10,713 matches
-
și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
parte și de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepția liniilor de fund, fac parte din zona de restricție. Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol având un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confecționată dintr-o cameră de cauciuc, acoperită cu o anvelopă de piele, material plastic sau cauciuc, având
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul topirii ei, condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți factori
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există zone fără scurgere în care s-au format câteva lacuri cu apă sărată: Unturosu și Tătaru. Aceste lacuri aparțin grupei de lacuri
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
iar nivelul precipitațiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzută în luna februarie (-27 °C), și ridicată în luna august (+32.7 °C). Precipitațiile minime în luna februarie - 29.6 mm, și maxime în iunie - 124.8 mm. Grosimea stratului de zăpadă a variat între 3 și 33 cm. Cel mai timpuriu îngheț este la 21 septembrie și cel mai târziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna și destul de târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb și negru, trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbției luminii produsă în interiorul norului. ii se formează când
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
superioară a pereților din dreapta și din stanga intrării au fost incizate în tencuiala două inscripții cu litere grecești. Arcadele pereților au fost vopsite cu două benzi, una roșie, cu ocru, de 5 cm și alta albă, cu văr de 6 cm grosime. Literele celor două inscripții au fost de asemenea vopsite cu roșu. Au intaltimea de 7-8 cm și 4,5-6 cm lățime. Fiecare inscripție are la început o cruce. Inscripția din stanga: † Martirii lui Hristos; inscripția din dreapta: Martirii Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor și pronaos de 1.2 metri grosime, ce ascunde și scara de acces către clopotniță, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluție foarte ingenioasă dar nu foarte fericită într-o zonă seismică). Dimensiunile armonioase ale bisericii (22 metri lungime, 5.36 m și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se află un cerc format din 104 blocuri de andezit, așezate pe nivelul antic, unul lângă celălalt, fiecare bloc având o lungime de 0,80 - 0,99 m, grosimea de 0,47 - 0,50 m și înălțimea de 0,43 - 0,45 m. Lipit de acesta, dar cu circa 10 - 12 cm mai sus, în interior, avem cel de-al doilea cerc din stâlpi de andezit format din șase
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de aproximativ 70 m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu al depozitelor, structura grosieră de la bază, prezența
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Ambele biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010). Zăcământul de sare gemă, exploatat din timpuri imemoriale, apare ca extremitate a tortonianului salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (cca 4 km pe direcție nord-sud și cca 2 km pe
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) și Lupului. Sarea gema străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmațiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km și lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subțiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciată la cca 0,7 km. Cu ocazia construcțiilor de cale ferată la Valea Florilor s-au găsit mai multe obiecte vechi în puțuri rotunde, dintre care unele ar putea dată din epoca bronzului. Datarea Carbon-14 a unui
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
de forma masivului învecinat Coasta. Dimensiunile cupolei masivului de sare Sic sunt de 1,45 km (nord-sud) și 1,425 km (est-vest), constituind una dintre cele mai mari acumulări de sare din Transilvania. Înclinarea stratelor indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
cercetată prin săpături de mică întindere, continuând între anii 1910-1913 cu explorarea unei suprafețe de 515 mp. la care se mai adaugă o portiune cercetată in 1925. Săpăturile au fost reluate în anul 1968. Stratul arheologic al stațiunii cu o grosime medie de 3,5 m. cuprinde 7 nivele și anume (de sus în jos): humus gălbui, humus negru, terramare (cu urme de așezare), strat de vălătuci (cu fundament de locuințe și vetre), o altă pătură de terramare intermediară, un al
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
indica existența în acest punct a unei "villa rustica". În anul 2016 ,pe raza comunei , în satul Aruncuta s-a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coadă toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare } , în care baza mare are 2O mm., iar baza mică 18 mm. Jumătate din cercul de la bază mică este zencuit circa 5
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coadă toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare } , în care baza mare are 2O mm., iar baza mică 18 mm. Jumătate din cercul de la bază mică este zencuit circa 5
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]