9,951 matches
-
Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prin patentele guvernului absolutist din 1850 se reglementează definitiv exproprierea, iobăgia încetează cu desăvârșire și țărănimea eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966 - 1998 între 30 și 50% și care necesită acțiuni de sprijin și revitalizare. Conform recensământului agricol din 2002, suprafața totală a comunei era de 8.652 ha, din care 204 ha teren intravilan. În comună existau 1.126 de gospodării și 1.079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023 de locuințe grupate în 930 de gospodării. Majoritatea satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Curți construcții = 190,53 ha; 8 Neproductiv = 99,05 ha. 11742,73 ha Aceste activități sunt reprezentate de: S.C. „STIL RELIEF si ADCONF” S.R.L.; S.C. D.P.S.A.; S.C. „MOZAIC” S.A. S.C. „STIL RELIEF si ADCONF” S.R.L. are sediul societății în intravilan cu o incintă de 10070 mp. Profilul societății este de confecții textile de damă și bărbați și lucrează pe bază de comenzi atât pe plan intern cât si pentru export. Numărul de angajați este de 130 persoane. S.C. D.P. S. A
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
10070 mp. Profilul societății este de confecții textile de damă și bărbați și lucrează pe bază de comenzi atât pe plan intern cât si pentru export. Numărul de angajați este de 130 persoane. S.C. D.P. S. A. are sediul societății în intravilan, cu o incintă de 4885 mp adiacentă căii ferate. Societatea se ocupă cu prepararea mixturilor asfaltice pentru drumurile județene. Numărul de angajați este de 11 persoane. S.C. ‘’MOZAIC’’ S.A. (moara) are sediul societății în intravilan, în partea de sud a
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
A. are sediul societății în intravilan, cu o incintă de 4885 mp adiacentă căii ferate. Societatea se ocupă cu prepararea mixturilor asfaltice pentru drumurile județene. Numărul de angajați este de 11 persoane. S.C. ‘’MOZAIC’’ S.A. (moara) are sediul societății în intravilan, în partea de sud a localității cu o incintă de 4755 mp. Moara funcționează pe baza cererilor și are 2 angajați. La data întocmirii planului urbanistic general, acesta nu funcționa. Activitățile de tip agricol sunt reprezentate de: S.C. „AGRODUD” S.R.L.
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
urbanistic general, acesta nu funcționa. Activitățile de tip agricol sunt reprezentate de: S.C. „AGRODUD” S.R.L.; S.C. „AGROMEC” S.A.; S.C. „AGRIPROD NOAR” S.R.L.; S.C. „AGROELADIL” S.R.L. și „RAIF” București-Sucursala Brăila-sistem Dudești. S.C. „COMCEREAL” S.A.- baza de siloz Dudești are sediul în intravilan cu o incintă de 9,7 ha adiacentă căii ferate, situată în partea de nord a localității. Societatea are ca profil recepționarea (pe auto), păstrarea, condiționarea produselor agricole și transportarea acestora către beneficiari (mai mult vagonabil). Capacitatea bazei siloz este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
profil recepționarea (pe auto), păstrarea, condiționarea produselor agricole și transportarea acestora către beneficiari (mai mult vagonabil). Capacitatea bazei siloz este de 80.000 tone. Numărul de angajați este de 74 de persoane. R.A.I.F. București-Sucursala Brăila-Sistem Dudești-are sediul în intravilan cu o incintă de 4224 mp și se ocupă de sistemele de irigații. Societatea are un număr de 5 salariați (numai pe localitatea Dudești). Transportul de călători în localitate nu este asigurat și nici nu este necesar. Legătura localității Dudești
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de pietoni. 4. Căile de comunicație și transporturi Căile de comunicație rutieră ocupă o suprafață de 28,67 ha, iar calea ferată împreună cu construcțiile aferente și zonele de protecție ocupă o suprafață de 10,46 ha. 5. Echiparea edilitară În intravilanul localității există o stație de transformare electrică ce ocupă o suprafață de 15,390 mp și o gospodărie de apă ce ocupă o suprafață de teren de 500 mp. a)Situația existentă Comuna Dudești ocupă un teritoriu caracterizat în cea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
elibera terenul de sarcina istorică. Din consultările cu organele care asigură administrarea localității precum și din anchetele efectuate s-au desprins propuneri care vizează o mai buna funcționare a localității. O primă cerință a administrației publice locale a fost introducerea în intravilanul localității a terenurilor cu construcții de locuințe aflate în prezent în extravilan. O altă cerință se referă la căminul cultural pentru care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de cult din Județul Brăila, fiind cunoscută și sub denumirea de "Catedrala Bărăganului". Biserica se află sub patronajul Episcopiei Dunării de Jos, și îl are ca preot paroh pe preotul Dan Ene. Printre structurile de cult ce se regăsesc în intravilanul satului se numără și crucea de piatră din fața fostului CAP, datată ca fiind construită în secolul al XVIII-lea. O altă cruce de piatră, localizată pe teritoriul satului, declarată monument istoric, figurează ca dispărută pe lista Monumentelor Istorice din 2004
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107 stânjeni. Dar lovitura de grație a primit-o, ulterior, de la
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
urma să fie achitată de cei colonizați, eșalonat pe 10-12 ani, din vânzarea bunurilor și a terenurilor deținute în zona de baștină. În acest scop, o delegație a sașilor brașoveni a vizitat casa parohială evanghelică de câteva ori. Lângă proprietatea intravilan a bisericii luterane locuia Iustin Man. Acesta a înțeles planul preotului sas și, pentru a-l zădărnici, a pregătit o ceată de feciori care, în timpul unei vizite a delegației brașovene, a lovit acoperișul casei parohiale cu pietre și lemne. Când
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
mondial, două moșii: una înscrisă pe numele său, cu 307 iugăre 520 stânjeni, și alta împreună cu soția sa, Roxer Jolan, cu suprafața totală de 289 iugăre 1381 stânjeni. Prima moșie, ceva mai mare decât cea de-a doua, avea un intravilan de 5 iugăre 1316 stânjeni, 225 iugăre 1115 stânjeni loc arător, vie cultivată pe 10 iugăre 826 stânjeni, pădure de 63 iugăre 673 stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
1316 stânjeni, 225 iugăre 1115 stânjeni loc arător, vie cultivată pe 10 iugăre 826 stânjeni, pădure de 63 iugăre 673 stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7 iugăre 1306 stânjeni intravilan, 210 iugăre 1456 stânjeni arabil, 39 iugăre 1151 stânjeni fânaț, 10 iugăre 98 stânjeni vie și 21 iugăre 570 stânjeni pădure. Horváth Márton a murit în 1919, lăsând în urma sa cinci urmași. Imediat după decesul lui Horváth Márton, în 1
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
în 1920, pe lista marilor proprietari de pământ, a căror moșii au fost inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din Șmig au construit în Evul mediu o biserică, azi monument istoric, a cărei vechime coboară dincolo de granițele secolului al XIV-lea. Unii
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
metri, lângă Biserica Ortodoxă „Sfinții Mihail și Gavril”, și 392 de metri, la Colțul Hireazului. Casele situate la cea mai mare altitudine sunt cele de la “Muscănești” - 378,5 m. Suprafața totală a Marinului este de 1241,14 hectare, din care intravilan 142,7 ha, iar extravilan 1098,44 ha. Din punct de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele Ban și Fizeș
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
16 km. De la Greci până la Tulcea sunt 58 km, până la Brăila (cu trecerea Dunării la Smârdan) sunt vreo 25 km. Comună Greci este compusă dintr-o singură localitate cu un teritoriu administrativ de 8770 de ha, din care 483 ha intravilan. Comună se leaga printr-un drum județean în lungime de 3 km de DN22D, aflându-se la 72 de km de reședință de județ, Tulcea, si la 25 de km de comună Smârdan, care face legătura peste Dunăre cu orașul
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
ziua de azi. Suprafață administrativă a comunei este de 9367,0 ha după cum urmează: -arabil...2227 ha -vii...1453 ha -pășuni... 890 ha -livezi...7 ha -fond forestier...3865 ha -curti-cladiri...122 ha -altele...795 ha TOTAL...9367 ha Suprafață intravilanului este de 144 ha Sub raport climatic - climă temperat continentală: veri de lungă durată, călduroase și secetoase; ierni nu prea reci, cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 10,8 °C; cantitatea medie de precipitații 350-450mm/mp anual Comună Niculițel este
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
Dumești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Dumești (reședința), Dumeștii Vechi, Schinetea și Valea Mare. Comuna Dumești se învecinează cu următoarele comune: Suprafața comunei este de 5765 ha din care 433 ha intravilan și 5332 extravilan. Relieful este accidentat, cu monticoli și microdepresiuni. Altitudinea este cuprinsă între 120 și 260 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată în 78 de gospodării. Suprafața intravilanului este de ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei Văleni din acea vreme Ioan Roșca Codreanu, tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
din 1946, de când au luat ființă Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent. Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni. Școala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894. Cele două școli urmăresc creșterea gradului de implicare al părinților și al
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]