11,853 matches
-
de ofițer sfâșiată, cu genunchii goi, însângerați, mai mult într-un picior, abia se târa pe mijlocul drumului.. Un milițian, mai zelos, îl „îndemna” cu lovituri de picioare și paturi de armă, cu o sălbăticie greu de închipuit. El totuși, călca cu capul ținut drept, cu ochii sus, semeți, cu toată suferința îndurată.. decât să și-l aplece, să se umilească în fața călăilor comuniști. „Câtă mândrie !.. Ce moștenire.. de la străbunii lui !”, stai și te gândesti. Prin ochii lui negri, câte nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Știrea căzu ca trăsnetul.. De fapt, în anul ce-a trecut, la 15 octombrie, a început inventarierea întreprinderilor industriale și comerciale... Pregătirea pentru marile naționalizări se făcuse. Comuniștii mărșăluiau, în ritmul noului Imn de Stat, „ Zdrobite cătușe în urmă rămân..”, călcând în picioare tot... absolut tot, fără șovăire. În planurile lor de distrugere, statornicirea noii orânduiri își întindea covorul de sânge peste care triumfători... călcau cu rânjet de fiară flămândă... Capitolul X NIMIC NU SE ÎNTÂMPLĂ FĂRĂ VOIA DOMNULUI... Vremurile se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
naționalizări se făcuse. Comuniștii mărșăluiau, în ritmul noului Imn de Stat, „ Zdrobite cătușe în urmă rămân..”, călcând în picioare tot... absolut tot, fără șovăire. În planurile lor de distrugere, statornicirea noii orânduiri își întindea covorul de sânge peste care triumfători... călcau cu rânjet de fiară flămândă... Capitolul X NIMIC NU SE ÎNTÂMPLĂ FĂRĂ VOIA DOMNULUI... Vremurile se înverșunau din ce în ce..și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât aceea scrisă în comunicatele oficiale. Ziarele vorbeau... zvonurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om, caracter integru, sincer, fără ocolișuri. Patriot înflăcărat, gata oricând să sărute pământul patriei, pe care îi este îngăduit să calce. Mi-aduc aminte totdeauna cu o emoție tulburătoare, de prima lecție de elină, în clasa a doua. Profesorul Condurache, era un om mărunțel, dar cu o inimă atât de bună și mare, cum rar nea fost dat să vedem,.. A
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mi-au revenit brusc puterile corpului și m-am bucurat de ea cu puritatea unui adolescent nepriceput, pe care nu bănuiam c-o mai am. A fost un dar neașteptat. Cerb înfrânt Azi-noapte am visat că mă aflam în pădure. Călcând sfios în umbra desișului, am fost atras de o cărare luminoasă. În ambiguitatea molcomă a acelui spațiu, receptam difuz foșnetul compact al frunzelor și cântecul înăbușit al păsărilor nocturne. Mergeam desculț prin iarbă, urmând fără să mă opresc poteca aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la Tomis. Am crezut că, poate numai aici, aș fi putut înțelege forța unui sentiment ce a împins o fată încrezătoare să se întineze de blestemul unei crime cumplite. Voiam să respir același aer pe care-l respirase ea, să calc pe același pământ, să privesc același peisaj, ca să pot să fiu iluminat de el. În comparație cu tragedia crâncenă a Medeei, isprăvile mele amoroase îmi apăreau ridicole. Aveam nevoie să înțeleg până unde poate să-l facă iubirea pe om să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de stârv al algelor vii, abandonate de mare, ca un cadavru inform depus pe țărm în timpul nopții. Dar duhoarea aceasta insuportabilă nu mă oprește totuși s-o inhalez în fiecare zi, ca și cum mi-ar înteți, în mod secret, ritmul vital. Calc cu piciorul gol pe mormanele acestea mișcătoare, amestecate cu pești străvezii și cochilii spongioase, ce se degradează instantaneu, degajând o miasmă de putreziciune dezolantă. Aici, orice forme de viață se topesc cât ai clipi și sunt făcute totuna cu carcasele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în beznă caii soarelui. Se credea că e-n stare să oprească brusc ziua să-nlocuiască noaptea și să țină râurile în loc, să facă pietrele să umble și să miște codrii uriași și sălbatici. Unii jurau că au văzut-o călcând, înspăimântătoare, cu părul despletit, printre mormintele deschise, ca să adune oseminte din ruguri ce încă mai ardeau. Ca să se răzbune pe Iason, plăsmuia figuri din ceară și le înfigea apoi un ac în dreptul inimii, ucigându-și astfel rivalele. Aceste lucruri îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fiecare lucru ce se-ntâmplă la Tomis mustește adânc o presimțire funebră. Se simte în aer o încordare continuă; romanul e împotriva grecului, getul împotriva romanului, grecul împotriva getului. Violența izbucnește cu furie la orice intersecție a străzilor pe care calci. Toți se comportă ca și cum ar fi într-un perpetuu război preventiv și nedeclarat. Eu nu știu nimic despre războiul iminent și despre grozăvia lui. Aș vrea să pot înțelege gândurile barbarilor ce ne amenință pe noi, romanii, care i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
amintește de sosirea primăverii în grădina mea din Roma. Acolo glicina se cățăra pe ziduri și pe chiparoșii ce străjuiau pe coline. Nostalgia începe să mă roadă: mă sfâșie cu tăria mirosurilor pe care le aspir în fiecare dimineață când calc pe pietrișul din grădină. Metamorfozele A fost ideea ei să schimb registrul prea scolastic în care plămădisem la Roma Metamorfozele. Din cauza supărării lui Augustus, așa cum se știe, am ars cartea când am părăsit Roma. Vreau s-o scriu altfel. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
desfrânări secrete, la care am asistat din întâmplare. Augustus s-a temut că voi scrie totul și atunci a decis să se lipsească de prezența mea în Urbe. Boii Domnului Azi, fără să bag de seamă, întorcându-mă acasă, am călcat într-o balegă de vacă. Prinsese o crustă uscată pe deasupra, dar înăuntru era năpădită de o mulțime de insecte roșii care m-au făcut să mă gândesc la scarabei, gândacii sacri ai egiptenilor. La drept vorbind, se deosebesc: aceștia sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ea; luaserăm și câinele cu noi. Imperator alerga înainte și, la cea mai mică alarmă, lătra, căutând să pună pe fugă jivinele cu care ne intersectam. Ne-am oprit obosiți într-o pajiște luminată, în care iarba nu fusese niciodată călcată de picior de om: cel puțin așa mi se părea. Un spațiu paradisiac, împestrițat cu flori de felurite culori. Tocmai aici a găsit ea ierburile de leac pe care le căuta. Ne-am așezat la umbra unui arbore enorm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
decât un mod diferit de reînviere. Trupurile noastre se vor descompune sub pământ și nu vor mai fi niciodată aceleași. Cine știe, poate că-ntr-o zi noul meu corp, în care sufletul se va întoarce să se reîncarneze, va călca direct pe lutul ce acoperă vechile mele rămășițe. Și poate că sufletul va fi zguduit de fiori, recunoscându-și locuința lui anterioară. „Și dacă ar voi să se-ntoarcă într-o formă asemănătoare?” „Se poate întâmpla numai după trei mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
năzdrăvan Azi nu voiam să întârzii așa de mult timp pe plajă, dar l-am întâlnit din nou pe copilul străin pe care l-am văzut, cu multe zile în urmă, rătăcind hoinar printre movile de nisip. Umbla aproape gol, călcând pe tufe spinoase, fără să se uite prea atent unde pune tălpile. L-am luat de mână și din momentul acela nu s-a mai dezlipit de mine: alerga iute înaintea mea, apoi se oprea și mă aștepta. Când nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
numai un început de plictiseală, de repetare perpetuă. Vâna poetică a secat și descrie întruna același peisaj, în care nu se petrece niciodată nimic nou: soarele care răsare, valurile mării, arborii, păsările ce zboară împrejur, mulsul oilor, balega pe care calc. Și ce să mai spun de câinele Imperator, de pisică și de obsesia mea zalmoxiană? Toate astea nu sunt decât semnale ce vorbesc de sfâșierea și slăbiciunea unui om singur. Totuși, a existat o rază de lumină în monotonia existenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la articlulu precedente repețita de trei ori în cursu de o lună și fără motivu bine cuventat, Ministrul, în consiliul permanente, vă reține din lefa acelui invetatoriu ceea se i s'ar fi cuvenit pe dilele în cari și a călcat datoriele. 390. Lipsirea de la clase în cursu de o lună fără congediu și fără scusa bine cnventata, va face să se considere demisionariu invetatoriulu. Între scusele bine cuventate ale acestui articlu și ale celui precedinte nu se vor pute admite
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a trece, în cursul anului scolariu, tote materiele coprinse în programa, dând fie carii dintr'ensele o egal proporționata desvoltare. Cel ce ar contraveni pentru a treia oră la acestă îndatorire va fi pasibile de suspensiune. 396. Profesorii cari vor calcă datoriele ce le sînt impuse prin acesta lege, sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor fi supuși, după cașuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destituțiune. 397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populară Română, si ca militar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române să lupt cu toata dîrzenia și priceperea, neprecupețind single și viața mea, pentru dobîndirea victoriei depline asupra dușmanilor. Dacă voi calcă jurămîntul meu, să mă lovească pedeapsă aspră a legii Republicii Populare Române și să-mi atrag ură și disprețul oamenilor muncii. Mă leg să îndeplinesc întocmai jurămîntul meu, pentru libertatea și fericirea patriei și a poporului muncitoresc. Capitolul 2 Serviciul
DECRET nr. 468 din 30 decembrie 1957 *** Republicat pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125939_a_127268]
-
oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populară Romina, si ca militar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române să lupt cu toata dîrzenia și priceperea, neprecupețind single și viața mea, pentru dobîndirea victoriei depline asupra dușmanilor. Dacă voi calcă jurămîntul meu, să mă lovească pedeapsă aspră a legii Republicii Populare Române și să-mi atrag ură și disprețul oamenilor muncii. Mă leg să îndeplinesc întocmai jurămîntul meu, pentru libertatea și fericirea patriei și a poporului muncitor". 11. Articolul 11
DECRET nr. 687 din 31 octombrie 1964 privind modificarea Decretului nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125943_a_127272]
-
feminine pot provoca lipsa de respect. Grija față de cei din jur, empatia și loialitatea se pot transforma în dependență față de alții, naivitate, slăbiciune și docilitate (sau, metaforic vorbind, astfel de persoane se pot transforma într-un preș pe care ceilalți calcă în mod constant). Aceste trăsături stereotipice feminine sunt legate de "beneficiul celorlalți" (Peeters, 1983), în sensul că sunt avantajoase pentru alții, dar nu sunt direct benefice și pentru individul care le posedă. Astfel, oamenii consideră competența agentivă mai importantă și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mea l-a certat și l-a ironizat permanent - și acum o face, dar oarecum fără tragere de inimă, fiind ambii în vârstă - considerându-l un copil mai mare care trebuie permanent supravegheat și controlat. Exista un schimb tacit, ea călca, spăla și făcea de mâncare, el făcea treburile grele - bătutul covoarelor, mutatul mobilei, aranjatul tablourilor etc. - care la noi durau permanent, nu știu de ce. Adică știu, mama mea a avut la un moment dat mania mutatului. Ne-am mutat într-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care o va îngriji, De ce pământ și de câtă lumină și apă are, De cât e de ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de plăpândă ... Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare Când e tot ce va mai rămâne în urma ta.” Irina Petrea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
S. B.: Da. În primăvara următoare, pe 31 martie 1990, când am plecat, se puseseră și deja ieșeau dovleceii. Și le-am spus celor ce rămâneau: Dacă nu-i omorâți, de ăștia o să mâncați la vară". Și mergeau și-i călcau, pocneau la rădăcină plăntuțele, să nu mai crească. M. M.: Aveați speranțe. S. B.: De atunci nu mai mănânc dovlecei, am considerat că am mâncat pentru toată viața și pentru toată familia. Mi-am făcut suma. M. M.: Asta e
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ce-i în Timișoara...! Să știți că a intrat armata peste oameni". "Cum adică, băi, Sasule?" Păi este un ungur, bă, un pastor ungur, iar oamenii au sărit să-l apere pe ăla". "Și ce-i acolo?" Băi, s-au călcat în picioare, că mie mi-o spus un văr care a fost acolo. Am vrut să mă duc și eu acolo, dar am primit telegrama". Primise telegrama că trebuie să se prezinte la unitate și nu s-a mai dus
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a venit la mine doctorul Toma Augustin, ginerele lui Marin Ceaușescu. S. B.: Șeful Infirmeriei. M. M.: Da. Un băiat frumușel cu părul mare. Și-a zis: "Ceva nu-i bine! Ceva nu-i bine! Aveți grijă ce faceți! Nu călcați legea, nu omorâți oameni, că ceva nu-i bine! Vă rog să-mi dați voie să lipsesc! Mă duc că am probleme în familie". "Tomiță, eu n-am voie să-ți dau drumul". Până la urmă a plecat. S. B.: L-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]