9,983 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 26 iunie 2002, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reținute, a statuat că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 nu contravine exigențelor dreptului la un proces echitabil. De asemenea, cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (1), a art. 4 alin. (2), a art. 6, art. 8 și a art. 10 din aceeași ordonanță, criticate în ansamblul lor sau distinct, pe categorii de dispoziții, prin raportare la aceleași texte din Constituție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]
-
să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au fost supuse în mai multe rânduri controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. În acest sens pot fi amintite Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
argumentare nu îngăduie nici o analiză a existenței unei presupuse inegalități. În continuare, analizând criticile aduse de autorii excepției prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 , Curtea observă că și acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la art. 21 și art. 48 din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 235 din 21 noiembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, respingând excepția, Curtea Constituțională a reținut că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
principiile Constituției". Excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a fi încălcate și motivarea în concret a pretinsei contrarietăți a textului dedus controlului de constituționalitate. Simpla enumerare în sprijinul excepției a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigența impusă de textul legal citat, sens în care Curtea s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 627 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240162_a_241491]
-
art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare. Dispozițiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia sa nr. 325 din 13 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Curtea Constituțională a statuat că prevederile criticate "instituie răspunderea solidară a persoanei juridice cu debitorul declarat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215666_a_216995]
-
a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie o atribuție exclusivă a acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate referitoare la aceste prevederi de lege, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197226_a_198555]
-
ale art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași convenție. 27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În acest sens sunt: Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263474_a_264803]
-
a libertăților fundamentale și ale art. 21 referitor la interzicerea discriminării din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederi din Constituție invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
identice (unele persoane au fost condamnate definitiv, altele nu au fost condamnate definitiv), astfel că tratamentul juridic diferențiat este justificat și nu se poate vorbi despre existența unei discriminări (paragraful 36). 23. De asemenea, Curtea s-a pronunțat și asupra constituționalității dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, prin raportare la prevederi din Constituție invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
și celor ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai exercitat controlul de constituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 , prin prisma acelorași critici de neconstituționalitate ca și cele formulate în prezentul dosar și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. Dintre deciziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222665_a_223994]
-
fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți", iar conform art. 30 alin. (6), "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine". De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 207 din Codul penal, respingând excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții. Astfel, prin Decizia nr. 134 din 6 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, Curtea a statuat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139442_a_140771]
-
camere, menționând că a făcut-o în calitate de președinte al Senatului, având în vedere că, la momentul respectiv, hotărârea nu era publicată în Monitorul Oficial. Potrivit articolului 27, alineatul 1 al Legii de funcționare a Curții Constituționale, CCR se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin
CCR amână dezbaterea contestaţiei lui Mircea Geoană () [Corola-journal/Journalistic/46684_a_48009]
-
țara, iar impasul în care a intrat cabinetul a fost dezamorsat numai de demisia lui Reynaud și de numirea de către președintele Albert Lebrun ca nou prim-ministru a lui Pétain. Bătrânul mareșal a primit puteri excepționale din parte șefului statului. Constituționalitatea acestor schimbări a fost contestată de Charles de Gaulle, dar, în acele momente, Pétain a fost considerat de mulți francezi ca salvator providențial al patriei. Pe 22 iunie, Pétain a semnat armistițiul cu Germania Nazistă, prin care accepta ca Reich-ul
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
patru ani, cu excepția cazului în care președintele dizolvă Adunarea și cere alegeri anticipate. Curtea Supremă Națională este curtea ultimului apel. Curțile militare, administrative și fiscale sunt desemnate drept categorii diferite de curți. Un Tribunal Constituțional format din nouă membri verifică constituționalitatea legislației. Portugalia continentală este formată din 18 districte ("distritos", singular - "distrito"): Portugalia insulară cuprinde două regiuni autonome ("regiões autónomas"): Azore ("Açores") și Insulele Madeira.Fiecare district este subdivizat în municipalități ("concelhos", singular - "concelho"). Portugalia a reactivat din când în când
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
a redat în mod exact propria jurisprudență, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului. Astfel nu au fost invocate decizii fundamentale în materie respectiv: Deciziile nr.1658/2010, 383/2010, 574/2011 și 575/2011. În schimb, deși critica referitoare la încălcarea constituționalității sub aspect extrinsec a fost respinsă, o parte din motivarea Curții reia argumente din opiniile separate la aceste decizii", consideră judecătoarea. În ceea ce privește "caracterul vag al pronunțării Curții", Iulia Motoc apreciază că "se consideră că se aduce atingere art.1 alin
Judecătoarea Iulia Motoc de la CC, opinie separată în cazul deciziei privind comasarea alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/46192_a_47517]
-
ceva neprevăzut ceva absolut nou pentru generalitatea cetățenilor. Publicarea nu urmărește atât cunoașterea efectivă a legii, din partea tuturor cetățenilor, cât posibilitatea acestei cunoașteri, pe care fiecare o poate dobândi fie singur, fie cu ajutorul tehnicienilor. Legi constituționale și Legi ordinare. Controlul constituționalități Legii. Del Vecchio face distincții și corelații În hermeneutica sa de excepție; astfel: Între activitatea constituantă și activitatea legislativă ordinară; relațiile dintre cutumă (consuetudine) și lege cu dinamica lor de detaliu. Toate Îi servesc autorului de a contura teoretic (conceptual
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
următoarele constatări: a. - Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege „revoluționară”, ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exemplu, la un domn senator, avocat și specialist în Drept Constituțional, pe nume Antonie Iorgovan, care la un moment dat vorbea despre el însuși așa cum am zis. Ca și cum ar fi citat dintr-o personalitate de pe undeva, din sferele înalte ale constituționalității pure. Ascultați-l pe Iorgovan, zicea Iorgovan. Când vă spune Iorgovan... adăuga Iorgovan. Iorgovan despre Iorgovan: trimitere bibliografică respectuoasă și, în același timp, semeață. Uneori Iorgovan părea că se miră el însuși ce înțelepciuni l-a învățat Iorgovan. Mai există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
garanția funcționării corecte a puterilor constituționale ale statului (executivă, legislativă și judecătorească), pe care le supraveghează ca un câine de pază. Sintagma metaforică trebuie înțeleasă ca putere pe care o are presa de a urmări modul în care este respectată constituționalitatea statului de drept, putere pe care o transferă, prin informare, cetățenilor, pentru a-i ajuta să se împotrivească abuzurilor de tot felul. Apărând libertatea de exprimare, jurnaliștii apără implicit dreptul la informare al cetățeanului. Mass-media nu are putere de comandă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
împiedica exercitarea dreptului la asociere, ci exclusiv pentru că ar constitui "un impediment artificial în calea exercitării libere a dreptului fundamental de asociere a cetățenilor în partide politice". Aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai, precum în legea de față, ca asocierea cetățenilor în partide să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu-și poate îndeplini rolul său
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pot fi subsumate conceptelor de "transfer de competență administrativă" și "transfer de competență financiară", Curtea consideră că lipsește un "transfer coordonat de competență administrativă și financiară", ceea ce "poate avea efecte grave asupra efectivității procesului de descentralizare". Referitor la obiecția de constituționalitate care privește încălcarea art. 123, Curtea a respins-o, considerând că această normă are "un înțeles evolutiv". Asupra obiecției potrivit căreia măsurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
lege au așteptări legitime care trebuie respectate - Willy Gerekens și Asociația agricolă Procol pentru promovarea comercializării produselor lactate c. Marelui Ducat al Luxemburgului 137, Proces penal împotriva lui E. și F.138). Concluzia Curții este că legea supusă controlului de constituționalitate "nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii". Curtea consideră că "respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în vedere toate considerentele enumerate mai sus, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă și a constatat că legea, în ansamblul ei, este neconstituțională. Curtea a considerat în acest caz că este investită, prin controlul de constituționalitate, să efectueze și un control de legalitate. Așa cum chiar Curtea a arătat în cuprinsul acestei decizii, o asemenea opțiune corespunde jurispudenței sale anterioare - au mai existat situații în care Curtea Constituțională a invocat art. 1, alin. 5 pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
afirmat prin această decizie că respectarea unei legi este o obligație a cetățenilor, însă doar cu condiția ca acea lege să fie "clară, precisă și previzibilă". Prin urmare, legile care nu sunt clare, precise și previzibile sunt supuse controlului de constituționalitate, iar cele care respectă aceste standar de nu pot fi supuse acestui tip de control. Ar fi de dorit ca această distincție să fie mai clar explicitată de Curtea Constituțională prin jurisprudența sa viitoare. Concluzii Bilanțul descentralizării, din momentul introducerii
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
persoană nu se situează deasupra legii, dar și că aici (lucru care înseamnă altceva) fiecare persoană, indiferent de nivelul sau de starea sa socială, se supune dreptului ordinar al regatului și poate fi chemată înaintea jurisdicțiilor ordinare" (185); c) principiul constituționalității, care tutelează principiile persoanei așa cum au fost stabilite prin sentințele Curții: Există și un al treilea sens diferit care se găsește în Rule of Law, adică predominanța sensului dreptului, care poate fi descrisă ca un atribut special al instituțiilor engleze
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]