12,919 matches
-
probabilității evenimentului final din arborele evenimentelor adverse, construit pentru investigarea cauzelor evenimentului inițiator; ... c) prin analiza statistică a evenimentelor inițiatoare identice, înregistrate la un eșantion bogat de lucrări asemănătoare cu lucrarea analizată. ... (29) În cazul în care datele disponibile pentru barajul analizat sunt insuficiente și deci nici una din căile de la punctul (e) pentru determinare a probabilității de apariție a evenimentului inițiator identificat nu se poate aplica, se recurge la asimilarea probabilității anuale de apariție pentru anumite stări critice care conduc la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
formulate Descrierea verbală 5.3. Determinarea hidrografelor ruperii (35) Unda de rupere și viitura accidentală care îi urmează este inițiată de formarea unei breșe în frontul barat. Timpul în care se formează breșa și dimensiunile breșei depind de tipul de baraj și de mecanismul prin care se produce breșa. Caracteristicile proprii ale lucrării intervin, de asemenea, cu o pondere semnificativă. ... (36) Scenariul sau scenariile de formare a breșei corespund mecanismelor de rupere identificate și cuantificate prin probabilitățile anuale de apariție. Fiecărui
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
mecanismelor de rupere identificate și cuantificate prin probabilitățile anuale de apariție. Fiecărui scenariu îi corespunde un anumit hidrograf al ruperii, dependent de timpul de formare și de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) În cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin eroziune internă în corpul barajului calea preferențială de infiltrații se mărește prin antrenare de material până devine orificiu, apoi cavernă, umplutura se prăbușește și apare o breșe dreptunghiulară care se lărgește prin eroziune laterală. În primele faze breșa nu poate fi sesizată, după care se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
poate fi sesizată, după care se produce o rupere rapidă; ... c) la ruperea produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea prin alunecare pe talpă două-trei ploturi sunt antrenate spre aval după
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea prin alunecare pe talpă două-trei ploturi sunt antrenate spre aval după care breșa se poate extinde prin antrenarea succesivă a ploturilor vecine. Breșa inițială
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
instantaneu; ... c) la ruperea prin deversare peste coronament se produc eroziuni în aval, care destabilizează ploturile antrenând fie o alunecare spre aval, fie chiar răsturnarea. Breșa apare practic instantaneu, dar timpul de producere a ruperii este îndelungat. ... (39) În cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
apare practic instantaneu, dar timpul de producere a ruperii este îndelungat. ... (39) În cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
cazul barajelor arcuite, indiferent de mecanismul de cedare, ruperea este completă și practic instantanee. ... 5.3.2. Dimensiuni și timpi de formare a breșei (40) În cazul barajelor din pământ breșa are o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
o formă trapezoidală cu profunzimea egală cu înalțimea barajului. Timpul de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de formare a breșei este în cele mai multe cazuri mai mic de 3 ore. Dimensiunea finală a breșei are o dezvoltare la coronament de circa 3 ori mai mare ca înălțimea barajului și pante laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
laterale de 45° ... 60°. ... (41) În cazul barajelor de beton ruperea afectează 20...30 % dintre ploturi, iar timpul de producere este sub 10 minute. (42) Timpul de formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament pot rezista la o deversare cu o lamă de 0,30 ... 0,50 m timp de câteva ore, iar barajele din anrocamente pot rezista la o deversare cu o lamă de până la 1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
formare a breșei la ruperea prin deversarea coronamentului se determină ținând cont că barajele de pământ cu materiale coezive la coronament pot rezista la o deversare cu o lamă de 0,30 ... 0,50 m timp de câteva ore, iar barajele din anrocamente pot rezista la o deversare cu o lamă de până la 1 m, dar la acestea odată ce breșa s-a format aceasta crește foarte repede. ... (43) Dimensiunile finale ale breșelor formate prin eroziune internă pot fi stabilite în funcție de adâncimea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
pot rezista la o deversare cu o lamă de până la 1 m, dar la acestea odată ce breșa s-a format aceasta crește foarte repede. ... (43) Dimensiunile finale ale breșelor formate prin eroziune internă pot fi stabilite în funcție de adâncimea apei la baraj H(0) și de gradul de compactare al umpluturilor (vezi tabelul 5.3). ... Tabelul 5.3. Parametri breșelor formate prin eroziune internă Rezistența 5.3.3. Determinarea hidrografului undei de rupere (44) Hidrograful ruperii depinde de scenariul de formare a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
3.3. Determinarea hidrografului undei de rupere (44) Hidrograful ruperii depinde de scenariul de formare a breșei, de timpul de dezvoltare a acesteia și de condițiile de curgere din aval. Aceste elemente depind la rândul lor de alcătuirea constructivă a barajului analizat, de istoricul comportării acestuia și de condițiile naturale din amplasament - regim hidrologic și geologie. ... (45) Dacă breșa se formează ca urmare a deversării peste coronament debitul undei de rupere include și din debitul viiturii afluente în lac. Dacă ruperea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
apei din lac. ... (46) Hidrograful debitelor produse de rupere se determină asimilând scurgerea apei din lac cu o curgere peste un deversor cu prag lat, a cărui sarcină și dimensiuni se reevaluează la timpi succesivi de calcul. ... (47) În cazul barajelor de pământ omogene sau cu etanșare la paramentul amonte se admite ruperea progresivă. Se stabilesc viteza de creștere a adâncimii breșei și de extindere a acesteia considerând forma trapezoidală. Până la atingerea debitului maxim din hidrograful de rupere, care se produce
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de cele mai multe ori că sarcina hidraulică se menține constantă, după care se ține seama și de scăderea nivelului apei din lac pe măsură ce se produce evacuarea apei. După atingerea dimensiunilor maxime prognozate, breșa se menține constantă în timp. ... (48) În cazul barajelor de beton se atribuie un timp de rupere pentru un plot și se consideră că într-un interval scurt de timp (cca. 10 minute) breșa se dezvoltă după o lege liniară unică sau biliniară. Ruperea succesivă a celorlalte ploturi se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
majore, cu efecte bidimensionale semnificative; ... c) forma foarte neregulată a suprafeței libere și prezența șocurilor oblice; ... d) curgerea peste terenuri normal uscate, cu efecte disipative specifice; ... e) transportul în suspensie a materialului erodat din lac și eventual a fragmentelor din baraj; ... f) efectele de graniță la confluența cu afluenții. ... (52) Rezultatele studiului de inundabilitate se prezintă atât tabelar, cât și prin reprezentare pe hartă. Tabelele se întocmesc pentru fiecare secțiune transversală (localizată pe hartă) și cuprind cel puțin debitul inițial al
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
produsă ca urmare a viiturilor, consecințele ruperii se exprimă ca diferență între pierderile de vieți omenești și respectiv pagubele materiale provocate de unda de rupere și aceleași categorii de efecte produse de viitura tranzitată în aval în cazul în care barajul rezistă. Dacă ruperea se produce în condiții hidrologice normale, consecințele ruperii sunt egale cu cele produse de unda de rupere. ... (55) Dacă barajul analizat face parte dintr-o amenajare în cascadă, la consecințe se adaugă efectele din aval prin ruperea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de rupere și aceleași categorii de efecte produse de viitura tranzitată în aval în cazul în care barajul rezistă. Dacă ruperea se produce în condiții hidrologice normale, consecințele ruperii sunt egale cu cele produse de unda de rupere. ... (55) Dacă barajul analizat face parte dintr-o amenajare în cascadă, la consecințe se adaugă efectele din aval prin ruperea barajelor care nu pot prelua trecerea undei de rupere în condiții normale sau excepționale de exploatare. Dacă timpul o permite, se poate face
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
rezistă. Dacă ruperea se produce în condiții hidrologice normale, consecințele ruperii sunt egale cu cele produse de unda de rupere. ... (55) Dacă barajul analizat face parte dintr-o amenajare în cascadă, la consecințe se adaugă efectele din aval prin ruperea barajelor care nu pot prelua trecerea undei de rupere în condiții normale sau excepționale de exploatare. Dacă timpul o permite, se poate face pregolirea lacurilor din aval, care ușurează condițiile de tranzitare a undei de rupere. ... 5.5.1. Evaluarea pierderilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
o permite, se poate face pregolirea lacurilor din aval, care ușurează condițiile de tranzitare a undei de rupere. ... 5.5.1. Evaluarea pierderilor de vieți omenești (56) Pentru evaluarea pierderilor de vieți omenești potențial produse (PVO) în urma unei ruperi de baraj sunt necesare: ... a) determinarea populației expuse riscului (PER); ... b) aprecierea timpului disponibil pentru evacuare, în condițiile în care există sisteme de avertizare-alarmare și planuri de evacuare (T(e)). ... (57) Populația expusă riscului (PER) este populația aflată la momentul ruperii în interiorul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
patrimoniu în primul caz, respectiv pe baza costurilor depoluării și tratării efectelor asupra sănătății publice în al doilea caz. ... (69) Cuantificarea celorlalte efecte asupra mediului natural se poate face prin înțelegere între autoritățile de mediu și deținătorii de utilități cu baraje ținând seama că: ... a) multe efecte nu sunt explicite și imediate; ... b) efectele asupra ecosistemelor sunt uneori subtile și greu de cuantificat; ... c) atribuirea unor valori monetare este lipsită de temei în lipsa unei piețe; ... d) incertitudinile în evaluarea consecințelor de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
în lipsa unei piețe; ... d) incertitudinile în evaluarea consecințelor de ordinul doi sunt mai mari decît cele asociate pierderilor economice. ... Capitolul 6 EVALUAREA RISCULUI (1) Evaluarea riscului este etapa în care se decide dacă riscul estimat este în limite tolerabile și barajul se poate exploata fără restricții, sau, dimpotrivă, nivelul riscului este inacceptabil și se impun în primă urgență restricții de exploatare și ulterior intervenții constructive. ... (2) Riscul tolerabil, sau acceptat, este riscul exprimat explicit pe care societatea îl tolerează și îl
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
riscului este inacceptabil și se impun în primă urgență restricții de exploatare și ulterior intervenții constructive. ... (2) Riscul tolerabil, sau acceptat, este riscul exprimat explicit pe care societatea îl tolerează și îl impune prin reglementări speciale. ... (3) Evaluarea riscului pentru barajele aflate în fază de proiectare sau de execuție se face în paralel cu evaluare siguranței pe baze deterministe, utilizând normele și standardele în vigoare. Încadrarea exigențelor de performanță în limitele prescrise de norme conduce la "siguranță normată" și, prin extensie
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]