9,955 matches
-
in Eastern Europe and Latin America. Cambridge: Cambridge University Press, 1991. (Ed. rom. Democrația și economia de piață. Reformele politice și economice în Europa de est și America Latină, traducere de Dana-Irena Paradovschi, București: ed. All, 1996.( Putnam, Robert, D. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton: Princeton University Press, 1993. (Ed. rom., Cum funcționează democrația, traducere de Diana Istrățescu, Iași: ed. Polirom, 2001.( Sen, Amartya. Inequality Reexamined. New York: Russel Sage Foundation, and Cambridge: Harvard University Press, 1992. Walzer, Michael. On Toleration
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
DEMOCRAȚIA IDEALĂ Capitolul 4. CE ESTE DEMOCRAȚIA? Criterii pentru un proces democratic . Capitolul 5. DE CE DEMOCRAȚIA? Capitolul 6. DE CE EGALITATE POLITICĂ I? Egalitatea intrinsecă: o judecată morală . De ce ar trebui să adoptăm principiul . Capitolul 7. DE CE EGALITATE POLITICĂ II? COMPETENȚA CIVICĂ . Competența cetățenilor de a guverna . PARTEA A III-A. DEMOCRAȚIA ÎN PRACTICĂ Capitolul 8. Instituțiile politice ale democrației reprezentative moderne . . . . . . . . . . . . . De ce democrația cere alegeri libere, corecte și frecvente? . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
NEFAVORABILE Capitolul 12. CE CONDIȚII DE FOND FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA? Eșecul alternativelor . De ce s-a răspîndit democrația în lume . Capitolul 13. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA . Capitolul 14. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ DĂUNEAZĂ DEMOCRAȚIEI . Prima provocare: A patra provocare: educația civică . Apendicele A. DESPRE SISTEME ELECTORALE . B. ACOMODAREA POLITICĂ ÎN ȚĂRILE DIVIZATE DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SAU ETNIC . C. CU PRIVIRE LA NUMĂRAREA ȚĂRILOR DEMOCRATICE . MULȚUMIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 11 15 20 24 29 29 34 37 39 40 42 46 60 62 62
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu Securitatea, precum și a activiștilor PCR de rang înalt. De ce? Pentru că aceștia dispun și acum de destinele noastre. În al treilea rând, ar trebui să urmeze cei care ne pot influența în calitate de formatori de opinie, deci analiștii, jurnaliștii, liderii organizațiilor civice. Iar după aceea putem trece la lăcătuși, macaragii, coafeze și celelalte bresle. 1989 n-a însemnat ruptura radicală de care am fi avut nevoie, ci doar posibilitatea rupturii Dorin Popa: Spui că dispun și acum de destinele noastre. Tu ai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
FSN. Erau, totuși, atât de derutați încât au vrut să-l pună pe Ion Caramitru președinte al Frontului ca partid, pentru că rămăsese acolo singurul care nu fusese membru PCR! Deci, într-un fel sau altul, am plecat cu toții în opoziția civică sau în cea politică și, la puțină vreme, a apărut "România Mare" ca un nou instrument care să ne căpăcească, că nu ajungea doar "Azi", organul oficial al partidului FSN! Dorin Popa: Îți explici, acum, mai ușor cele întâmplate atunci
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Palatului din București, Mircea Dinescu devenea președintele Uniunii Scriitorilor din România. A doua zi, pe 23 aprilie 1990, începea istoria Pieței Universității. Apoi îmi vine în minte data de 15 dec. 1990, când s-a fondat, la Ateneul Român, Alianța Civică, pe al cărei prim președinte, Marian Munteanu, l-am ales, și data de 7 iulie 1991, când, la Opera Română din București, delegați ai Iașului fiind, am votat, amândoi, pentru apariția PAC, deși nici unul dintre noi nu s-a înscris
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de data asta chiar cu voia noastră, ca să omagiem Piața Universității, fiind Marian Munteanu. Liviu Antonesei: Bunic, bunic, dar măcar de nepot american... și încă un bunic destul de verde, totuși!... Îmi amintesc acea masă, era după o ședință a Alianței Civice, prima, în care de fapt s-a oficializat. Pe 15 noiembrie, când a apărut în "România Liberă", pe prima pagină, Apelul pentru înființarea Alianței Civice, cu toate semnăturile acelea ale fondatorilor, inclusiv a mea, am fost foarte emoționat. Am văzut
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un bunic destul de verde, totuși!... Îmi amintesc acea masă, era după o ședință a Alianței Civice, prima, în care de fapt s-a oficializat. Pe 15 noiembrie, când a apărut în "România Liberă", pe prima pagină, Apelul pentru înființarea Alianței Civice, cu toate semnăturile acelea ale fondatorilor, inclusiv a mea, am fost foarte emoționat. Am văzut ziarul în studioul de la Paris al "Europei Libere", eram împreună cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca Dumnezeu să-l ocrotească, bun om a mai fost și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Statutul AC și faptul că este o organizație creștină, chiar creștin ortodoxă. Țin minte că am luat cuvântul și am întrebat ce facem cu persoanele de alte religii sau chiar atee, care ar dori să se înscrie în această organizație civică... că doar în România mai avem și catolici, și protestanți, și neoprotestanți, ca să nu mai vorbesc că există musulmani sau persoane de rit mozaic! Le eliminăm posibilitatea de a intra în organizație prin Statut? De altfel, cei mai mulți au fost împotriva
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Iași, la Palatul Culturii, pe o ploaie mocănească, dar în fața a treipatru mii de oameni (în paranteză, să amintesc, pentru Istorie, că Iliescu aduna atunci 15-20 000 de oameni la Iași). A deschis mitingul Magistrul Ursachi, ca președinte al Alianței Civice, care mă rugase, împreună cu Vasile Lupu, să-mi pregătesc un speech pentru Senior, pe care l-am rostit scurt și cu multă admirație și, în final, Corneliu Coposu a ținut să-mi răspundă cu delicatețe și boierie, cum numai d-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la putere. Partidele de opoziție erau atât de fragile ba chiar și infiltate, cum aveam să aflăm! -, societatea civilă mereu în formare, încât aceste evenimente de masă, organizate de grupuscule precum Societatea Agora, deja amintită, la început, apoi de Alianța Civică, erau forma cea mai activă a opoziției. Ca și presa nealiniată puterii. Nu am amintiri atât de precise ca tine dar te suspectez că ai notițe! -, așa că nu-mi dau seama de ce nu-mi amintesc mitingul ploios din 1993. Probabil
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Timișoara. Ne-am bucurat foarte tare! După aceea, l-am revăzut la Copenhaga, în prima mea ieșire în străinătate! În anii '90, la începutul post-revoluției, ne vedeam destul de des. A venit odată special pentru un miting pro-Basarabia organizat de Alianța Civică în Piața Unirii. Acum, a ajuns aliatul lui Voronin! Nu spun asta cu reproș, situația politică de acolo e mai complicată decât cea de aici, ci cu uimire! Dincolo de politică, oricum mi-a rămas foarte drag și, când se întâmplă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
primit în România. Țin minte că la un congres al PNȚCD, Corneliu Coposu l-a invitat să vorbească, iar căldura sălii a fost uriașă. Apoi, d-na Ana Blandiana, dacă îmi amintesc bine, îl invita cu prietenie la congresele Alianței Civice. Însă, pentru că ai adus vorba, te-am întrebat, după ce te-ai întors de la Copenhaga, dacă nu ai fost tentat să rămâi acolo (eu până atunci nu văzusem nici o țară străină, nu văzusem nici măcar cum arată un pașaport și de aceea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
primele tururi de scrutin. Corneliu Coposu l-a susținut pe Nicolae Manolescu până în ultimul moment, dar a rămas singur. Când a văzut că nu are nici o șansă de a-l impune, că toți ceilalți se împotrivesc, a apelat la Alianța Civică și așa a apărut Emil Constantinescu. Nu Ana Blandiana i-a făcut opoziție lui Manolescu, ci aproape toți ceilalți lideri ai Convenției Democratice, în afara lui Corneliu Coposu. În '96, Manolescu a putut candida la Președinție numai ieșind din Convenție, pentru că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mi le-aș putea aminti și pe cele "uitate" de tine... Cred că, de pildă, mai era Al. Dobrescu, Florin Cercel... Dar nu asta e important, ci faptul că PAC-ul a apărut, că o largă majoritate din membrii Alianței Civice a fost pentru, dar apoi lucrurile n-au mers ca pe roze. Eu îmi mai amintesc că, împreună cu Stelian Tănase și alți câțiva, am fost în colectivul care a redactat Declarația de înființare. Cred că delegații care s-au opus
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că, împreună cu Stelian Tănase și alți câțiva, am fost în colectivul care a redactat Declarația de înființare. Cred că delegații care s-au opus reprezentau, cumva subteran, punctul de vedere al partidelor istorice, care au acceptat cu bucurie umbrela Alianței Civice, crearea CDR etc., dar nu și apariția unei inițiative politice propriu-zise plecate din interiorul Alianței. După aceea, pentru că activii politic au mers în PAC, cei rămași, în mod ciudat, n-au rămas alături de partidul produs din interior, ci au mizat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
președintele Alianței. Au mai fost județe, poate majoritatea, unde bunele relații s-au păstrat, în ciuda tensiunilor de la centru. Dorin Popa: Nu, Al. Dobrescu nu a fost la înființarea PAC-ului la București, pentru că nu a primit voturile celor din Alianța Civică Iași. S-a votat foarte serios, de altfel. D-l Florin Cercel era. Al. Dobrescu nu a fost votat atunci de cei 800 de membri AC de la Iași să-i reprezinte la București, în Sala Operei. El a devenit vicepreședinte
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
altădată cu Tereza și Dan, iar pe la sfârșitul lui septembrie am ieșit într-o seară cu Sandu la o bere, la Pogor. A fost bine la început. Apoi, au apărut cunoștințe etc. Brrr! Cred că din cauza mitingurilor, întrunirilor și ședințelor civice și politice din anii '90, m-am cam umplut în ce privește contactele umane masive! Prefer reuniunile în grupuri mici și, mai ales, foarte mici. Sigur, nu pot evita toate evenimentele culturale sau mondene, dar selectez și eu cât pot! Comunic mult
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acesta. Și mie mi-au plăcut, la vremea lor, câteva din romanele lui Buzura, dar nu știu dacă aș mai avea curaj să le citesc acum. Pentru că, atunci, nu calitățile literare le-am apreciat, ci un anume fel de atitudine civică, chiar politică neconformă. Știm amândoi că a avut mereu probleme cu cenzura la cărțile sale! Pe de altă parte, pot, de pildă, citi aproape toate cărțile lui Breban de dinainte de 1989 am și recitit Animale bolnave, Don Juan, Bunavestire -, nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
d. L-am consolat, i-am spus că eu am avut dreptate cu bolșevicii ăia vopsiți ce s-au cățărat pe cadavre ca să preia puterea rămasă orfană de la Ceaușescu și PCR... Aveam să ne vedem toamna târziu, la Congresul Alianței Civice! Până la urmă, tot a trebuit să plece și el, deși voiseră să-l pună președinte al FSN ca partid, pentru că era singurul rămas din CFSN care nu fusese în PCR! Nu-mi pare rău că am luat parte la comedia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
demisia, imediat și, apoi, am plecat în presă. Ar fi, cred, util să amintim și câte ceva despre ședințele de partid. Vei spune că nu ai fost în PCR. Nici eu. Dacă îți amintești, la o ședință de alegeri a Alianței Civice, petrecută la Teatrul "Luceafărul", prin '92-'93, au venit doi bătrânei din Galați sau Constanța să ne invite în partidul nemembrilor de partid. M-au abordat întâi pe mine, pentru că tu erai, probabil, în prezidiu, nu mai țin minte. Am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
decât costul violenței. Să punem pariu că această investiție în competența de cetățean, adică în prevenire, se va răscumpăra! Îndeosebi, faptul de a învăța cum trebuie jucat rolul de intermediar, de mediator între protagoniștii unui conflict, constituie, fără îndoială, “instruirea civică” cea mai profitabilă. Însă, de fapt, înainte de a discuta despre violența în școală si răspunsurile râvnite, ar trebui probabil să ne amintim că prevenirea oricărui act de violență în școală ține, în primul rând, de tot ceea ce combate inegalitățile, mecanismele
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ne plasează într-un spațiu geografic cultural religios și bisericesc precis, oferindu-ne ocazia să constatăm cum presa catolică din perioada analizată a reprezentat un puternic factor cultural național, influențând opinia publică și contribuind la formarea conștiințelor. Loc de formare civică și creștină, presa a fost canalul principal prin care au trecut toate frământările și preocupările societății de atunci, de care Biserica catolică nu a fost străină. Și ne bucurăm că această lucrare readuce în actualitate o asemenea preocupare. Cartea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor corectă de către instituțiile publice și private 162. Grație influenței pe care acestea o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dinastie Chou (1040 - 265 î.Chr.) chinezii meditează la salvarea lumii, prin studierea naturii ființei umane. Confucius (551 - 479 î.Chr.) a ilustrat înțelepciunea și filosofia, intrând în conștiința culturală a lumii ca model de urmat privind viața individuală, familială, civică și situarea omului în univers. Confucianistul Mencius (Mengzi) (371 - 289 î.Chr.) este el însuși un filosof și creator de sofie. Gândind la armonia socială, el crede că oamenii trebuie să aibă șanse egale pentru a fi egali. Printre alte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]