10,806 matches
-
această formulă. Revista a reapărut, publicată lunar la București (1 ianuarie 1919 - august-septembrie 1920), și apoi la Sibiu (ianuarie-februarie-martie 1934 - septembrie 1939). În 1945 Mircea Eliade și Virgil Ierunca au editat revista "Luceafărul" în Franța, prima publicație strict literară a exilului românesc. Periodicul a fost realizat la Paris și a avut doar două numere, în mai 1948 și în noiembrie 1949.
Luceafărul (revistă) () [Corola-website/Science/314683_a_316012]
-
fost schimbat. Idolul Ascuns al Imunității În cele mai recente ediții ale versiunii americane a fost introdus Idolul Ascuns al Imunității. Acesta, de obicei un obiect mic tipic temei generale a sezonului/locației, este ascuns în tabără sau pe Insula Exilului, iar indicii succesive cu privire la locul unde este ascuns sunt date unui jucător anume (Guatemala) sau jucătorilor "exilați" sau "răpiți". O dată găsit, jucătorul aflat în posesia lui îl poate păstra sau transfera unui alt jucător și nu poate fi furat. Jucătorul
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
si Heroes vs Villains), Hantz a gasit 6 idoli, cu sau fara ajutorul vreunui indiciu. Prin urmare, in Survivor: Nicaragua se va lua in considerare "factorul Russell" cand se vor ascunde Idolii, conform unui interviu al lui Jeff Probst. Insula Exilului Conceptul "Insula Exilului" a fost introdus in ediția 10 Palau, când un competitor a fost exilat pe o plajă pustie, singur, ca urmare a abandonului într-o Probă de Imunitate. Conceptul a fost dezvoltat în ediția 12 Panama și folosit
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
Villains), Hantz a gasit 6 idoli, cu sau fara ajutorul vreunui indiciu. Prin urmare, in Survivor: Nicaragua se va lua in considerare "factorul Russell" cand se vor ascunde Idolii, conform unui interviu al lui Jeff Probst. Insula Exilului Conceptul "Insula Exilului" a fost introdus in ediția 10 Palau, când un competitor a fost exilat pe o plajă pustie, singur, ca urmare a abandonului într-o Probă de Imunitate. Conceptul a fost dezvoltat în ediția 12 Panama și folosit în următoarele sezoane
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
fie primul pierzător al unei probe ( ca în Palau). fie o persoană aleasă de tribul câștigător sau pierzător (în faza tribală) sau de câștigătorul probei individuale. În ediția 16, Micronesia, o persoană din fiecare trib a fost trimisă pe Insula Exilului. Persoana care decide cine urmează să meargă pe Insula Exilului se poate "exila" și pe sine. Odată ales, Exilatul este trimis imediat pe insulă. Pe insulă sunt doar căteva obiecte necesare supraviețuirii și , eventual dar nu obligatoriu, un mic adăpost
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
o persoană aleasă de tribul câștigător sau pierzător (în faza tribală) sau de câștigătorul probei individuale. În ediția 16, Micronesia, o persoană din fiecare trib a fost trimisă pe Insula Exilului. Persoana care decide cine urmează să meargă pe Insula Exilului se poate "exila" și pe sine. Odată ales, Exilatul este trimis imediat pe insulă. Pe insulă sunt doar căteva obiecte necesare supraviețuirii și , eventual dar nu obligatoriu, un mic adăpost. Principalele dezavantaje ale Exilului sunt lipsa de hrană și apă
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
cine urmează să meargă pe Insula Exilului se poate "exila" și pe sine. Odată ales, Exilatul este trimis imediat pe insulă. Pe insulă sunt doar căteva obiecte necesare supraviețuirii și , eventual dar nu obligatoriu, un mic adăpost. Principalele dezavantaje ale Exilului sunt lipsa de hrană și apă, ceea ce poate slăbi fizic jucătorul, dezavantajându-l în urmptoarele probe, și izolarea față de ceilalți jucători, ceea ce îi poate slăbi poziția strategică în cadrul tribului. Persoana exilată primește și un "premiu de consolare" - fie un indiciu
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
îi poate slăbi poziția strategică în cadrul tribului. Persoana exilată primește și un "premiu de consolare" - fie un indiciu pentru găsirea Idolului Imunității, care poate sau nu să se afle pe insulă, fie (ca în Survivor Gabon) puțin "comfort". Conceptul "Insula Exilului" a fost aplicat în primul sezon al Survivor Africa de Sud, când concurenții eliminați erau exilați pe "Insula Mortului" și aveau o șansă de a se întoarce în joc mai târziu. "Insula Mortului" supunea concurenții la condiții foarte grele de viață, nu
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
Insula Mortului" și aveau o șansă de a se întoarce în joc mai târziu. "Insula Mortului" supunea concurenții la condiții foarte grele de viață, nu în ultimul rând psihice, deoarece nu aveau nimic de făcut până spre sfârșitul jocului. Insula Exilului nu a mai aparut incepand cu sezonul 19 (Samoa). Consiliul Tribal Consiliul Tribal se ține la finalul fiecărui episod. Aici, concurenții votează pentru eliminarea unuia dintre ei. La prima vizită la Consiliul Tribal, fiecare jucător ia câte o torță și
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
fost rechemat în țară, dar a refuzat și a solicitat azil politic în Anglia. Demis din post, a pierdut cetățenia română și toate proprietățile din România. A fost un apropiat al regimului regelui Carol al II-lea și susținător în exil al monarhiei române. A fost Commander of the Most Excellent Order of the British Empire (CBE). La Londra fondează Mișcarea Română Liberă. În anul 1948 statul comunist îi retrage pentru a doua oară cetățenia română. A fost președintele Organizației Tineretului
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
de schimb de informații. Opera sa filosofică este caracterizată de o erudiție clarvăzătoare. Marele serviciu adus filosofiei este entuziasmul cu care l-a apărat pe Descartes, al cărui agent a fost la Paris și pe care l-a vizitat în exil în Olanda. A prezentat unor eminenți gânditori din Paris copia manuscrisului lucrării "Meditations on First Philosophy", și l-a apărat împotriva criticilor clerului. În perioada târzie a vieții a renunțat la ideile speculative și s-a întors la cercetările științifice
Marin Mersenne () [Corola-website/Science/313586_a_314915]
-
Trupele de rezervă au sosit în număr semnificativ în sprijinul celor care luptau cu italienii doar după iulie 1940. Datorită lipsei de soldați ai forțelor regulate, Wavell a căutat să obțină sprijinul localnicilor. Fostul împărat etiopian, Haile Selassie, trăia în exil la Londra din 1936, după ce țara sa fusese invadată de italieni. În iulie, guvernul britanic l-a recunoscut pe împăratul Selassie ca singur reprezentant al etipienilor și a promis să-l sprijine pentru recucerirea tronului. Chiar mai înainte însă de
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
clericală din 1786 și apoi Institutul Teologic începând din 1826. În anul 1796 a fost înlocuită catapeteasma, cu acest prilej fiind demolat zidul despărțitor dintre naos și pronaos. Mitropolitul Veniamin Costachi, care a viețuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său, a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui zid de incintă, repararea chiliilor, acoperirea bisericii și a turnului clopotniță cu draniță, pardosirea bisericii cu lespezi de piatră și ulterior adăugarea unui pridvoraș
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
își părăsește familia și pleacă cu o tigancă. După mulți ani, pe neașteptate, el se întoarce acasă. Statura sa devenise uriașă, iar el pretindea ca a navigat pe mările lumii. Se căsătorește cu sora sa adoptivă Rebeca. Acest fapt determină exilul său din casă. Moare din cauza unei misterioase împușcături la câteva zile după ce-l salvează pe fratele său de la execuție. Colonel Aureliano Buendía este cel de-al doilea fiu al lui Jose A. Bunedia și prima persoană născută în Macondo. Și-
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
a regelui Carol al II-lea”. Împreună cu un grup redus de diplomați ai legației de la Londra se formează un comitet al „Românilor Liberi” (unde Matila Ghyka era unul dintre vicepreședinți), care nu a reușit însă să atingă statutul guvernelor în exil ale țărilor ocupate de puterile axei. În timpul războiului, din cauza bombardamentelor, Matila Ghyka a părăsit Londra, locuind întâi lângă Melrose în Scoția, apoi la Oxford sau în Lincolnshire. În 1941 a publicat o "Cronologie a Istoriei României" al cărei scop era
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
noile autorități; la intervenția Hermionei Asachi, el acceptă ospitalitatea familiei Souvestre, apoi a Mariei Cantacuzino, aceasta din urmă însoțindu-l până la graniță, unde proscrisul, având un pașaport fals cu numele românesc „Golesco”, reușește să treacă în Belgia, pornind pe drumul exilului. Pentru Edgar Quinet începe lunga perioadă a exilului: 19 ani (mai exact, din decembrie 1851 pînă în septembrie 1870). „"Ca și Hugo, el se îndărătnici să nu se întoarcă în Franța imperială a «uzurpatorului» și trăi astfel pe pământul de
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
ospitalitatea familiei Souvestre, apoi a Mariei Cantacuzino, aceasta din urmă însoțindu-l până la graniță, unde proscrisul, având un pașaport fals cu numele românesc „Golesco”, reușește să treacă în Belgia, pornind pe drumul exilului. Pentru Edgar Quinet începe lunga perioadă a exilului: 19 ani (mai exact, din decembrie 1851 pînă în septembrie 1870). „"Ca și Hugo, el se îndărătnici să nu se întoarcă în Franța imperială a «uzurpatorului» și trăi astfel pe pământul de exil al Belgiei"”. La 9 ianuarie 1852 este
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
Pentru Edgar Quinet începe lunga perioadă a exilului: 19 ani (mai exact, din decembrie 1851 pînă în septembrie 1870). „"Ca și Hugo, el se îndărătnici să nu se întoarcă în Franța imperială a «uzurpatorului» și trăi astfel pe pământul de exil al Belgiei"”. La 9 ianuarie 1852 este publicat oficial decretul prin care erau expulzați nominal din Franța Victor Hugo, Edgar Quinet și alți opozanți ai noului regim. Stabilit la Bruxelles, Quinet se recăsătorește în iulie 1852 cu Hermiona Asachi, care
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
9 ianuarie 1852 este publicat oficial decretul prin care erau expulzați nominal din Franța Victor Hugo, Edgar Quinet și alți opozanți ai noului regim. Stabilit la Bruxelles, Quinet se recăsătorește în iulie 1852 cu Hermiona Asachi, care îl urmase în exil. Continuă să scrie: în 1852 îi apare partea a doua a renumitei sale lucrări "Les Révolutions d’Italie" („Revoluțiile din Italia”), în 1853 poemul dramatic în 5 acte "Les Esclaves" („Sclavii”, în revista "Revue des Deux Mondes", tipărit și separat
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
de extrădare, la 1 noiembrie 1858 soții Quinet se stabilesc la Veytaux, în Cantonul Vaud din Elveția. Republică federală promovând principii liberale, Elveția putea oferi exilatului acea libertate de mișcare și de exprimare indispensabile spiritului său. În acei ani de exil, pentru Edgar Quinet era esențial ca prin scrieri sale și prin fermitatea atitudinii sale să lupte împotriva puterilor care înăbușiseră în Europa mișcarea democratică de la 1848. În acest context el publică la 30 august 1859 articolul "Protestation contre l'Amnistie
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
sunt un exilat. Nu recunosc nimănui dreptul să mă exileze și să mă cheme înapoi după bunul lui plac. [...] Nu mă pot preta la acest joc în care se năruie și se înjosește natura umană"”. În cei doisprezece ani de exil în Elveția casa soților Quinet de la Veytaux a fost un punct de atracție pentru prietenii libertății, care aflau aici sprijin moral, îmbărbătare și speranță. Edgar Quinet a fost deseori vizitat de soții Michelet, de Charles-Louis Chassin (primul său biograf), de
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
limbi străine. Una dintre temele centrale ale poeziei sale, face adesea referire la patrie și la locurile sale de origine, din Palestina. Poeta Naomi Shihab Nye se referea la Darwish precum "suflul esențial al poporului palestinian, un martor elocvent al exilului și al apartenenței..." Darwish este văzut ca un simbol al culturii palestiniene. Cu toate că s-a exprimat adesea în opoziție cu politica statului Israel, acesta a respins orice acuzație de antisemitism. Toate volumele sale au fost scrise în arabă, iar unele
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
sau se întindea pe coastele Mării Nordului, dar și pe nordul Germaniei. După moartea lui Hardecanutz, fiul lui Knut, în 1042, neexistând moștenitori, Godwin, contele de Wessex și conducător anglo-saxon, l-a chemat pe Eduard Confesorul, fiul lui Ethelred II din exil din Normandia și l-a numit rege. Eduard a câștigat însă antipatia tuturor pentru că a adus cu el consilieri normanzi în loc de nobili anglo-saxoni. Neavând moștenitor din căsătoria să cu fiica lui Godwin, l-a numit pe vărul sau, ducele William
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
și mă rog la Bunul Dumnezeu să vă întoarcă la vouă înșivă. Se pare că ceva e tulburat în viață dumitale". În 1893 Drumont a încercat fără succes să candideze pentru parlament la Amiens. În 1894 s-a retras în exil la Bruxelles. În 1898, redevenit foarte popular în urmă afacerii Dreyfus, s-a întors în Franța, si cu un program electoral antisemit și beneficiind de sprijinul primarului antisemit al Algerului, Max Régis, în mai 1898, Drumont a fost ales deputat
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
Nicoleta Valeria” a devenit „”. În Franța, soții Grossu activează în publicistică și în activități de ajutorare. Astfel, Nicole Valéry-Grossu, susținea rubrica „Note de lectură”, corespondența și distribuirea revistei „Catacombes”. În anul 1976, a editat publicația religioasă „Iisus Biruitorul”, în vederea unificării exilului românesc în jurul idealurilor mișcării Oastea Domnului. Soții Grossu au fondat asociația "La Chaine" (în românește: „Lanțul”) și au organizat emisiuni radiofonice, în franceză și în română: „Duh și Adevăr”. Ei au inițiat conferințe în care au demascat realitatea cu privire la situația
Nicole Valéry-Grossu () [Corola-website/Science/314017_a_315346]