51,240 matches
-
bune după ea. Știți cum e: „de ce ți-e frică nu scapi”. Așa este. Sau dacă nu se întâmplă exact lucrul de care îți era frică, se pot întâmpla altele. De ce? Așa funcționează Universul. Atrageți astfel evenimentele și întâmplările de pe frecvența respectivă. Știu pe cineva care lucrează în străinătate. Și îmi tot spune că e greu. Și EXACT așa îi și este: greu. Tot repetând asta din când în când se duce în subconștient și se înregistrează acolo. Și subconștientul asta
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și cu a utoritatea ei de învățătoare bună și prețuită, dar și ca fiică a preotului Munteanu, victoria era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
steluței mele călăuzitoare. Între noroiul din ce în ce mai înghețat și căldura tot mai frumoasă a sufletului oamenilor, în vacanța de Crăciun mia sosit vestea mutării la școala primară din comuna Filești, un fel de cartier sătesc al Galațiului. Aș fi rămas dar frecvența scăzută atârna neîndurătoare desupra mea. Așa că, la drum. Gazda, foarte binevoitoare, am plătit-o abia peste un an, când eram învățătoare titulară la Tabacu. * Fileștii, mai cunoscut drept Calica, era o așezare de oameni nevoiași. Școala avea doar două posturi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de circumscripție, am hotărât să înființez o “farmacie școlară” cu medicamentele trebuincioase:aspirină, chinină, antinevralgice, purgative, vată, feșe, pansamente sterilizate. Toate astea le luam cu factură de la farmacie și le distribuiam la școală dar și la oamenii din sat. Aveam frecvența foarte bună, vizitele noastre în sat arătându-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. Și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? Știam că locuitorii din Marineanca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Locurile au nume pitorești. O porțiune de deșert presărată cu arbuști piperniciți se cheamă "cîmpul de porumb al diavolului". Alta, fără nici un fir de vegetație, dar încrețită, semănând cu un ogor arat, a fost botezată "terenul de golf al diavolului". Frecvența cu care revine cuvântul "diavol" impune compararea acestui deșert stâncos cu Infernul. Un infern luminat de un soare atroce, singurul element mobil în acest peisaj, diferit, cumva, de ceea ce mă așteptam să văd. Într-un deșert "clasic", vântul poate provoca
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de neașteptate: în cimitire, la restaurante sau pe terenuri goale. În Europa, așa ceva ar stârni mirare și chiar proteste, probabil. S-ar vorbi de o banalizare nepermisă a simbolului național. Explicația pe care mi-o dau, corectă sau nu, în legătură cu frecvența neobișnuită a drapelului în America e una bazată pe o impresie. Există două straturi, cred, în identitatea oricărui american. Unul originar. Cei veniți aici și-au păstrat, în general, tradițiile. Irlandezii au rămas irlandezi, se îmbracă în verde, de ziua
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
școala din Tansa, am putut constata că satul acesta, cât și cel învecinat, sunt foarte proprii pentru școală, că elevii s-ar putea urca la numărul de 50 - 60, căci locuitorii în genere nu se împotrivesc la trimiterea lor. Dacă frecvența este mică, cauza e a se căuta numai în netrebnicia administrației comunale, care privește școala ca un lucru de prisos, închiriază un local nesuficient, în care pot încăpea abia treizeci de copii, lasă și acest local descoperit și în stare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
intereselor școalei. Vădita rea-voință a acestui domn mă face să abstrag de la comunicațiile ce mi le-ar fi putut face interesantele personagiuri de la primărie. Domnul învățător este obligat prin aceasta ca să pretindă de la primărie: 1. Închirierea unui local suficient pentru frecvența posibilă. 2. Acest local să nu se afle într-un vârf de deal, ci în mijlocul satului, încît să poată vizita școala și copiii din Suhuleț. 3. Să comunice o copie a notiței de față pe care o trec în condica
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
clasa a 3-a știu unele definiții gramaticale, în faptă însă nu pot sorta cuvintele după împărțirea gramaticală. Se recomandă d-lui director ca exercițiile practice asupra materiilor predate să prevaleze cu mult învățarea pe de rost a teoriilor generale. Frecvența e relativ mică. Revizor școlar, M. Eminescu [ÎNSEMNĂRI DE LUCRU. VASLUI I] [iulie - septembrie 1875] Pungeștii, com., pl. Racova, jud. Vaslui, se compune din următoarele grupe: [... ] Rediu, comuna, pl. Stemnic, jud. Vaslui, se compune din următoarele cotune: Rediu, reședința, tocmai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cu final: “Oul dogmatic”al lui Ion Barbu, poetul esențial cunoscut de toți liceenii și ca axiomatician dar mai puțin cunoscut ca legionar de simțire. La fereastră întotdeauna, scrie Papadima, asculta discret un tânăr gardian care făcea liceul la fără frecvență și nu l-a divulgat niciodată. Din textul “Ștefan Baciu”, aflăm că la 22 de ani (1931) Papadima începuse să publice poezii în Gândirea, Nichifor Crainic acceptându-l ca membru al grupării. Aici l-a găsit pe Ștefan Baciu “care
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Ha, ha, ha” “N-am nici o nevoie, da’ se pare că nu-i fată proastă. Am auzit că, imediat ce a terminat școala normală, a dat la facultate și că acum e studentă în anul întâi, la cursul prin corespondență...” “Fără frecvență i spune acum”, “Așa, așa cum ziseși, la Științele Naturale” “Grea facultate, n-am ce spune” “ Pe naiba, facultate de gâze și moluște” “ Ia, știi, te rog...” Țîrrrrr.... ...tic-tac, tic-tac, tic-tac... ...Chinuită noapte! Cu toate că, dacă e să fiu drept, nu mă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
aprindă. Deslușea anumite forme în lumina indigo, dar încă nu și culorile. Strada era minunată, răcoroasă și adormită. Traversă parcarea asfaltată spre centrul comercial amorțit. O singură camionetă amușina în jurul benzinăriei Mobil de vizavi. Urechile lui se adaptară, intrând pe frecvența unei cacofonii absolute. Simfonia zorilor: claxoane și strigăte, fluierături batjocoritoare, fâșâituri, alunecări, arpegii și game. La ora asta, riscul să fie arestat pentru vagabondaj era mic. Se opri la capătul cel mai îndepărtat al parcării de la MotoRest, își închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cazurile lui. —Dar nu e, spuse ea, tăios. — Nu. Îmi pare rău. Nu e. Lăsă jos pixul și pipăi cu degetele o carte medicală cu copertă verde, de pe raftul din spatele lui. Dar o lăsă la loculei. Cercetările arată o mare frecvență a suprapunerii diferitelor sindroame de confuzie. De fapt, e posibil să nici nu fie tulburări distincte. Mai bine de un sfert din pacienții cu Capgras dezvoltă și alte simptome delirante. Dacă ne gândim la diferitele cauze ale Capgrasului... Vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rezidă din punctarea particularităților modificărilor fiziologice specifice artelor marțiale, concretizate la nivel de Qwan Ki Do, pe de o parte, și mai mult, la nivelul probei de luptă - ”Song Dau”. Astfel, abordarea experimentală a modificărilor unor indici fiziologici, cum sunt frecvența cardiacă, concentrația acidului lactic sangvin și presiunea arterială pe parcursul acestor probe sportive, crește semnificativ încărcătura științifică a unui astfel de material de specialitate. Toate aspectele de mai sus sunt susținute și de abordarea unor probe tehnice, specifice artelor marțiale, cum
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
adaptări fiziologice de antrenament datorate efortului specific. În ceea ce privește contribuțiile personale la tema de cercetare, ele s-au materializat prin realizarea a două studii: 1.Determinarea regimului de efort competițional în Qwan Ki Do (proba de luptă - Song Dau); 2.Modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice (Thao Quyen) în Qwan Ki Do; Deoarece, așa cum precizam mai sus, cercetările științifice cu privire la fiziologia efortului din Qwan Ki Do sunt abia la început, am considerat că primul pas, realizat
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de vedere, puterea maximă alactacidă este dependentă de (Schmidtbleicher, 1992, citat de Behncke și Faccioni, 2004): -capacitatea de recrutare a unui număr mai mare de unități motorii; -excitabilitatea și frecvența crescută de descărcare a neuronilor motori; -capacitatea sistemului nervos central de a sincroniza descărcările neuronilor motori; -creșterea coordonării intra- și intermusculare; Viteza de conducere nervoasă (cu valori ceva mai mari la membrul superior decât la membrul inferior) și frecvența de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și frecvența crescută de descărcare a neuronilor motori; -capacitatea sistemului nervos central de a sincroniza descărcările neuronilor motori; -creșterea coordonării intra- și intermusculare; Viteza de conducere nervoasă (cu valori ceva mai mari la membrul superior decât la membrul inferior) și frecvența de descărcare a impulsurilor sunt incluse în zestrea ereditară a individului, fiind relativ constante și deci aproape deloc influențabile (factori limitativi predominant ereditari). În ce privește ceilalți factori precizați mai sus, după primele etape ale antrenamentului, în care se constată optimizarea coordonării
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
modificări cardio-respiratorii imediate, necesare pentru menținerea homeostaziei organismului, prin asigurarea necesarului de oxigen și substanțe nutritive, precum și pentru eliminarea produșilor de catabolism celular. a. Modificări cardiovasculare imediate Debitul cardiac Valoarea debitului cardiac este direct proporțională cu debitul sistolic și cu frecvența cardiacă. Dacă în repaus, valoarea debitului cardiac este de circa 5-6 litri/min. (Guyton, 1996), în efort se poate ajunge până al 25 l/min. la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la neantrenați și chiar la 40-50 l/min. la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la sportivii de rezistență (Astrand citat de Apostol, 1998). Între debitul cardiac și consumul de oxigen există o relație proporțională, însă numai până la circa 70% din VO2 max., de unde, mai departe, creșterea frecvenței cardiace va duce la diminuarea debitului sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sistolic. Frecvența cardiacă Creșterea numărului de contracții ale inimii va duce la creșterea debitului cardiac. Este răspunsul adaptativ cel mai prompt și care determină așa-numita tahicardie de efort. Dacă în repaus, valorile normale se situează între 60-90 bătăi/min., frecvența cardiacă va crește proporțional cu intensitatea efortului prestat, putând ajunge până la 180-200 bătăi/min. Barnard și colab. (1973) realizează un test care constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant înclinat la 300 timp de 10, respectiv 15 secunde
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
care constă în două sprinturi maximale pe un covor rulant înclinat la 300 timp de 10, respectiv 15 secunde, iar cu altă ocazie realizează același test, dar precedat de o încălzire de 2 minute. Autori găsesc valori sensibil diferite ale frecvenței cardiace, 168 bătăi/min. în prima situația față de 185 bătăi/min. în cea de-a doua, concluzionând că o perioadă de încălzire cu prestare de efort moderat ameliorează răspunsul cardiovascular la efortul maximal de scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
frecvenței cardiace, 168 bătăi/min. în prima situația față de 185 bătăi/min. în cea de-a doua, concluzionând că o perioadă de încălzire cu prestare de efort moderat ameliorează răspunsul cardiovascular la efortul maximal de scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă va continua să crească, pentru a suplini diminuarea debitului sistolic, până la apariția stării de epuizare. Revenirea la valorile de repaus se face treptat, fiind în funcție de cantitatea totală de efort. Pentru a ilustra răspunsul frecvenței cardiace la exerciții intermitente scurte
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
scurtă durată. În eforturile maximale, frecvența cardiacă va continua să crească, pentru a suplini diminuarea debitului sistolic, până la apariția stării de epuizare. Revenirea la valorile de repaus se face treptat, fiind în funcție de cantitatea totală de efort. Pentru a ilustra răspunsul frecvenței cardiace la exerciții intermitente scurte și intense, Christensen și colab. (1960) realizează un studiu de caz asupra a doi sportivi. Aceștia au avut de efectuat eforturi maximale de 5, 10 și 15 secunde, cu perioade variabile de refacere. Autorii au
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
intermitente scurte și intense, Christensen și colab. (1960) realizează un studiu de caz asupra a doi sportivi. Aceștia au avut de efectuat eforturi maximale de 5, 10 și 15 secunde, cu perioade variabile de refacere. Autorii au constatat faptul că frecvența cardiacă (FC) a fost întotdeauna ridicată atunci când perioada de refacere a fost scurtă, iar în multe cazuri, FC a fost chiar mai mare în primele 5 secunde de refacere decât în ultimele 5 secunde ale reprizei de efort. Presiunea arterială
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]