101,224 matches
-
între 1920 și 1939. Societatea supraveghea Curtea Permanentă de Justiție Internațională și alte câteva agenții și comisii înființate pentru a face față problemelor internaționale urgente. Printre acestea se numărau Comisia pentru Dezarmare, Organizația Sănătății, Organizația Internațională a Muncii, Comisia de Mandate, Comisia Internațională de Cooperare Intelectuală (precursor al UNESCO), Consiliul Permanent Central al Opiului, Comisia pentru Refugiați și Comisia pentru Sclavie. O parte din aceste instituții au transferate Organizației Națiunilor Unite după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial; Organizația Internațională
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
fost Luxemburg, pe 30 aprilie 1942. Brazilia a fost primul membru fondator care s-a retras (14 iunie 1926), iar Haiti a fost ultimul (aprilie 1942). Irak, alăturându-se în 1932, a fost primul membru al Societății care fusese anterior mandat al Societății Națiunilor. După sfârșitul Primului Război Mondial, puterile Aliate se confruntau cu problema eliminării fostelor colonii germane din Africa și din Pacific și a câtorva provincii ne-turcești ale Imperiului Otoman. Conferința de Pace a adoptat principiul că aceste teritorii trebuie
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Pacific și a câtorva provincii ne-turcești ale Imperiului Otoman. Conferința de Pace a adoptat principiul că aceste teritorii trebuie administrate de diferite guverne în numele Societății - un sistem de responsabilitate națională supusă supravegherii internaționale. Acest plan, definit ca sistemul de mandat, a fost adoptat de „Consiliul celor Zece” pe 30 ianuarie 1919 și transmis la Societatea Națiunilor. Mandatele Societății Națiunilor au fost stabilite în Articolul 22 al Pactului Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
aceste teritorii trebuie administrate de diferite guverne în numele Societății - un sistem de responsabilitate națională supusă supravegherii internaționale. Acest plan, definit ca sistemul de mandat, a fost adoptat de „Consiliul celor Zece” pe 30 ianuarie 1919 și transmis la Societatea Națiunilor. Mandatele Societății Națiunilor au fost stabilite în Articolul 22 al Pactului Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de asemenea, plebiscite în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
internaționale. Acest plan, definit ca sistemul de mandat, a fost adoptat de „Consiliul celor Zece” pe 30 ianuarie 1919 și transmis la Societatea Națiunilor. Mandatele Societății Națiunilor au fost stabilite în Articolul 22 al Pactului Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de asemenea, plebiscite în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau trei tipuri de clasificare a mandatelor: A, B și C. Mandatele de clasa A (aplicată părților
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
plan, definit ca sistemul de mandat, a fost adoptat de „Consiliul celor Zece” pe 30 ianuarie 1919 și transmis la Societatea Națiunilor. Mandatele Societății Națiunilor au fost stabilite în Articolul 22 al Pactului Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de asemenea, plebiscite în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau trei tipuri de clasificare a mandatelor: A, B și C. Mandatele de clasa A (aplicată părților din vechiul
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
în Articolul 22 al Pactului Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de asemenea, plebiscite în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau trei tipuri de clasificare a mandatelor: A, B și C. Mandatele de clasa A (aplicată părților din vechiul Imperiu Otoman) erau anumite comunități care au Mandatele de clasa B erau aplicate fostelor colonii germane pentru care Societatea și-a asumat responsabilitatea după sfârșitul Primului Război Mondial. Descrise ca
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Societății Națiunilor. Comisia Permanentă de Mandate supraveghea mandatele Societății Națiunilor, și organiza, de asemenea, plebiscite în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau trei tipuri de clasificare a mandatelor: A, B și C. Mandatele de clasa A (aplicată părților din vechiul Imperiu Otoman) erau anumite comunități care au Mandatele de clasa B erau aplicate fostelor colonii germane pentru care Societatea și-a asumat responsabilitatea după sfârșitul Primului Război Mondial. Descrise ca „popoare”, Societatea afirma că erau
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
în teritoriile disputate, astfel încât locuitorii să poată alege cărei țări vor să se alăture. Existau trei tipuri de clasificare a mandatelor: A, B și C. Mandatele de clasa A (aplicată părților din vechiul Imperiu Otoman) erau anumite comunități care au Mandatele de clasa B erau aplicate fostelor colonii germane pentru care Societatea și-a asumat responsabilitatea după sfârșitul Primului Război Mondial. Descrise ca „popoare”, Societatea afirma că erau Africa de Sud-Vest și anumite insule ale Pacificului de Sud erau administrate de membrii Societății
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
B erau aplicate fostelor colonii germane pentru care Societatea și-a asumat responsabilitatea după sfârșitul Primului Război Mondial. Descrise ca „popoare”, Societatea afirma că erau Africa de Sud-Vest și anumite insule ale Pacificului de Sud erau administrate de membrii Societății sub un mandat de clasă C. Acestea erau clasificate ca „teritorii” Teritoriile erau guvernate de Puterile Mandatare, precum Regatul Unit în cazul mandatului pentru Palestina și Uniunea Africii de Sud, în cazul Africii de Sud-Vest, până când teritoriile erau considerate capabile să se autoguverneze. Existau paisprezece
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
afirma că erau Africa de Sud-Vest și anumite insule ale Pacificului de Sud erau administrate de membrii Societății sub un mandat de clasă C. Acestea erau clasificate ca „teritorii” Teritoriile erau guvernate de Puterile Mandatare, precum Regatul Unit în cazul mandatului pentru Palestina și Uniunea Africii de Sud, în cazul Africii de Sud-Vest, până când teritoriile erau considerate capabile să se autoguverneze. Existau paisprezece mandate de teritorii împărțite între cele șase Puteri Mandatare ale Regatului Unit, Franței, Belgiei, Noii Zeelande, Australiei și Japoniei. Cu excepția
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
de clasă C. Acestea erau clasificate ca „teritorii” Teritoriile erau guvernate de Puterile Mandatare, precum Regatul Unit în cazul mandatului pentru Palestina și Uniunea Africii de Sud, în cazul Africii de Sud-Vest, până când teritoriile erau considerate capabile să se autoguverneze. Existau paisprezece mandate de teritorii împărțite între cele șase Puteri Mandatare ale Regatului Unit, Franței, Belgiei, Noii Zeelande, Australiei și Japoniei. Cu excepția Regatului Irakului, care s-a alăturat Societății în 3 octombrie 1932, aceste teritorii nu și-au obținut independența până după al
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
și Japoniei. Cu excepția Regatului Irakului, care s-a alăturat Societății în 3 octombrie 1932, aceste teritorii nu și-au obținut independența până după al Doilea Război Mondial, un proces care nu s-a terminat până în 1990. În urma desființării Societății, majoritatea mandatelor au devenite protectorate ONU. În plus față de mandate, Societatea însăși guverna Teritoriul Saar Basin timp de 15 ani, înainte să fie înapoiată Germaniei, ca urmare a unui plebiscit, și Orașul Liber Danzig (în prezent Gdańsk, Polonia) de la 15 noiembrie 1920
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
alăturat Societății în 3 octombrie 1932, aceste teritorii nu și-au obținut independența până după al Doilea Război Mondial, un proces care nu s-a terminat până în 1990. În urma desființării Societății, majoritatea mandatelor au devenite protectorate ONU. În plus față de mandate, Societatea însăși guverna Teritoriul Saar Basin timp de 15 ani, înainte să fie înapoiată Germaniei, ca urmare a unui plebiscit, și Orașul Liber Danzig (în prezent Gdańsk, Polonia) de la 15 noiembrie 1920 la 1 septembrie 1939. Urmările Primului Război Mondial înregistrează și
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
de Consiliul Societății pe 14 martie 1924 și. apoi, de Puterile Aliate și Lituania. Republica Hatay a fost o entitate de tranziție politică care a exista oficial din 7 septembrie 1938 până pe 29 iunie 1939 pe teritoriul sangeacului Alexandretta sub Mandatul francez pentru Siria. Pe 29 iunie 1939, statul a fost anexat de Turcia, prin consimțământul Franței. În 1926, Societatea a rezolvat disputa asupra controlului fostei provincii otomane Mosul între Regatul Irakului și Republica Turcia. Potrivit autorităților britanice, cărora li s-
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Siria. Pe 29 iunie 1939, statul a fost anexat de Turcia, prin consimțământul Franței. În 1926, Societatea a rezolvat disputa asupra controlului fostei provincii otomane Mosul între Regatul Irakului și Republica Turcia. Potrivit autorităților britanice, cărora li s-a acordat mandat pentru Irak, în 1920, și, prin urmare, reprezentau Irakul în afacerile externe, Mosul aparținea Irakului; pe de altă parte, noua republică turcă pretindea provincia ca parte din nucleul istoric. O comisie de anchetare a Societății Națiunilor cu membrii belgieni, maghiari
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
Mosul nu dorea să facă parte din Turcia sau Irak, dar fiindcă erau nevoiți să decidă, au ales să facă parte din Irak. În 1925, comisia recomandase ca regiunea să rămână parte a Irakului, cu condiția ca britanicii vor păstra mandatul asupra Irakului pentru încă 25 de ani, pentru a asigura drepturile autonome ale populației kurde. Consiliul Societății a adoptat propunerea iar la 16 decembrie 1925 a hotărât să acorde Mosul Irakului. Deși Turcia a acceptat arbitrajul Societății Națiunilor în Tratatul
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
distinctiv pe 5 iunie 1926, care a respectat, în cea mai mare parte, decizia Societății Națiunilor și a atribuit Mosul Irakului. Totuși, s-a căzut de acord ca Irakul să poată adera la Societate în următorii 25 de ani iar mandatul va lua sfârșit odată ce va deveni membru. După sfârșitul Primului Război Mondial, Polonia și Lituania și-au redobândit independența însă cele două duceau o dispută asupra granițelor. În timpul Războiului Polono-Sovietic, Lituania a încheiat un tratat de pace cu Uniunea Sovietică, prin care
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
primar au loc în ianuarie 2014. Partidul Socialist European (PSE) își organizează următorul Congres la București pe 28 și 29 septembrie 2012. Aceste congrese sunt organizate la doi ani și jumătate, o dată în anul alegerilor europene și o dată la jumatatea mandatului. Congresul de la București din septembrie urmărește să aleagă un nou lider și să pregătească alegerile europene din 2014. Acest congres urmează, de asemenea, să adopte un proces prezentat de socialiști ca fiind "mai democratic și mai transparent" pentru alegerea candidatului
Partidul Socialiștilor Europeni () [Corola-website/Science/302111_a_303440]
-
Ca urmare a semnării acestui document, regimul anticonstituțional și separatist, care s-a instaurat prin distrugerea structurilor de stat moldovene, a căpătat de la Republica Moldova dreptul de a utiliza propria ștampilă vamală cu inscripția: "Republica Moldova. Vama Tiraspol". În ultimul an de mandat, Snegur a intrat în conflict cu conducerea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM). În aprilie 1995, președintele țării a venit cu o inițiativă legislativă privind denumirea limbii oficiale a statului (prin care se dorea revenirea la denumirea de ”limba română
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
ales Serafim Urechean, pe atunci primarul general al municipiului Chișinău. În cadrul alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 a mers împreună cu Partidul Democrat din Moldova (PDM) al lui Dumitru Diacov și cu Partidul Social-Liberal (PSL) în cadrul Blocului "Moldova Democrată", obținând 23 mandate de deputat (dintr-un număr de 34 mandate obținute de întregul cartel electoral). Totuși, în octombrie 2006 doar 13 deputați mai rămâneau membri ai fracțiunii parlamentare a Alianței "Moldova Noastră". În prezent, Mircea Snegur este membru al președinte al Partidului
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
municipiului Chișinău. În cadrul alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 a mers împreună cu Partidul Democrat din Moldova (PDM) al lui Dumitru Diacov și cu Partidul Social-Liberal (PSL) în cadrul Blocului "Moldova Democrată", obținând 23 mandate de deputat (dintr-un număr de 34 mandate obținute de întregul cartel electoral). Totuși, în octombrie 2006 doar 13 deputați mai rămâneau membri ai fracțiunii parlamentare a Alianței "Moldova Noastră". În prezent, Mircea Snegur este membru al președinte al Partidului Alianța "Moldova Noastră" (PAMN), dar nu deține funcții
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
de forțele guvernamentale fidele guvernului de la Sarajevo se reducea la enclave asediate și la un teritoriu controlat împreună cu forțele militare ale croaților bosniaci în centrul Bosniei. Organizația Națiunilor Unite desfășoară forțe de menținere a păcii (UNPROFOR), însă acestea au un mandat limitat astfel că nu au fost capabile să împiedice comiterea unor atrocități de către combatanți. Anul 1993 reprezintă momentul culminant al războiului din Bosnia deoarece alianța inițială dintre bosniaci și croați se destramă și au loc câteva conflicte paralele. Astfel, în
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
a fost adesea considerat ca "liderul lumii libere" (conform originalului din engleză, "the leader of the "), perifrază cu care este încă cotat astăzi. Președintele Statelor Unite nu este ales direct de către poporul american ci indirect prin intermediul unui Colegiu Electoral pentru un mandat de patru ani și este unul dintre singurii doi ofițeri federial aleși la nivel național, alături de Vicepreședintele Statelor Unite. Cel de-al 22-lea amendament, adoptat în 1951 interzice oricui să fie ales ca președinte pentru un al treilea mandat. Interzice
Președinte al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302134_a_303463]
-
un mandat de patru ani și este unul dintre singurii doi ofițeri federial aleși la nivel național, alături de Vicepreședintele Statelor Unite. Cel de-al 22-lea amendament, adoptat în 1951 interzice oricui să fie ales ca președinte pentru un al treilea mandat. Interzice de asemenea ca o persoană să fie ales pentru mai mult de un mandat dacă înainte a îndeplinit funcția de președinte sau președinte interimar pentru mai mult de doi ani în mandatul de președinte al altei persoane. În total
Președinte al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302134_a_303463]