10,866 matches
-
culturală; implicarea empatică (nivel optim de implicare) se bazează pe un interes natural al membrilor familiei, unii față de alții. Sunt protectivi unul față de celălalt. Implicarea empatică este un semn și un izvor de reziliență a familiei. Adecvarea nivelului de implicare afectivă și activă este evidențiată la confruntarea membrilor familiei cu societatea (prieteni, colegi, vecini, comunitate), la ieșirea din familie. Pentru copil, domeniul puternic influențat de implicarea familiei este conturat de performanța școlară a copilului, de rezultatele lui educaționale, în grădiniță și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de corespondență perfectă între numărul formelor și cel al ideilor, limbile sunt fie prea bogate, fie prea sărace. Categoriile gramaticale care exprimă acest dezechilibru permanent sunt cele ale sinonimiei, paronimiei și polisemiei pe care Herder le explică prin intervenția factorului afectiv. Sinonimele apar în momentul în care ființa umană își transcrie senzațiile, numărul cuvintelor care se referă la același lucru, ilustrând multiplicitatea pozițiilor și atitudinilor ființei în fața lumii: există mai multe cuvinte pentru un singur obiect sau fenomen pentru că sunt mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și atitudinilor ființei în fața lumii: există mai multe cuvinte pentru un singur obiect sau fenomen pentru că sunt mai multe maniere de a-l percepe și de a-i experimenta prezența. Polisemia se datorează emotivității umane care asimilează sub același unghi afectiv expresii diferite, proiectând metaforic conținuturile unui cuvânt asupra altuia, transferând și condensând semnificații. Perspectiva din care sunt făcute aceste observații e genetică - se vorbește despre origine, despre felul în care se formează reprezentările sonore în limbă, despre nașterea cuvintelor. Însă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de păcate"119. Ca să rezum, perlele sau mărgăritarele sunt o figură a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demografie și la teritoriu, la numărul indivizilor capabili, la spațiile și materiile favorabile literaturii, adică la realități fizice, observabile pe cale empirică. Treizeci de ani mai târziu, în centrul activității literare ajung realitățile morale: chemarea sau aplecarea, predispoziția facultăților psihice, angajamentele afective. Problema scriitorilor de la 1870 nu mai e cifra brută a indivizilor care fac sau se interesează de literatură, ci masa spirituală, pasiunile care sunt antrenate în creația și consumul de opere. În decurs de câteva decenii, literatura română își schimbă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
periferic și unei culturi inventate în secolul al XIX-lea sau, altfel spus, regimul specific în care o literatură nouă gestionează factorul sufletesc 12. 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna Putem identifica aproape fără efort sursele investiției afective în literatură la începuturile culturii moderne românești. Primele forme de angajament pasional în producția și consumul de opere s-au obținut prin reciclarea unor elemente de reprezentare deja existente. După cum se poate bănui, literații au construit figurile dorinței literare din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
important să subliniem rolul discursului religios în această transformare. Un vocabular la care avea acces și cultura română în stadiul ei incipient a făcut din emulație un sentiment interesant pentru fenomenele caracteristice modernității. Calitatea sa de a denumi un angajament afectiv, fără a presupune în același timp și obligația înțelegerii, îl făcea în mod particular potrivit pentru multiplele forme de democratizare a practicilor specifice secolului al XIX-lea și noilor culturi emergente 22. A iubi ceea ce nu poți pricepe - aceasta a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noului domeniu al spiritului și cu atât mai puțin capabil să nutrească o dragoste avizată, chemarea spre literatură nu se putea baza pe cunoaștere, pe buna înțelegere a jocului literar, pe stăpânirea perfectă a tehnicilor de producție a operelor. Asumarea afectivă a gesturilor și a practicilor literare nu putea veni decât din stimularea irațională și nereflectată a unei dorințe. A te lăsa condus de râvnă e un mod de a intra în literatură purtat de patimă și fără înțelegere. Este ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții, pornește orbit ca ori de care altă patimă fără povățiutoriu 23. În același an, într-un text despre "Omul literat", Asachi avea să sublinieze pericolul geloziei care se ascunde în inima universului literar, ca o latură obscură a vehiculului afectiv care mobilizează pasiunea pentru literatură. Asemeni lui Bolliac, el vrea să reprezinte prin râvnitori mulțimea celor fac literatură și imaginează o vastă societate literară, care îi cuprinde pe cei care scriu, pe cei care citesc, dar și pe autorii morți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru activitatea literară. Trebuie deci să fim atenți la "străinii" care condiționează jocul literar. Literatura nu se naște într-o relație simplă, implicând cititori ori scriitori de o parte, și opere de cealaltă parte. Angajamentul literar presupune și un martor afectiv, o figură exterioară care prin dorința pe care o nutrește garantează forța însăși a implicării în jocul literar. Fără o fantasmă a "celuilalt" nu se poate imagina, în acel moment inaugural, mobilizarea literaturii. În 1831, când Heliade Rădulescu încerca să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să aibă negustorii lui, juriștii lui, bancherii lui, profesorii lui, jurnalele lui, arta lui"35. Ca să se pornească motoarele emulației era nevoie, pe mai multe etaje ale acțiunii literare, de organizarea geloziei. În aceste condiții a devenit posibil primul raport afectiv cu literatura, prima "aplecare" spre opere și spre scris. Heliade Rădulescu vorbește despre "dorința de a scrie". Asachi - despre "tinerii însuflețiți de dorință" și despre "patima" lor. Iar Barițiu echivalează cunoașterea literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care îl consideră îngrijorător este dispariția iubirii: "Vă plângeți neîncetat că nu sunteți destul de considerați de stat, că nu aveți destulă greutate în părerea politică și că nu sunteți iubiți". Și continuă, încercând să găsească justificări ale acestei investiții afective în mediul literar: "că nu sunteți iubiți este pricina că sunteți egoiști... Erau adorați profeții, pentru că avea o țintă, pentru că trăia adevărat în viitor și nesocotea era iubiți trubadurii pentru că era într-adevăr cavaleri"38. Într-adevăr, de ce iubești literatura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții consacrate. E o alegere interesantă, Mahomet nefiind niciun arhetip al eroului național și, cu atât mai puțin, un exponent al "germanității". Exemplul ne arată că nu temele naționaliste sunt definitorii pentru trăirea cu sens a vieții, ci puterea angajamentului afectiv, ardoarea, capacitatea eroului de a-și pune întreaga existență în slujba unei idei. Mahomet e cel care a crezut mai mult decât adversarii săi: Închipuiți-vă că bunăoară unui Mahomet [...] i-a intrat în cap că, hotărât, el e una
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
activităților care constituiau parcursul existențial. Prin doxa naționalistă, existențele au fost transformate în biografii, adică în trasee inteligibile, raportate la un ideal interior. În acest sens, "misiunea națională" a servit ca un cadru de referință pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea s-au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-au constituit și vocațiile "specializate", cum sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vor să-și reamintească pentru a se proteja. Am înțeles și am respectat această dorință, mai ales că domnul Vacariu publicase deja sub forma unor romane experiențele sale concentraționare. Interviurile transcrise nu pot reda nici tonalitatea și nici intensitatea trăirilor afective a celor intervievați din timpul discuțiilor. Mărturisesc că, împreună cu cel intervievat, am râs de multe ori de absurdul unor experiențe după cum de multe ori nu ne-am putut stăpâni lacrimile, revolta, stupoarea și indignarea. Or, bagajul afectiv a fost constant
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nici intensitatea trăirilor afective a celor intervievați din timpul discuțiilor. Mărturisesc că, împreună cu cel intervievat, am râs de multe ori de absurdul unor experiențe după cum de multe ori nu ne-am putut stăpâni lacrimile, revolta, stupoarea și indignarea. Or, bagajul afectiv a fost constant o barieră în obținerea de informații și date obiective: revolta, indignarea, stupoarea, tristețea, mâhnirea, dorința de răzbunare și alte afecte care nu s-au stins încă, sunt vii și intense, selectează, orientează și colorează prin ele însele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în continuarea dorinței lui Nestor. Situația lui Menelau este particulară: tocmai își căsătorește copii (căsătorie de care nu se va mai pomeni în continuare), care îl vor părăsi, îl vor lăsa singur (spre deosebire de Nestor căruia pare că îi invidiază anturajul afectiv), 1 4.209-21158, (p. 78, I). Pentru Menelau căsătoria este un prilej de tristețe legat de pierdere și ea îl duce cu gândul la înmormântare. Această pierdere îi aduce aminte de altele, cea a fratelui și a tovarășilor săi. În
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-și etala avuțiile), și în cele din urmă și mai ales pentru a-și satisface nevoia de avea un tovarăș, de schimbare, de divertisment, pentru a înlocui pierderea unei ființe dragi și-și a face din oaspete obiectul unei investiri afective neașteptate. Bineînțeles, reținerea forțată a oaspeților este universal condamnată. Courtin îi consacră un întreg paragraf amuzant în opera sa. Nou tratat despre politețea care se practică în Franța printre oamenii ce știu să poarte (1671)63: "În al doilea rând
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al drumului, viață dezordonată, înseamnă capriciile, hazardul, ocazia, precipitarea simțurilor. J. Sgard 229 a reamintit dublul sens al acestei noțiuni care implică, pe de o parte, îndepărtarea de o normă morală, pe de altă parte, o tulburare instantanee a vieții afective. Doamna necunoscută explică Hortense-ei în Rătăcirile inimile și minții de Crébillon că primele impresii ale dragostei periculoase se petrec "fără ca să-ți dai seama", că "mergem din rătăcire în rătăcire fără să prevedem asta și fără să o simțim", că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atențiile lor și frumusețea darului dar el descoperă și dependența, prețul de plătit. Copilul descoperă în raportul parental scandalul dragostei interesate. El le reproșează părinților, în dependența sa față de ei, intuiția unui preț de plătit, "inevitabilul târg care contaminează viața afectivă" și pe care Kafka o privește sub semnul murdăriei: " Drumul dragostei trece întotdeauna prin murdărie și suferința"547. În Scrisoare tatălui, Kafka nu încetează să-și mărturisească dificultatea de a asuma moștenirea paternă; el își poartă diferența ca o greutate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Teroarea creionului roșu, 2000, p. 133). Argumente pentru utilizarea metodelor de evaluare orală: reprezintă modalitatea cea mai simplă de comunicare între elevi și cadrul didactic; limbajul folosit în acțiunea educațională nu are numai o dimensiune informațională, cognitivă, ci și una afectivă; unele cunoștințe teoretice (denumiri și sintagme consacrate, concepții, teorii, principii) nu pot fi verificate în practică, în cazul acestora este necesară utilizarea metodelor verbale; conversația are o mare flexibilitate metodică, ceea ce îi permite cadrului didactic modelarea mesajului educațional în funcție de condițiile
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
încât să țină balanța judecății lor la același nivel în ciuda oboselii” (e vorba de evaluări de tip sumativ); obiectivitatea evaluărilor de acest tip este influențată de gradul diferit de dificultate a întrebărilor formulate, de la un elev la altul, variația stării afective a examinatorului, comportamente evaluative diferite în momente diferite; examenul oral nu poate evalua decât cu mare greutate aspecte precum caracterul, emotivitatea, adaptabilitatea, mai ales dacă aceste atribute sunt prost definite în plan operațional, cum se întâmplă adesea (Morissette D., Les
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai ales, în mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, câțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra. Cum a evoluat cariera dumneavoastră în Franța? Mi-am dat demisia din uzinele Renault după ce am găsit un alt post de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]