9,758 matches
-
Zilnică Necesară de Mangan<br> -30% din Doză Zilnică Necesară de Magneziu<br> -27% din Doză Zilnică Necesară de Fosfor<br> -Mai conțin o importanță cantitate de Zinc, Vitamina B1, B2, B3, Potasiu Conținutul semințelor de chia pentru 100 de grame conform datelor USDA: Total Calorii: 490 - 24% DZR Din Carbohidrați 178 Din Grăsimi 257 Din proteine 54.2 Total Carbohidrați: 43,8 gr - 15% DZR Din care Fibre 37.7 gr. 151% DZR Total Grăsimi 30.8 gr 47% DZR
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
concluzionează despre semințele de chia: Sunt un aliment cu un conținut mic de colesterol și sodiu, o sursă bună de calciu și fosfor, si o foarte bună sursă de fibre și mangan. O uncie de semințe de chia (28 de grame) conține 137 de calorii și 1 gram de carbohidrați digestibili. Dacă scazi fibrele care nu sunt digerabile rămâi cu 101 calorii per uncie. Acest lucru le face să fie cea mai bună sursă de nutrienți din lume, cel mai bun
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
aliment cu un conținut mic de colesterol și sodiu, o sursă bună de calciu și fosfor, si o foarte bună sursă de fibre și mangan. O uncie de semințe de chia (28 de grame) conține 137 de calorii și 1 gram de carbohidrați digestibili. Dacă scazi fibrele care nu sunt digerabile rămâi cu 101 calorii per uncie. Acest lucru le face să fie cea mai bună sursă de nutrienți din lume, cel mai bun lucru la aceste semințe este că sunt
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
ceeace face ca grăsimile bune din acestea să nu râncezească. Acești antioxidanți sunt în aceeași măsură foarte buni și pentru sănătatea ta. Uitându-te la profilul nutrițional al semințelor de chia, poți vedea că o uncie (28 gr.) are 12 grame de carbohidrați, dintre care 11 grame sunt fibre, care nu sunt digerate de organismul tău. Fibrele nu cresc zahărul din sânge, si nu necesită insulină pentru a fi procesată, așa că din acestea nu ar trebui contorizate că și carbohidrați decât
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
acestea să nu râncezească. Acești antioxidanți sunt în aceeași măsură foarte buni și pentru sănătatea ta. Uitându-te la profilul nutrițional al semințelor de chia, poți vedea că o uncie (28 gr.) are 12 grame de carbohidrați, dintre care 11 grame sunt fibre, care nu sunt digerate de organismul tău. Fibrele nu cresc zahărul din sânge, si nu necesită insulină pentru a fi procesată, așa că din acestea nu ar trebui contorizate că și carbohidrați decât un singur gram per uncie (28
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
dintre care 11 grame sunt fibre, care nu sunt digerate de organismul tău. Fibrele nu cresc zahărul din sânge, si nu necesită insulină pentru a fi procesată, așa că din acestea nu ar trebui contorizate că și carbohidrați decât un singur gram per uncie (28 gr.) ceea ce transforma chia într-un aliment cu conținut mic de carbohidrați și un conținut ridicat de fibre. Datorită acestor fibre semințele de chia pot absorbi de 10-12 ori greutatea lor în apă, devenind că un gel
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
toxice, ce apar de asemenea în „gemenele” ei "Amanita verna" și "Amanita virosa". În acțiunea lor, ele aseamănă faloidinei. Astfel conțin cele trei amanatide numite mai sus în material proaspăt aproximativ 20 până la 60 de miligrame falotoxine la 100 de grame masă fungidă. Doza letală de amanitină la om este de 0,1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme, adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
de grame masă fungidă. Doza letală de amanitină la om este de 0,1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme, adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de ciuperci proaspete. Un organism ajuns la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală. Primele simptome provocate de amanitină sunt de natură gastrointestinală care includ greață severă
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
1 miligrame pe kilogram de greutate corporală, pentru o persoană de 70 kilograme, adică aproximativ 7 miligrame. Această cantitate este conținută în mai puțin de 35 de grame de ciuperci proaspete. Un organism ajuns la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală. Primele simptome provocate de amanitină sunt de natură gastrointestinală care includ greață severă precum diaree și vărsături violente. Ele apar de obicei numai 8 până 12
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
vedere al sensibilității sau a rigidității vârfurilor, acestea sunt măsurate în uncii (oz, în limba engleză), avem de la 0.5 oz la 5 oz , și cel mai adesea că increment este măsură de jumătate de oz. O uncie are 28 grame iar dacă un vârf are 1 oz, atunci înseamnă că pentru a se îndoi la 90 grade, e nevoie de o greutate de 28 grame. Că în mai tot ceea privește pescuitul, alegerea unui anume vârf se face având în
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
cel mai adesea că increment este măsură de jumătate de oz. O uncie are 28 grame iar dacă un vârf are 1 oz, atunci înseamnă că pentru a se îndoi la 90 grade, e nevoie de o greutate de 28 grame. Că în mai tot ceea privește pescuitul, alegerea unui anume vârf se face având în minte găsirea unui echilibru cât mai bun între restul bâtului, mulineta, coșulețe, grosimea firului principal și a strunei, tipul de apă și talia peștelui. Dacă
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
Revoluționare Franceze] pentru Greutăți și Măsuri în mai 1793. Prefixul "kilo", de exemplu, este folosit pentru a multiplica unitatea cu 1000, iar prefixul "milli" este de a indica o miime de unitate. Astfel "kilogramul" și "kilometrul" sunt o mie de grame și, respectiv, de metri, iar un "miligram" și un "" sunt o miime de gram și, respectiv, de metru. Aceste relații pot fi scrise în mod simbolic ca: La început, multiplicatorii care erau puteri pozitive de zece au primit prefixe derivate
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
folosit pentru a multiplica unitatea cu 1000, iar prefixul "milli" este de a indica o miime de unitate. Astfel "kilogramul" și "kilometrul" sunt o mie de grame și, respectiv, de metri, iar un "miligram" și un "" sunt o miime de gram și, respectiv, de metru. Aceste relații pot fi scrise în mod simbolic ca: La început, multiplicatorii care erau puteri pozitive de zece au primit prefixe derivate din greacă, cum ar fi "kilo-" și "mega-", iar cei care erau puteri negative
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
în uz mulți ani înainte de a deveni oficial parte a sistemului metric. Secunda a devenit pentru prima oară unitate de bază" de facto" în sistemul metric atunci când, în 1832, Carl Friedrich Gauss a folosit-o pe ea, împreună cu centimetrul și gramul, pentru a obține unități asociate cu valorile măsurătorilor absolute ale . Dacă se bazează pe rotația Pământului, secunda nu este o constantă, întrucât viteza de rotație a Pământului încetinește—în 2008 ziua solară era cu 0,002 s mai lungă decât
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
sa originală, sistemul metric nu era coerent—în special, litrul era 0,001 m și arul (din care derivă hectarul) avea 100 m. Cu toate acestea, unitățile de masă și lungime erau legate între ele prin proprietățile fizice ale apei, gramul fiind concepute ca fiind masa unui centimetru cub de apă la punctul de îngheț. În 1586, matematicianul flamand Simon Stevin a publicat un mic pamflet intitulat "De Thiende" („zecimea”). Fracțiile zecimale fuseseră utilizate pentru extragerea de rădăcini pătrate cu circa
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
conversie. În 1861, un comitet al Asociatiei Britanice pentru Progresul Științei (BAAS) , din care făceau parte William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), James Clerk Maxwell și James Prescott Joule a introdus conceptul unui sistem coerent de unități bazate pe metru, gram și secundă care, în 1873, a fost extins pentru a include unități electrice. La 20 mai 1875, un tratat internațional cunoscut sub numele de "Convention du Mètre" (Convenția Metrului) a fost semnat de către 17 state. Acest tratat stabilea următoarele organizații
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
mod oficial de către (BAAS). Caracteristicile sistemului sunt că densitatea se exprimă în g/cm, forța se exprimă în dine și energia mecanică în ergi. Energia termică era definită în calorii, o calorie fiind energia necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă de la 15,5 °C la 16,5 °C. Ședința a propus și două seturi de unități pentru proprietăți electrice și magnetice - cel electrostatic și cel electromagnetic. Unitățile electrice în sistem CGS erau greoaie. Acest lucru a fost remediat
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
dar "metre" și "litre" în alte țări anglofone. În plus, ortografia americană oficială a rar folositului prefix SI pentru zece este "deka". În engleza americană este utilizat termenul "metric ton" (tonă), pe când în alte variante de engleză se scrie "tonne". "Gram" se scrie, de asemenea, uneori "gramme" în țările vorbitoare de limba engleză cu excepția Statelor Unite ale Americii, deși această ortografie mai arhaică este în curs de dispariție. Dubla utilizare sau confuzia între unitățile metrice și non-metrice a dus la o serie de incidente
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
sau 7:00, în funcție de distanța până la șantier. Pauza de masă era de o jumătate de oră, iar munca se continua până la orele 15:30. Hrana varia în funcție de perioadă. Dimineața se primea o zeamă de orz prăjit ("cafeaua") și 250 de grame de pâine, neagră, veche și tare. La prânz și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
De-a lungul timpului, în diferite țări livra avea diferite valori. Livra utilizată în prezent este cea din sistemul avoirdupois care are o valoare exactă de 0,45359237 kilograme, și este divizată în 16 uncii avoirdupois. Livra romană () valora 324 grame, și era divizată în 12 uncii de 27 gr. Pe lângă cele 12 uncii, livra conținea 24 demi-uncii, 36 "duelle", 48 "sicilique", 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, boabe. Este important de reținut că, raportate, în greutățile din Atena
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
în greutățile din Atena, Roma și Franța, unciile sunt diferite, chiar dacă au aceleași diviziuni de greutate, și anume : uncia romană în 8 drahme, drahma în 3 scrupule, scrupula în 24 de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
de boabe (grains). O altă unitate romană, mina () valora 432 grame și era divizată în 16 uncii (patru treimi dintr-o livră romană). Începând cu Evul Mediu, valoarea livrei în Franța în diferite provincii varia între 380 și 552 de grame. De notat că trebuie făcută diferență între "livre de poids", divizată în 12 uncii "(cf. )", și "livre de poids de marc" (1 marcă = 8 uncii) care valora 2 mărci, deci 16 uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, însă, a fost
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unități de măsură tradiționale la cele din sistemul metric. Livra uzuală ("livre usuelle") a fost definită cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, însă, a fost desființată ca unitate de masă la 1 ianuarie 1840 printr-un decret din 4 iulie 1837, dar încă se utilizează informal. În timp ce unii afirmă că măsurile convenționale (desființate în
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
că măsurile convenționale (desființate în 1839), nu au fost adoptate de către popor, livra ca jumătate de kilogram s-a menținut până în ziua de astăzi în limba franceză. Anterior a mai existat livra esterlină ("livre esterlin") care echivala aproximativ 367,1 grame și a fost utilizată între sfârșitul secolului al IX-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Livra (cu simbolul: lb abreviat de la termenul latin ), este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de masă anglo-saxone : În franceză livra se numește
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]