9,949 matches
-
dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas același, calm și încrezător. S-a căsătorit apoi, construindu-și o familie model, în spiritul Proniei Divine, și nu s-a înstrăinat de lumea și linia legionară. În anul 1948 a fost din nou întemnițat în cadrul vechii condamnări de 10 ani Temniță Grea. L-am întâlnit și după anul 1964, când s-au făcut marile eliberări ale condamnaților politici. El s-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
betonat precum groapa Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, Fortul 13 Jilava. Câmpiile, tărâm veșnic al românului, cu câmpuri roditoare și codrii de brazi, cu ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna și dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Am primit osânda și moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința. Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar putea adăuga multe. Mișcarea Legionară este interzisă. Istoria ei este falsificată. Se simte. Cine nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și diadema frunții gospodarului și temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am trăit și clădit secole, ceea ce avem azi spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C. Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh. Ciuhandu, Silviu Dragomir, V. Oprescu-Spineni. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
merită o analiză aprofundată, care să deconstruiască corect dihotomia clasică. Am arătat că pictorii simboliști utilizează elemente specifice tradiției, de la tradiția în pictură a decorativismului bizantin, la elemente de folclor, conferindu-le însă un caracter modern, adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă, de pildă, în Pasărea măiastră. Un astfel de dialog între tradiția picturii bizantine, care include și o viziune ortodoxistă și tema favorită decadentismului, cea a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui lac, cu un buchet de flori în mână, florile o înconjoară din toate părțile. Pe malul celălalt se văd umbre difuze, siluete albe, inconsistente, elfice. Acest efect de difuzie îndepărtează și mai mult dimensiunea contignetului de care Ofelia se înstrăinează. De aici rezidă un sentiment al insolitării, într-o lectură simbolică, apa o desparte deja pe Ofelia de planul realității. În același timp, ceea ce se vede pe celălalt mal poate fi foarte bine o proiecție iluzorie, nebuloasă a fetei. Acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant, poetul rătăcește singur, Înstrăinat de ceilalți, fără putința de a comunica cu lumea din jur, motivul singurătății asociindu-se cu izolarea, Înstrăinarea, imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia constituie un refugiu, casa ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doi căței; i-a pus În lanț, ca să se Înrăiască și-i asmuțea asupra porcilor, bucurându-se când vedea cum scot sânge din urechile grăsunilor; se simțea astfel mai În siguranță. Ana vede că bărbatul ei este Îngândurat, că se Înstrăinează de ea și de copii, se făcuse mai de tot ursuz, se enerva din nimic, nu mai zâmbea ca Înainte; ea se temea să-1 Întrebe ce are, că se mânia ușor. Într-o joi, a venit la han o turmă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci, cai și bani În ladă. Dar se temea că Lică Îl caută pe arândaș ca să pună alt hangiu la Moara cu noroc. Se simțea singur și părăsit, se Înstrăinase de Ana, acum mai veselă ca Înainte; nu mai simțea bucurie când vedea chipul frumos și o acuza că nu-l Înțelege și nu-i stă aproape. Noaptea n-a putut dormi, era chinuit de griji; l-a Întrerupt din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de către comunitate și parohii prin încheierea actelor și formelor fixate de lege și arătate în aceste instrucțiuni. 3) Efectuarea primirii efectelor de către autoritățile militare și transportul lor către depozitele armatei, veghind cu cea mai mare atenție de a nu se înstrăina sau schimba efectele adunate. 4) Va controla și stabili cauzele întârzierii predărilor de efecte precum și actelor impuse de Lege (certificatele fiscale și tabelele nominale de evrei aflați înscriși în registrele comunității și Biroului Populației), luând în acest scop contact cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce a însemnat această ocupațiune și care au fost consecințele ei, ne-am permis să arătăm mai sus. O populațiune zdruncinată, ale cărei economii s'au irosit, ale cărei obiecte de valoare au fost confiscate sau au trebuit să fie înstrăinate. În Bucovina de Nord au fost deposedați de la întreprinderile lor industriale și comerciale cu ziua de 28 Iunie 1940. Aci evreii, proprietari urbani, au pierdut folosința proprietăților lor cu ziua aceea. O estimație aproximativă trebuie să arate că prestațiunile ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se știe, promisiunile imperiale conținute în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie Corpaci. La numele lor de botez și-au adăogat ca nume de familie prenumele tatălui, Sârghie, printre ei și un Sandul Sârghie, preot la biserica lui Conachi din Siliște. Se înțelege, cred, că cei doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni. După cum se constată, în acești primi trei bătrâni erau 20 de părți, respectiv de familii. Bătrânul Fetion revenise cândva, în cea mai mare parte, unui mic dregător local, pe nume Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]