11,048 matches
-
răutăcios, dar tare mai seamănă cu ceea ce face orice cîine sîrguincios pe copacii din teritoriu...). Pe un astfel de spațiu de cîțiva metri pătrați la colțul unui bloc, îngrădit frumos cu gărduleț, scria, de pildă, cu litere mai mari decît gardul : „Lucrare executată de primăria sectorului 2 !”. Iar Piedone se trage în poză sau își lasă măcar autograful lîngă fiecare astfel de amenajare urbană. Iată însă că la Timișoara o peisagistă din Germania propunea acum un an primăriei „un concept inedit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trage în poză sau își lasă măcar autograful lîngă fiecare astfel de amenajare urbană. Iată însă că la Timișoara o peisagistă din Germania propunea acum un an primăriei „un concept inedit” de parc al copiilor, în care „să nu existe garduri”. Iar în Cluj se va construi începînd de anul acesta un „cartier de tip american cu case care vor avea o mică curte cu gazon, fără garduri”. Se prefigurează așadar o nouă și inedită „ciocnire a civilizațiilor”... Cetățeanul (mai mult
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
primăriei „un concept inedit” de parc al copiilor, în care „să nu existe garduri”. Iar în Cluj se va construi începînd de anul acesta un „cartier de tip american cu case care vor avea o mică curte cu gazon, fără garduri”. Se prefigurează așadar o nouă și inedită „ciocnire a civilizațiilor”... Cetățeanul (mai mult sau mai puțin) turmentat Se apropie alegerile și imaginea cetățeanului turmentat ne bîntuie din nou. Dar, dincolo de această mascotă națională, oare ce mai înseamnă el, „cetățeanul”, ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a gospodăriei la fel de românești unde se găteau toate aceste bunătăți. Putem să începem cu schela necesară pentru a înălța casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru udat zarzavaturile. Vom intra apoi pe ușa prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
disprețului și exasperării iluministe în fața imobilismului și parohialismului, a lipsei cronice de apetit pentru progres și „civilizație”. O poveste „adolescentină” de iubire și ură ca la carte ? în orice caz, o poveste definitorie. În ultima vreme am strigat pe toate gardurile despre „moartea țăranului”. Formulă retorică exasperată și exasperantă, menită să atragă atenția asupra unei evidențe sociale : țăranii, cu economia lor domestică și relațiile lor sociale de tip comunitar, cu rînduiala și stilul lor de viață, sînt pe cale de dispariție - iar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fac reclamă la pateu de ficat, acesta va fi totdeauna un anumit pateu, dintr-un anumit terroir, cu o anumită istorie particulară, documentată prin arhive și urmată cu strictețe și în prezent. Și să-l ferească Dumnezeu pe vecinul de peste gardul terroir-ului să pretindă că și el face același lucru ! Bunica noastră este însă din „deal-vale” și „de odinioară”, din tărîmul lui „a fost odată ca niciodată”. Bunica noastră nu e de la țară, dintr-un sat anume (în ce sat din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o lună o să-mi dărîme casa și să mă mut la bloc. Nu m-am mutat și mi-am văzut mai departe de via mea, pe care o am de la tata. Au ajuns cu buldozerul în vie, mi-au dărîmat gardul, și atunci m-am tras mai spre casă. Și pe urmă a venit revoluția și nu m-au mai demolat...” în final, bătrînica mi-a împărtășit și „viziunea” ei despre istorie : „știam eu că așa va fi, că au fost
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cunoscute de către organele de ordine și intră în sfera de competență a acestora. „Țigănești” sau nu, ele trebuie să plătească pentru faptele lor, și nu pentru culoarea pielii. Și atunci ? Singurul răspuns corect este ceva de genul afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul... Pe nimeni nu au interesat, „pe timp de pace”, existența și funcționarea acestor „clanuri”, iar politicile privitoare la romi au fost adesea doar de ochii lumii - cînd nu au fost de-a dreptul afaceri profitabile, după cum constată și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
politicile privitoare la romi au fost adesea doar de ochii lumii - cînd nu au fost de-a dreptul afaceri profitabile, după cum constată și Krastev. Problemele sînt, de fapt, structurale, doar expresia lor este conjunctural rasială. Ce se ascunde deci „după gard”, ce se află dincolo de acest vîrf de aisberg mai mult sau mai puțin mediatizat ? Cîteva elemente sînt atît de recurente, încît putem să ne hazardăm în a face o mică generalizare : 1. „Clanurile” nu există niciodată ca atare, singure, de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
privind pe gaura propriei chei la străzile României și văzînd ba un golan, ba un pensionar, ba un jandarm, ba un drogat. Or, „elefantul” cu pricina nu este nici mai mult, nici mai puțin decît societatea română care a sărit gardul grădinii zoologice. De ce ? Ce s-a întîmplat de fapt ? De multă vreme, „elefantul” suferă de diverse boli, de care îngrijitorii lui au promis că îl vor scăpa : comunism, corupție și, mai recent, criză. Tratamentul prescris : anticomunism, anti-corupție și austeritate. Primele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
belșug la poala unui tufiș de hortensii -, iubea atît de mult această grădină ! Se însera. Luna încă nu își pierduse din rotunjimile nopților precedente, iar greierii începeau să acopere zgomotul traficului, ca în fiecare seară. Ajunsesem la tufișul de lîngă gardul vecinului, acoperit cu o pelerină de volbură, care îl ascundea practic în întregime. Deodată, ceva a început să miște în tufiș și o arătare s-a strecurat pe sub volbură în luminișul din fața garajului. Am încremenit. — Gertrude, ce faci aici ? am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tradiționali. Această constatare elementară a stîrnit și primii nori pe cerul senin al grădinii noastre zoologice : — Să nu avem însă probleme cu CNCD-ul pentru discriminarea femeilor ! s-a îngrijorat unul dintre candidați. — Aoleu, dacă vin feministele și aruncă prin gard cu ouă clocite în noi ? m-am speriat și eu la rîndul meu. Stați așa, să procedăm sistematic : bărbatul tradițional trebuie să-și bată nevasta ca să fie tradițional ? — Nu, conform standardelor de piață, fișa postului de bărbat tradițional nu cere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă te uitai la nea Cercel, care avea urechile ca niște toarte solide și nasul cu pămătuf sub el, te cuprindea mirarea. Vizitiul îl avea ca la oamenii de zăpadă, lung și ascuțit ca un morcov. Ajunseră la poarta casei. Gardul era mohorât fără trompetele roz, albăstrui și mov ale zorelelor, care îl înfloreau până toamna târziu. Coborâră și-l invitară și pe vizitiu în casă. Și el voia să cumpere un clapon, să-l gătească de Anul Nou. Nea Cercel
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dădu voie să intre: — Înainte și la stânga și iar înainte! Îți foarte mulțumesc, Jeane! Când se întoarse, după două minute, Fane avea un aer nehotărât, de parcă n-ar fi știut dacă trebuie să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard sau mai bine renunță la tot ce zboară. Intră în mica odăiță în care băiatul cel ciufulit lenevea cu coatele pe masă și întrebă de băieș. Era plecat la Sinaia pe întreaga perioadă a sărbătorilor, spuse paznicul. Da’ n-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-se ca niciodată. Până la sfârșitul anului mai era o zi și 11 ore. 5 Generalul Algiu se afla în curte și-ncerca să-și dreseze ogarul. Zăpada era plină-ochi de urmele patrupedului. Conu Costache l-a văzut încă din birjă, gardul nu era înalt, Algiu nu se temea de hoți. L-a simțit și Generalul, deși era cu spatele, pentru că s-a întors imediat și, undeva sub mustața albă, se putea presupune că gura zâmbește, chiar dacă, de văzut, nu se vedea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
știind că în primăvara trecută bunicul plantase niște pomișori tineri. Îi lasă gura apă când se gândește ce coajă fragedă au, mai ales acum, când e mort de foame. Cu acest gând sare ca de obicei: țup-țup! și ajunge la gardul ce ocrotește livada. Se strecoară ușor și începe să caute. E dezamăgit, mai ales că vede cum bunicul a adunat zăpada în jurul fiecărui copac, fie pentru a-l feri de îngheț, fie pentru a-i asigura apa necesară atunci când zăpada
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
de unde cădea. Neimplicat politic se poate. Moral - nu. În politică, suverană este voluptatea distrugerii reciproce. De multe ori, decorațiile consolează orgolii. Ori chiar mediocrități. Politica ucide mai mult decât toate bolile la un loc. Rolul opoziției este să stea pe gard rezemată în coate ți să înjure puterea. Politica e prea nurlie ca să nu fie curtată de artă. Majoritatea pecinginilor planetei noastre sunt eșecuri politice. Morala încearcă să cârpească crevasele săpate de politică. Într-o pânză a lui Breughel, niște orbi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e ca la examen. Își fac din fustă un rezumat. Cârnații de porc îngrașă, numai dacă au în compoziție carne. Trăim ca să - i ajutăm pe ceilalți. Nu se știe însă pentru ce trăiesc ei. Minijupa trebuie să fie ca un gard. Să apere bogățiile, dar să nu le ascundă. Talentul nu se învață. E ca virginitatea : o ai, ori nu o ai. Ne vom însura în cer. Indiferent de sexul îngerilor. Democrația autentică anulează dreptul omului de a comite greșeli nepedepsite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
auricule de tâlhar și ventricule de mucenic ? Invidia este poate cel mai grețos jeg al condiției umane. Bărbatul șiret își convinge soția că toate blănurile îngrașă. Dacă mergi la unele spectacole de teatru, nu mai ai nostalgia celor scrise pe garduri și prin WC - uri publice. De regulă, singura șansă în istorie a țărilor mici este obediența. Minciuna are multiple combinezoane lexicale. Înalță - te cât mai mult, ca dușmanii să fie obligați să scuipe în sus. Unii reușesc să rămână deasupra
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
împing gândul spre o pseudoetimologie : cult + ură. Simțim permanent între noi un drăgălaș bot de hienă. Canibalismul a dispărut pentru că suntem prea veninoși. În sufletul murdar nu se poate intra decât încălțat. Vecinii s - au tot certat mutându-și mereu gardul, până când avocații le - au înghițit gospodăriile. O parte a lumii țipă, iar cealaltă se face că nu aude. Pe unii, și spre Paradis trebuie să - i îndemni cu biciul. În mod cert, mai mult m - au deranjat durerile mele de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
coboară - l în derizoriu ! Cârciuma este portul în care ancorează aproape toate epavele condiției umane. Să fim realiști. Vodca se va vinde întotdeauna mai repede decât arta. Crisparea poate fi semnul unui deranjament, nu al inteligenței. Bețivii se sprijină de garduri. În semeni nu mai au încredere. Părinții de astăzi nu - și mai bat copiii decât când se află în legitimă apărare. Dă - mi Doamne, dușmani viguroși, nu niște căzături parșive. După ce se căsătorește băiatul, tatăl lui devine bigam. Trebuie să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
marile spirite nu s - au întâlnit cu laude decât în propriile necroloage. Norocul fumătorilor : pe ei canibalii îi fac pastramă. Fustițele tinerelor secretare încep prea târziu și se termină prea devreme. Groaza bețivului începe când vede că i se termină gardul. Cei mai zgârciți sunt preoții. Ne dau la biserică vinul cu lingurița. Impostura transformă idealurile în lozinci. Piedicile și îmbrâncelile intră în scenariul oricărui succes. Suntem gârboviți de suspiciuni. Omagiul canibalilor : „ vai ce om bun a fost ” ! La eschimoși, după ce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și pietrele din jurul lor. Viciile anesteziază procesele de conștiință. În exces, și prudența poate fi ticăloasă. Vanitatea proștilor este pur și simplu superlativă. Radicalizarea anunță rinocenizarea. Prea multe dintre cărările pădurii duc spre casa vrăjitoarei. Veleitarii sunt mârlanii cocoțați pe gard ca să - i vadă lumea. Suntem niște cerșetori de omagii. Pragmatismul exacerbat ne poate duce spre o demență deloc teoretică. O urâtă nu iese în societate decât în compania unei cocoșate. Orice imitație are ceva caricatural în ea. În mod fatal
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e ca la examen. Își fac din fustă un rezumat. Cârnații de porc îngrașă, numai dacă au în compoziție carne. Trăim ca să-i ajutăm pe ceilalți. Nu se știe însa pentru ce trăiesc ei. Minijupa trebuie să fie ca un gard. Să apere bogățiile, dar să nu le ascundă. Talentul nu se învață. E ca virginitatea: o ai, ori nu o ai. Ne vom însura în cer. Indiferent de sexul îngerilor. Democrația autentică anulează dreptul omului de a comite greșeli nepedepsite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lotul alimentar legat prin cordon de stația-mamă, iar al treilea era comandantul stației, adică el. Aceasta putea fi întrebuințată și ca simplu telefon cu ajutorul unei antene catarg sau filare, pe care de multe ori o agăța prin copaci sau pe gardurile unor gospodării. În ziua dinaintea evenimentului, pentru care s-au făcut atâtea pregătiri, Bidaru îl sesiză pe căpitan că stația nu mai funcționează normal. După atât de multe și îndelungate repetiții, bateriile erau aproape consumate. Era vorba de baterii speciale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]