10,713 matches
-
inferior, pentru intrarea în dezbaterea despre geniu. Ea avantajează spațiile marginale care nu au avut șansa să dea mari gânditori care să ia parte alături de Voltaire și Condillac la marea "conversație europeană", care nu au avut o tradiție literară și filosofică suficient de puternică încât producțiile lor să fie relevante pentru destinul "ideii de geniu". Putem ilustra acest fapt chiar în cultura română. Există între postumele lui Tudor Vianu schița unui curs despre ideea de geniu, redactat în ultimii ani de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
luceafărului și explicația pentru frecvența lui. O lumină mai puțin puternică, rară, care anunță răsăritul luminii orbitoare: "acei rari luceferi, cari ca rari nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a dreptul sub simțul vederii"71); după cum există obiecte care evocă obiceiuri, credințe, moduri de a fi ale unei populații din trecut. Această bifurcare stă în centrul cursului introductiv. Amândouă aceste serii de rezultate se rapoartă la principii și doctrine filosofice; căci una din ele prezentă material și fapte pentru morala socială sau Etica; iar cealaltă, tractând despre arte este chiar baza Esteticei"72. În această dublă articulare a domeniului arheologiei a intervenit ceea ce astăzi am numi un derapaj epistemic: o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un fel de școală a cultivării gustului public, al cărei obiectiv principal îl constituie educarea estetică a națiunii: "a deștepta în suflete o fecundă admirațiune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ne-a atribuit ordinea cosmică. Legitimitatea noastră vine din ceea ce avem de realizat în viitor, într-un plan mistic al expansiunii universului. Dincolo de aspectul anticipator, de voința de a răsfrânge trecutul asupra viitorului răsturnând sensul dinamicii istorice, trebuie subliniată natura filosofică a interogației: pe Bălcescu îl interesează de fapt să degaje din documentele și faptele trecutului o lege internă a poporului român, o "idee" care ne conduce în virtutea apartenenței la o comunitate de sânge. Evenimentele istoriei sunt recitite în contextul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
restrângerea participării la literatură, contrazicând direct logica universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor literare. După cum se știe, imediat după 1870, cultura română a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin disocierea componentei estetice de componenta etică a producțiilor spirituale. Asta a însemnat definirea unei colecții finite de obiecte asociate literaturii, care excludea, prin chiar premisele ei, o reflecție despre "puteri". Convingerea că literatura nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de Mircea Anghelescu, Minerva, București, 1983. Grandea, Grigore H., Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975. Gulian, C.I. (coord.), Antologia gândirii românești. Secolele XV-XIX, II, Editura Politică, București, 1967. Hasdeu, B.P., Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007. Heliade Rădulescu, I., Critica literară, ediție îngrijită de Aurel Sasu, Minerva, București, 1979. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Artă, București, 1943, p. 402. 121 Du Marsais, Despre tropi, traducere de Maria Carpov, Univers, București, 1981, p. 98. Traducerea versului e citată la note, p. 224. 122 B.P. Hasdeu, "Costachi Stamati" (1868), în Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007, p. 797. 123 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 274. 124 Heliade Rădulescu, "Despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Probe rămân și recentul studiu „Biblia. Istorie, cultură și civilizație" , publicat de Aurel Cordaș - Huși în prestigioasa revistă de provincie „Lohanul" nr.10/2009 (p.17-21) care apare într-un oraș de la marginea Europei. Studiul în cauză pleacă de la spusele filosofice ale lui Petre Țuțea: „Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shachespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații Premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filosofia greacă sunt foarte folositoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în totalitate „arhiva de concepte“, dar o aruncă, tocmai pentru că el este orgolios și centrat în propria cultură, în conversația cu celălalt. Dacă refuzi conversația, dispari. Richard Rorty a murit vineri, 8 iunie. În ultimii 30 de ani de activitate filosofică, după ce a fost unul dintre cei mai promițători filosofi analitici, a deschis, pe baze pragmatiste, un dialog și cu partea „adversă“, filosofia continentală, cu rădăcini în tradiția europeană de la Hegel la Heidegger. Mai mult: a afirmat că pentru indivizi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
față de problemele societății contemporane, care răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei confruntări de idei chiar în interiorul catolicismului, pe de o parte (între intransigenți, tradiționaliști și aripa mai liberală), iar pe de altă parte între Biserică și noile idei filosofice și sociale care se răspândeau și se aplicau în societate; acest fapt demonstrează că nu exista o unitate nici de gândire nici de manifestare, ceea ce ducea uneori la contre puternice între unele publicații catolice, aplanate doar prin intervenția Papei. I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conexe, precum și în reversul ei, ostilitatea, la câțiva din marii autori ai lumii dar și în câteva texte literare, mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a raporturile de simetrie și asimetrie pe care aceasta le instaurează între identitate și alteritate și se deschide către o față neexplorată a acestei problematici și anume coincidența între dorința de ospitalitate și dorința de literatură
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
arabă (cca. 1190); în această lucrare Maimonide propunea o formulă alegorica de interpretare a textelor sfinte pentru anularea contradicțiilor dintre învățătură lui Dumnezeu relevata în Tora, cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, exercitând o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din Iudaism și Creștinism până în secolul al XVIII-lea. Scrierile acestuia acoperă o gamă impresionantă de subiecte, fiind primul care a scris un cod sistematic al legilor evreiești, Mishneh Torah. Intenția lui a fost să compună o carte care să
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
componente principale, care explică 67.396% din varianța totală. 4.3. Identificarea grupelor omogene din punctul de vedere al performanței elevilor folosind analiza cluster Alegerea metodei de reprezentare vizuală a performanței elevilor depinde de obiectivele urmărite prin cercetare, de abordarea filosofică a fenomenului și de costurile implicate, dar mai ales de existența datelor necesare analizei și accesul la ele. În acest studiu metoda utilizată pentru reprezentarea vizuală a performanței la nivel teritorial este analiza cluster, aplicată pentru identificarea clusterilor omogeni din
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de dezvoltare economică, socială și culturală. Variabilele reținute în analiză s-au grupat pe 2 componente principale, care explică 67.396% din varianța totală. Alegerea metodei de reprezentare vizuală a performanței elevilor depinde de obiectivele urmărite prin cercetare, de abordarea filosofică a fenomenului și de costurile implicate, dar mai ales de existența datelor necesare analizei și accesul la ele. În studiul efectuat, metoda utilizată pentru reprezentarea vizuală a performanței este analiza cluster, aplicată pentru identificarea clusterilor omogeni din punctul de vedere
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
argumentul este totuși gândit și scris de autor, și nu invers, răspunsurile preexistând adesea în convingerile și înțelegerea autorului referitoare la fenomenul studiat. O ultimă critică pe care o menționăm aici se referă la metoda Școlii engleze, strict argumentativă și filosofică. Date fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată tradiționalistă (eseistică
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
reprimării răscoalelor țărănești din 1907 [...]. Bolliac a demascat semnificația reacționară a doctrinei estetice maioresciene chiar de la apariția revistei Convorbiri literare [...], însuși Xenopol va înfiera cosmopolitismul ideologic al lui Maiorescu”. Tratatul de filosofie apărut în același an (Istoria gândirii sociale și filosofice în România, Academia R.P.R., București, 1964) nu se ridică nici măcar la nivelul celui de istorie, aici C.I. Gulian neacceptând intruziuni în domeniul său de specialitate. Lui T. Maiorescu îi sunt consacrate câteva pagini (pp. 235-238). Astfel, liderul junimist a susținut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reacționare, ci le-a dat o replică puternică”. Maiorescu este văzut ca „ideolog al unei pactizări între moșierime și burghezie” și ca un filosof care nu s-a „lepădat de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază comică: „Maiorescu a deschis seria reprezentanților ideologici ai regimului burghezo-moșieresc [...] care începeau campania antimarxistă fără măcar să se fi ostenit să deschidă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cum a făcut în 1966, ci și „Junimii”. Autorul explică în prefață că a refăcut întreaga documentare, a scris o nouă carte, de fapt „o altă carte”, din prima păstrând doar 20 de pagini, precum și „acele liniamente de ordin general filosofic sau ideologic dinainte clarificate”. O aspră recenzie la cea de-a doua ediție din Junimea și junimismul, apărută în 1978, aparține lui Mihai Cojocariu, specialist în istorie modernă, fiind una dintre puținele intervenții în care istoricii intervin pe un teren
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și un curs de limba rusă la institutul sus-numit. Tot el a susținut în ședința din 18 ianuarie 1945 a aceluiași institut comunicarea „Istoriografia sovietică și principiile materialismului istoric” în care a elogiat viziunea determinismului economic, principiile materialismului dialectic și filosofic și periodizarea după criteriul relațiilor sociale, conchizând că „istoriografia sovietică, pe care n-o cunoaștem încă decât fragmentar, a pășit la realizări de mare amploare” și că „materialismul istoric, aplicând la studiul societății principiile materialismului dialectic, ridică istoria la rang
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei RPR (ianuarie 1949 - decembrie 1951) ne dă imaginea exactă a dimensiunii oportunismului istoricilor români. Centralizarea și planificarea activității științifice istorice reies clar din editorialele revistelor Studii și Buletin științific, seria C., „Științe istorice, filosofice și economico-juridice. Știința limbii, literatura și arta” din anii 1948-1949. Iată, de exemplu, planul pe 1949, prezentat concomitent cu Hotărârea ședinței plenare a CC al PMR asupra stimulării activității științifice, literare și artistice, devenită Decretul nr. 31/28 ianuarie 1949
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și cu intelectuali-activiști, ceea ce a afectat fatal învățământul istoric românesc. Academia Română fusese și ea reorganizată prin decretul din 9 iunie 1948, toți istoricii fiind eliminați. La 13 august 1948 guvernul a numit doi membri titulari la secția de științe istorice, filosofice și economico-juridice, pe P. Constantinescu-Iași și pe B. Lăzăreanu, l-a păstrat pe A. Rădulescu și l-a introdus ca membru de onoare pe C. Moisil, numismat de renume și fost director al Arhivelor Statului, ajuns la o vârstă venerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]