9,668 matches
-
Gustave Ficker, 1910, p. 70. 18 Termenul de "barbar" este astăzi injurios. Pentru greci, barbar semnifica doar "străin". 19 J. Lacarrière, En suivant Dieux, Paris, ed. Philippe Lebaud, 1984, p. 186. 20 vin d'honneur: mică petrecere festivă dată în cinstea cuiva. (n.trad.) 21 R. Dion, Viticulture ecclésiastique et viticulture princière au Moyen Age, Revue historique, CCXII, iulie-septembrie 1954. 22 Ibid. 23 U. Ecco, Pendulul lui Foucault, vol. I, Constanța, Editura Pontica, 1991, p. 102, traducere de Ștefania și Marin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de cuvinte taste și vin, cu sensul de a (de)gusta + vin. (n.trad.) 42 Dionis este numele creștin a lui Dionisos. 43 În Franța catolică a acelor ani, solstițiul de vară era asociat cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În cinstea acestuia, ca parte a ritualului tradițional, se aprindeau focuri uriașe pe culmile dealurilor. (n.trad.) 44 Luna mai este, în tradiția catolică, închinată Maicii Domnului. (n.trad.) 45 Nașterea, pubertatea, căsătoria, moartea au o dimensiune culturală, fiind evenimente marcate ca
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
critic de artă avizat și influent. Selecția sensibilității decadente a lui Des Esseintes scoate în evidență pictura "simbolistă", iar această selecție adoptă criterii și un stil care configurează estetica decadentă. Gustave Moreau, Bresdin, Odilon Redon se află la loc de cinste în pinacoteca colecționarului decadent, iar acesta stabilește o relație de familie pe baza gustului său cu artiști plastici precum Goya, Luyken etc. sugerând chiar și lacunar echivalente simbolice și o tradiție. Se poate observa că decadentismul este prezent atât prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea („Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nouvelle" și Înseamnă „noutate”. Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este creatorul nuvelei psihologice din literatura română. Autorul se dovedește un fin psiholog, un creator de tipologii, un adept al principiilor morale clasice: sinceritatea, demnitatea, buna-credință, franchețea, cinstea, iubirea de adevar. Întreaga creație a lui Ioann Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuință și Întelepciune, pentru fericire, prin iubirea de oameni și păstrarea măsurii În toate, iar orice abatere de la aceste principii este sancționată de autor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dragostea de muncă, hărnicia; dragostea pentru pământ este supremă. Pământul este obiect al muncii , dar și obiect de proprietate În baza căruia omul este apreciat. Setea de pământ Îl dezumanizează, Îl transformă Într-un individ incapabil să distingă diferența dintre cinste și corectitudine, pe de o parte, și rapacitate ori necinste, pe de altă parte. El se deosebește prin morală de ceilalți oameni ai satului Pripas, unde până atunci, nu se pomenise omucidere. Profilul lui Ion este Întunecat de prefăcătorie prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l uitase pe Aurel Ungureanu. Ion face o plângere la judecatorie pentru că, așa cum fusese sfătuit de cei apropiați de el, nu era drept ca să stea În temniță. Peste două săptămâni a venit În sat profesorul de limba greacă, Maiereanu, În cinstea căruia urma să fie dată o petrecere. Titu nu știa cum să facă să o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese invitată Împreună cu soțul ei la o altă acțiune.Totuși Titu reușește să aibă o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
găsește pălăria lui Cațavencu, și pentru că era strâmtă, Îi rupe căptușeala, găsește scrisoarea și merge să i-o Înmâneze „andrisantului”. Zoe e fericită și Îl invită pe Cațavencu, În schimbul acceptării de către acesta, să prezideze manifestația publică, banchetul popular organizat În cinstea noului deputat. În finalul comediei, grupurile politice se Împacă, micile pasiuni dispar, pentru că toți sunt români, „mai mult sau mai puțin onești” care se bucură din plin de un regim „curat constituțional”, cum repetă În Încheiere, Ghiță Pristanda. Concluzii: Compoziția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amor, cel de-al doilea șantaj; el Însă nu Înapoiază scrisoarea becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-ar zice, seria celorlalte; din ea reiese că polițaiul fura din avutul statului, deși misiunea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Caragiale dovedindu-se din nou un artist al comicului de situație. Interferența personajelor este evidențiată În finalul piesei prin petrecerea care Încheie alegerile desfășurate constituțional; la care toate personajele se Îmbrățișează și se sărută, Închinând o cupa de șampanie În cinstea „unui stat curat constituțional!” Eugen Ionescu, În lucrarea „Portretul lui Caragiale", face o adevarată radiografie a personajelor din comedii: „Pornind de la oamenii vremii lui, Caragiale este un critic al oricărei societăți. Ceea ce Îl particularizează este virulența excepționala a criticii sale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că la urmă tot evreii vor plăti. Credem că ar fi potrivit ca ancheta să se extindă și asupra unora dintre primării. Din informațiunile noastre mai rezultă că populația din orașele Moldovei și-ar fi pierdut aproape complet încrederea în cinstea organelor polițienești. Ea discută deschis și peste tot această stare de decădere morală, ce ar exista azi în rândurile acelora care, garanți ai siguranței publice și al respectului față de legi, ar da dovadă că nu-i interesează decât propriul interes
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată "Opinia Publică" nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați la muncă, așa că bănuielile, zvonurile și colportajul va continua să compromită cinstea funcționarilor români civili sau militari. Aci poate fi și o ponegrire organizată de elemente dușmane neamului. Numai formarea de ghetto-uri, de zone pur evreiești, poate pune capăt acestei atmosfere, până se va găsi soluția definitivă. * * * Munca de interes obștesc urmează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceea că România "desconsideră cu bună știință" obligațiile prevăzute în tratat 612. La sfîrșitul anului, Administrația a început să trateze cu și mai multă seriozitate problema drepturilor omului. Casa Albă încuraja populația orașelor din întreaga Americă să sponsorizeze festivaluri în cinstea Zilei Drepturilor Omului. Pe 10 decembrie 1951, se aniversau trei ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului 613. Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României Al doilea motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care General Electric, Singer Sewing Machine, International Telephone and Telegraph, Pratt Whitney, White Motor Company și Manufacturers Hanover Trust 1625. În seara aceea, liderul român a oferit o recepție pentru familia Nixon, la Ambasada Română 1626. El a toastat în cinstea președintelui, vorbind în termeni măgulitori despre rolul lui Nixon în relațiile internaționale și preconizînd pentru viitor o perioadă de prietenie și cooperare între Statele Unite și România 1627. Ceaușescu și-a petrecut ultimele două zile în Statele Unite vizitînd oameni de afaceri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost îmbunătățirea atmosferei dintre cele două țări1831. Această notă cordială s-a menținut pînă în noiembrie, cînd Brejnev a făcut o vizită la București, ceea ce nu mai făcuse de zece ani. La dineul de stat oferit pe 22 noiembrie, în cinstea liderului sovietic, Ceaușescu a arătat că deși existau, încă, anumite divergențe de opinie în privința unor probleme neesențiale", România situa "la loc de frunte dezvoltarea relațiilor de prietenie, alianță și colaborare cu Uniunea Sovietică"1832. Cu toate că vizita nu s-a soldat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve problema drepturilor omului, "poate prin alte mijloace și în alt ritm...". În toastul său, Ceaușescu a recunoscut importanța drepturilor omului și a arătat că "noi respectăm cu strictețe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Cercetări Economice. Dezvoltarea economică a României, 1944-1964, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964 Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, Institutul de Cercetări Economice, Eficiență și creștere economică; Comunicări prezentate la sesiunea științifică organizată în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român, aprilie, 1971, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972 Acheson, Dean, Present at the Creation; My Years in the State Department, W.W. Norton & Company, Inc., New York, 1969 Adler-Karlsson, Gunnar, Western Economic Warfare, 1947-1967: A Case
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reformelor. Efectele sunt exprimate în revizuirea legii educației din 1777 odată cu promulgarea Ratio educationie publicae în 1806. Biserica este re-apropiată și îi este conferit un rol central în derularea procesului de învățământ public. Drept urmare, religia este reîntronată pe locul de cinste în curricula școlară. Articolul 6 al legii stipula: Principem isthic, sicut vbique, locum tenet Doctrina Christiana "Aici, ca pretutindeni, locul principal îl deține doctrina creștină" (Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmărite de statul habsburgic prin etatizarea învățământului sunt trădate de prima carte de citire publicată în 1777, la Viena, imediat după inaugurarea reformelor educaționale. Scrisă de von Felbinger, autorul Regulamentului școlilor germane, cartea de citire intitulată Ducere de mână către cinste și dreptate a fost tradusă în toate limbile imperiului și difuzată în întregul teritoriu imperial. Obiectivul ideologic suprem urmărit prin această carte, după cum observă și O. Ghibu (1975), a fost de a-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității morale din care sunt parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în familie, astfel ca "dimpreună cu laptele măsii, [pruncul]să sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru sufletul său; pentru avere; pentru onoare; și pentru netulburarea vieții); c) către ceilalți oameni. Această din urmă categorie este bifurcată în două subtipuri: i) datorii primare ("pentru viața altora", "pentru sănătatea altora", "pentru sufletul altora", "pentru averea altora", "pentru cinstea altora", "pentru neturburarea vieții altora", "pentru cei morți", "pentru dobitoace"), și ii) datorii deosebite ale oamenilor, unde predominante sunt "datoriile supușilor către Stăpânire" și "datoriile fiecărui om către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
petrece viața" (pp. 97-98). Aaron punctează un fapt deosebit de important: inescapabilitatea obligațiilor față de patrie, către care toți oamenii sunt îndatorați. Aceasta deoarece patria este "muma de obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se face lăudată și într-alte părți; să iubească pe toți compatrioții săi ca pe niște frați ce s-au născut, care trăiesc și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se laudă patria când locuitorii ei sunt oameni de omenie, de treabă, cinstiți, buni și drepți; când binele patriei cere ca să dea cineva dintr-al său numai el singur, să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]