotrivă, reprezintă o expresie a aplicării acestora, alături de alte dispoziții ale Legii fundamentale, asigurând în mod real accesul liber

DECIZIE nr. 425 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171121_a_172450]
Corola-website/Law/171135_a_172464

care solicită admiterea acesteia, considerând că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 și 135 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Precizează că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, în ceea ce privește persoanele colective, se poate vorbi de incidența dispozițiilor art. 16 din Constituție numai dacă inegalitatea dintre persoanele juridice s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, situație care nu se regăsește în cauza de față. De asemenea, consideră că norma criticată

DECIZIE nr. 439 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171135_a_172464]
în interes public, este legitimat să ia măsurile ce se impun pentru asigurarea disciplinei financiar-fiscale și realizarea veniturilor bugetare, la situații diferite stabilind soluții diferite". În continuare, menționează Decizia nr. 529 din 25 noiembrie 2004 , în care Curtea Constituțională a statuat că "principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament juridic diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii

DECIZIE nr. 439 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171135_a_172464]
de joc nedotate cu astfel de acceptatoare. Curtea constată că această critică nu poate fi reținută, deoarece prevederea constituțională invocată de autorul excepției consacră egalitatea cetățenilor români în fața legii și a autorităților publice, nicidecum egalitatea persoanelor juridice. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, de exemplu prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995: "Art. 16 alin. (1) din Constituție proclamă și garantează egalitatea în drepturi a

DECIZIE nr. 439 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171135_a_172464]
Corola-website/Law/171732_a_173061

Președintele și ceilalți membri ai biroului permanent pot fi revocați...". Or, Constituția a reglementat generic revocarea membrilor birourilor permanente, iar nu și revocarea președintelui Senatului, care este un subiect de drept constituțional distinct. b) În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că soluțiile din Regulamentul Camerelor, de revocare a președintelui, ca de altfel a oricărui membru, la diverse inițiative parlamentare, sunt neconstituționale. Astfel, prin Decizia nr. 46/1994 privind constituționalitatea Regulamentului Senatului, Curtea Constituțională a statuat că "Posibilitatea oricărui grup parlamentar

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că soluțiile din Regulamentul Camerelor, de revocare a președintelui, ca de altfel a oricărui membru, la diverse inițiative parlamentare, sunt neconstituționale. Astfel, prin Decizia nr. 46/1994 privind constituționalitatea Regulamentului Senatului, Curtea Constituțională a statuat că "Posibilitatea oricărui grup parlamentar de a face această cerere, și nu doar a celui al cărui reprezentant este membrul, este contrară dispozițiilor art. 61 alin. (5) din Constituție [devenit art. 64 alin. (5) din Constituția republicată, ca urmare a

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
și principiilor constituționale și nici limitelor de reglementare stabilite prin Constituție. Astfel, prevederile regulamentelor Camerelor Parlamentului sunt constituționale în măsura în care respectă principiile constituționale, își însușesc cu fidelitate normele de organizare și funcționare stabilite expres în Constituție și, așa cum Curtea Constituțională a statuat prin deciziile nr. 45/1994 și nr. 46/1994, privesc numai organizarea internă și funcționarea acestora. 1. În lumina acestor principii Curtea constată că prevederile art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 31, art. 38 alin. (1) și

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral și interesele cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă. c) Statuând, prin dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente înainte de expirarea mandatului, Constituția lasă Parlamentului libertatea de a reglementa condițiile și procedurile în care poate avea loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituționale și legale

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
nr. 46/1994 și nr. 62/2005, citate mai sus. Astfel, prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituționalitatea Regulamentului Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994), Curtea Constituțională a statuat următoarele: "Potrivit art. 22 din regulament, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de un grup parlamentar. Posibilitatea oricărui grup parlamentar de a face această cerere, și nu doar a celui al cărui reprezentant este membrul

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
5) din Constituție." În același sens, prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005), Curtea Constituțională a statuat următoarele: "Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puțin o treime din

DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171732_a_173061]
Corola-website/Law/171763_a_173092

se poate adresa instanței de judecată, fiind obligată să se adreseze persoanei juridice deținătoare a imobilului. Analizând aceste susțineri, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente: Prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , republicată, statuează asupra principiului restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din lege, imobilele - terenuri

DECIZIE nr. 549 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171763_a_173092]
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, sau Decizia nr. 272 din 24 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 11 august 2004. Prin aceste decizii Curtea a statuat că jurisdicțiile speciale administrative reprezintă o activitate jurisdicțională realizată de un organ de jurisdicție ce funcționează în cadrul unei instituții a administrației publice sau al unor autorități administrative autonome, ce se desfășoară conform procedurii imperative prevăzute printr-o lege specială, procedură

DECIZIE nr. 549 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171763_a_173092]
Corola-website/Law/171753_a_173082

din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, și nr. 202 din 4 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 6 noiembrie 2002, a statuat că dispozițiile acestui act normativ sunt în concordanță cu prevederile constituționale și internaționale invocate ca fiind încălcate și în prezenta cauză. Astfel, Curtea a constatat că "ordonanța a cărei constituționalitate este contestată are o evidentă finalitate de protecție a patrimoniului

DECIZIE nr. 529 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171753_a_173082]
a debitorului nu este singulară în legislația execuțională, fiind amintite în acest sens prevederile art. 406 din Codul de procedură civilă, prin care se prevede exceptarea de la urmărirea silită a unor bunuri ale debitorului și ale familiei acestuia. Curtea a statuat, totodată, că instituirea anumitor restricții, impuse de rațiuni evidente, în valorificarea dreptului creditorului nu înseamnă negarea posibilității acestuia de a și-l realiza, tot așa cum instituirea unor termene pentru introducerea unei acțiuni sau pentru exercitarea căilor de atac nu semnifică

DECIZIE nr. 529 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171753_a_173082]
Corola-website/Law/171781_a_173110

Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a statuat că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a art. 31, 32, 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit.

DECIZIE nr. 547 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171781_a_173110]
ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005, și Decizia nr. 120 din 1 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 25 aprilie 2005, Curtea a statuat că textele legale criticate nu încalcă principiul constituțional al accesului liber la justiție și al dreptului la apărare. Aceasta deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință

DECIZIE nr. 547 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171781_a_173110]
de recuzare determină o restrângere nejustificată a accesului liber la justiție și a dreptului la apărare, aducându-se astfel atingere art. 13, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa mai sus menționată, dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 21, care consacră accesul liber la justiție, și nici ale art. 24, care garantează dreptul la apărare. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108

DECIZIE nr. 547 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171781_a_173110]
Corola-website/Law/171815_a_173144

comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formulă punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în jurisprudența să, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 55-61 din secțiunea a II-a, cu denumirea "Strămutarea judecării cauzei penale", din cap. ÎI titlul ÎI "Competența" al părții generale a Codului de procedură penală respectă normele care definesc un proces echitabil, precum și principiul asigurării dreptului

DECIZIE nr. 528 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. 1, art. 57 alin. 1 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171815_a_173144]