10,247 matches
-
manifestă pentru captarea atenției factorilor mass media, fie prin legături coerente de cooperare, fie prin operațiuni punctuale, prin pseudoevenimente (Boorstin) care vor atrage acoperirea mediatică prin caracterul lor spectacular, fie răspîndind "mici fraze" care își vor face auzită vocea prin intermediul undelor. Vedem deci că, prin diversificarea tehnicilor și prin generalizarea utilizării lor, reglementarea campaniilor electorale s-a dezvoltat în numeroase direcții precum sondajele, publicitatea și, mai ales, întrebuințarea mijloacelor audiovizuale. Metodele folosite în campaniile electorale au fost raționalizate în cadrul pregătirii și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Total 45 ore 10' 47 ore 55' 49 ore 42' 52 ore 51 195 ore 38' Constatăm că situația de criză consecutivă, de la începutul lunii august, generată de anexarea Kuweitului de Irak, se traduce într-o prezență sporită pe calea undelor a puterii executive, prezență de care "profită" mai întîi președintele și apoi guvernul. Cu toate acestea, se remarcă foarte clar supremația guvernului și sînt confirmate observațiile făcute între 1976 și 1985. Timpul de intervenție guvernamentală prezintă mereu o importanță aparte
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reflecția să asupra artei cu o practică poetica specifică, în funcție de care Ion Barbu își dezvoltă proprii tropi cosmologici și estetici. Obscuritatea "Veghii lui Roderick Usher" are, se pare, ceva din misterul spectral al luminii. Uneori, suprapunerea unor anumite lungimi de unda luminoasă generează, mai curând, umbră și întuneric 11. Ori, aceste "ocoliri tremurătoare" nu au menirea decât de a recupera, cât mai mult, din stranietatea ascunsă a viziunii sale asupra creației. Universul că un poem "Visăm să călătorim prin univers. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lui. Scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor - cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din undă izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai că albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare să creeze ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rupi legăturile cu habitudinile științifice, care răspund exigentelor fundamentale ale gândirii, să agresezi spiritul, să urci pantă naturală a inteligenței"39 Ion Barbu însuși crede că există o limbă a poeziei, o limbă universală; sau un dar de a recepta undă lirica [s.n.]"40. Modelata mai ales după necesitățile unui sensus communis, limba, spune Bergson, a devenit un fel "voal" care se așază între noi și lume - "generalitățile, simbolurile, chiar tipurile, sunt moneda de schimb a percepției cotidiene"41 - convenționalitatea ei
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nostru, "comentat" poetic în "Dioptrie", si desemnează o lectură inadecvată a realului (care este continuă devenire), pentru că pierde din vedere tocmai unitatea ei, la fel cum fascicolul alb de lumină se divizează într-o puzderie de culori (de lunginimi de unda diferite) la trecerea printr-o prisma: "Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fiecărui participant să constate că nu era izolat. Mitingul scoate opoziția din zona comunicării prudente, șoptite și subversive, și o situează în zona libertății asumate în comun. Imposibil de ocolit de către mass-media, inclusiv de către televiziune, mitingurile se auto-propagă ca o undă de șoc, dinspre Timișoara și București în toate marile centre urbane, apoi și în orașe mai mici, reprezentând principala formă de comunicare politică a Opoziției în acești ani. Exploatând pervers această caracteristică, purtătorul de cuvânt al guvernului FSN, Bogdan Balthazar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al PSD. Câștigător al unui nou mandat de primar general în alegerile locale din 2004, cu promisiunea solemnă de a îndeplini integral programul pe care până atunci nu l-ar fi putut realiza din vina conslierilor PSD, Băsescu crează o undă de șoc cu doar câteva zile înainte de începutul campaniei pentru alegerile prezidențiale, înlocuindu-l în hohote de plâns pe Theodor Stolojan, declarat bolnav, în calitate de candidat unic al Alianței DA pentru alegerile prezidențiale. În alegerile parlamentare din 2004, PSD a câștigat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ironice, prozei îi lipsesc atât frenezia carnavalescă ori ludică, cât și grandilocvența ori exploziile sumbre. G. cultivă un anumit patos auster, implicit, aproape criptat: cel al cotidianului prozaic, observat cu autenticitate, într-o viziune predominant „rece”, ușor înflorită de o undă de romantism și sentimentalism. Textualismul practicat rezidă în deconspirarea intermitentă a iluziei referențiale, în autocomentariu, în desfacerea la vedere a mașinăriei textuale, operată cu grație și precizie, ingeniozitate, iscusință. Textul nu e însă ludic-autodistructiv și ar putea fi afiliat mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
sunt date” Ț B. Tomașevski);subiectul particularizează și individualizează motivele unei opere care se bazează pe narațiune (epică sau dramatică); - subiectul este firul narativ al operei; nu operăm cu acest termen în operele lirice, chiar dacă, să zicem, am intui o „undă” de narațiune au dacă întâlnim personaje; (!!) personajul Ț într-o astfel de situație Țeste un simbol, iar firul narativ este o modalitate de evidențiere a semnificațiilor artistice; (deci) sunt excluse verbe ca: „a povesti”, „a relata”, „a nara”, „a înfățișa
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă, titlul este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de bază despre care se va vorbi în doină; - deși eminamente lirică, doina trădează genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția profesorului, București, 1974; Războiul undelor (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1974; Damen-vals, București, 1975; Sub aripa vântului de noapte, București, 1979; Întâmplări ciudate la miezul nopții, București, 1984; Aventurile unui soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975, 259; Eugen Teodoru, Talent și fantezie, SPM, 1985, 24; Cândroveanu, Lit. rom., 166-167; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975, 259; Eugen Teodoru, Talent și fantezie, SPM, 1985, 24; Cândroveanu, Lit. rom., 166-167; Dicț. scriit. rom., III, 190-191; Firan, Profiluri, II, 59-61
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi mortală pentru societatea ce ar pune-o în practică?" (Durkheim, 1980, p. 35) [1911]. Mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez - liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj ce evocă Fericirile biblice (Matei, 5:3-11), poetul declamă: "Fericiți cei de mâine. Ei din mustul ce fierbe astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă. Descrierea pe care Blaga o face inconștientului merită reprodusă in toto, ca mostră extinsă a unei poetici filosofice fără semăn în tradiția scrierii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de vedere. Personajul feminin își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase proteste și mișcări 282 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 283 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 284 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul fanteziei și utopiei vremurilor trecute: „Este o poveste despre un timp îndepărtat când un cavaler violator putea fi transformat într un soț supus, o bătrână decrepită își poate redobândi frăgezimea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând „fericirea” pe care o va gusta alături de femeia dorită, profitând de naivitatea soțului ) nu are nimic din aspectul unui ascet: „frumos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deșert. 2. „DOSARUL MAIORESCU“ Foarte puțin convingător este Călin L. Cernăianu atunci când vrea să demonstreze izolarea lui Mihai Eminescu de familia sa în vara lui 1883, de către Titu Maiorescu. Repet: și mie mi-ar plăcea să fie adevărat, simt oarecum unda bănuielii plutind în aer dar argumentele sunt strâmbe și trebuie să închid ochii, să tac, să aștept eventuale probe noi, și să-i atrag atenția autorului „Conjurației anti Eminescu” asupra unei consecințe posibile a acestui mod de abordare ca a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acea "coincidentia oppositōrum" dintre cer și pământ, sonoritatea muzicală fiind înțeleasă drept "comuniune a macrocosmosului și microcosmosului". 109 Astfel, plecând de la interdependența microcosm macrocosm, evidențiind permanenta comunicare dintre lumea interioară și trăirea exterioară, Wittgenstein consideră că "gândirea muzicală, notele muzicale, undele sonore, toate se găsesc, unele față de celelalte, în acea relație internă de reprezentare care există între limbaj și lume." 110 În mentalitatea populară românească, "muzica" îl însoțește pe om, în viața de zi cu zi, tămăduind, dar și înveșnicind trăirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu pâine și sare, ținând o oală nouă în mâna dreaptă, face trei metanii, "în contra curgerii apei", aruncă în undele apei cu pâine și cu sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare, / Eu te sorocesc / Tot cu pâine și cu sare / Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
intuitive despre profesor pe baza cărora emit rapid și inconștient judecăți despre acesta, adesea incorecte. Cu alte cuvinte, elevii sunt convinși că așa cum se poartă un profesor la prima întâlnire se va purta până la sfârșitul anului școlar. Datorită efectului de undă sau de aură, profesorii, care la primul contact cu elevii sunt prietenoși, sociabili, carismatici, atrăgători, primesc din partea elevilor etichete care exprimă competența, inteligența, profesionalismul etc. Ținând cont de semnificația primei impresii pe care o creează, profesorul învăță să se controleze
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]