9,913 matches
-
strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori stresori sau agresori biologici (microbi, bacterii, viruși), reziliența apare ca o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori stresori sau agresori biologici (microbi, bacterii, viruși), reziliența apare ca o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori stresori sau agresori biologici (microbi, bacterii, viruși), reziliența apare ca o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte de tangență cu reziliența. O persoană rezilientă depășește evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentele nefavorabile păstrându și sănătatea fizică și mentală. Imunitatea crește printr-o expunere parțială la factorii agresori. Această caracteristică stă la baza utilizării vaccinurilor. Vaccinul reprezintă o expunere controlată la un anumit tip de agresor biologic, ceea ce conduce la sporirea imunității organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea lui. în același mod, nu putem vorbi despre reziliență decât în urma expunerii la stres a individului. Pe de altă parte, ca și în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organismului față de acel agresor biologic prin dezvoltarea mecanismelor de luptă ale organismului împotriva agresorului și anihilarea lui. în același mod, nu putem vorbi despre reziliență decât în urma expunerii la stres a individului. Pe de altă parte, ca și în cazul imunității biologice, expunerea la stres moderat și depășirea cu succes a stresului conduce la sporirea abilităților subsumate rezilienței. Dacă ai fost un învingător într-o situație dificilă, ai mai multe șanse de a fi învingător și în alte situații dificile. Pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă ai fost un învingător într-o situație dificilă, ai mai multe șanse de a fi învingător și în alte situații dificile. Pe acest mecanism se construiește faima unor performeri în sport, medicină, avocatură, pompieri, parașutiști, dansatori etc. în cazul imunității, o boală cu care organismul se luptă conduce la diminuarea, epuizarea organismului. Din nefericire, ca și în cazul imunității biologice, care asigură homeostazia organismului, un insucces conduce la diminuarea generală a rezilienței. Insuccesul afectează încrederea persoanei că va reuși în fața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte situații dificile. Pe acest mecanism se construiește faima unor performeri în sport, medicină, avocatură, pompieri, parașutiști, dansatori etc. în cazul imunității, o boală cu care organismul se luptă conduce la diminuarea, epuizarea organismului. Din nefericire, ca și în cazul imunității biologice, care asigură homeostazia organismului, un insucces conduce la diminuarea generală a rezilienței. Insuccesul afectează încrederea persoanei că va reuși în fața provocării viitoare. Așa cum s-a văzut anterior, atunci când numărul și severitatea factorilor agresori acționând simultan sau succesiv sporesc, reziliența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scade. Dar această relație între reziliență și factorii agresori nu este atât de simplă și evidentă. Ceea ce din afară poate părea un stresor foarte agresiv, pentru o anumită persoană sau o anumită familie poate avea un impact mai redus. Așa cum imunitatea face diferența între starea de sănătate a indivizilor, reziliența face diferența între capacitatea de a depăși situațiile problematice sau expunerile la violență, fără a-și pierde echilibrul și fără a devia de la calea realizării potențialului de care dispune. Așa cum imunitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imunitatea face diferența între starea de sănătate a indivizilor, reziliența face diferența între capacitatea de a depăși situațiile problematice sau expunerile la violență, fără a-și pierde echilibrul și fără a devia de la calea realizării potențialului de care dispune. Așa cum imunitatea are o specificitate, în sensul că un organism poate fi imun la anumiți factori agresori biologici, dar sensibil la alți agresori, de alt tip, o persoană rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la alți agresori, de alt tip, o persoană rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa sa de imunitate, expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tip, o persoană rezilientă poate fi învingătoare în anumite situații, față de un anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa sa de imunitate, expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din afară, comparativ cu copilul dificil care generează probleme de ajustare emoțională. Bouvier (2001) numește temperamentul facil factor de protecție, iar temperamentul dificil, factor de risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492) afirmă: „Legătura dintre stresul traumatic și alterările sistemului de imunitate, deși puțin înțeleasă, continuă să 259REZILIENȚA atragă atenția”. Aceiași autori susțin că rădăcinile a numeroase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
risc în situații de stres și în raport cu sprijinul din afară disponibil pentru copil. Discutând problema imunității în raport cu trauma, „efectele biologice ale relațiilor și atașamentului ratate”, Rubin și Noonan (2010, p. 492) afirmă: „Legătura dintre stresul traumatic și alterările sistemului de imunitate, deși puțin înțeleasă, continuă să 259REZILIENȚA atragă atenția”. Aceiași autori susțin că rădăcinile a numeroase boli cu care copiii aflați în sistemul de protecție a copilului se confruntă trebuie căutate în experiența lor traumatică, de început, aceea care poate că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se confruntă trebuie căutate în experiența lor traumatică, de început, aceea care poate că a determinat includerea lor în sistemul de protecție. în consecință, ei sugerează că intervențiile vizând dezvoltarea unui atașament securizant sunt mai importante decât medicamentele în sporirea imunității copiilor. Făcând referire la efectele violenței asupra imunității și a homeostaziei organismului, alți autori arată că „apar tot mai frecvent dovezi cu privire la faptul că abuzul și neglijarea copilului au efecte semnificative și asupra tulburărilor fizice ale adultului, cum ar fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de început, aceea care poate că a determinat includerea lor în sistemul de protecție. în consecință, ei sugerează că intervențiile vizând dezvoltarea unui atașament securizant sunt mai importante decât medicamentele în sporirea imunității copiilor. Făcând referire la efectele violenței asupra imunității și a homeostaziei organismului, alți autori arată că „apar tot mai frecvent dovezi cu privire la faptul că abuzul și neglijarea copilului au efecte semnificative și asupra tulburărilor fizice ale adultului, cum ar fi: boli coronariene ischemice, boli ale ficatului și cancer
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o înfățișare atrăgătoare își atrăgeau resurse umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese cognitive, forță fizică, o imunitate și o sănătate bună, un temperament facil; un atașament securizant care să permită dezvoltarea unui model internalizat de funcționare a lumii, încrezător în sine și în ceilalți, cu bune abilități de relaționare cu ceilalți. în același timp, factorii protectivi ai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață sau de a fi fericit este ceea ce stă la baza noilor orientări în psihologie, în care se recunoaște faptul că un individ fericit are o imunitate sporită la boli, o creativitate superioară precum și o capacitate de a rezolva problemele sporită. în relațiile cu ceilalți, un individ fericit este mai înclinat să vină în ajutorul celuilalt, să asculte și să fie empatic. Csikszentmihalyi (1990) vorbește despre „starea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urm. * Considerațiuni cu privire la jurisdicția Curții Penale Internaționale (Haga), în Revista de drept public, nr.4/2005, p.60 și urm. * Statutul Tribunalului Internațional de la Haga, în Revista Română de Drept Umanitar, nr.2/1994, p.26-28 * Aspecte actuale ale problemei imunității internaționale a statelor, în Revista română de drept, nr.4/1969, p.65 și urm. * The immunity of jurisdiction of the States in the phase of codification, în the Legal Science, Realities and Perspectives, Central European Academy of Sciene and
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vor fi luate în perioada premergătoare aderării. Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (cuprinzând 448 articole), însoțit de 36 Protocoale (referitoare la rolul parlamentelor naționale, principiul subsidiarității și proporționalității, Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, privilegiile și imunitățile Uniunii Europene ș.a.), Anexa I și Anexa a II-a, clauzele finale ale Tratatului Constituțional, apoi Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției (pe articole) și cu privire la protocoalele anexate acesteia. Tratatul Constituțional constituie un document normativ, dar și unul institutiv de organizare și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atenteze la drepturile celui dintâi. Cea mai renumit] taxonomie a drepturilor a fost oferit] de c]tre juristul Wesley N. Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv] problemă fundamental] cu privire la întrebarea dac] o afirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupune absența obligației de folosire a violenței pentru autoap]rare. Dar relevanță acestor noțiuni raportat] la justețea atacurilor asupra unor anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod mai direct. De ce anumite categorii de oameni se bucur] de o imunitate moral] în fața atacurilor? Principiile noastre legate de discriminare sunt o functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală le permite chiar în urm]rirea scopurilor corecte moral. Pe lang] doctrina responsabilit]ții colective care susține c] r]zboaiele se poart] între state luate că un întreg, astfel încât nici un cet]țean al statului beligerant s] nu poate pretinde imunitate, principalul atac la adresa cerinței discrimin]rii se fundamenteaz] pe ideea c], cel putin uneori, consecințele sunt mai importante decât principiile. Conform unui asemenea punct de vedere, desi atacarea unui nevinovat este inacceptabil] în mod normal, ea poate fi permis] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât consecințele atacului (Walzer, 1977, capitolul 16). O viziune mai radical] susține c] r]zboiul trebuie purtat ținându-se seama doar de consecințe. Din acest punct de vedere, nu exist] nici o categorie de pesoane care s] fie protejate de o imunitate moral] general] pe timp de r]zboi. Aceia care susțin c] numai consecințele conteaz] nu trebuie s] considere ins] c] problemă nevinov]ției este lipsit] de important]. Ei ar putea s] disting] între vinov]ție și nevinov]ție pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]