9,860 matches
-
care vorbesc de "muiarea nădușită de Duhul necurat, adică în care lăcuiește Duhul hitlean"43, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți "se va birui de dracu și se va îndrăci". Mai târziu, această concepție face loc nebuniei ca boală a sufletului, cum o găsim menționată de mai multe ori, începând din secolul al XVII-lea, boală care include multe stări patologice: oligofreniile, a căror existență și chiar incidență o reconstituim prin analogie (majoritatea cauzelor cunoscute astăzi existau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conținutul științific al activității. Aflăm că "pentru furibunzi se întrebuințează cămașa de forță, dușele și carcera". Știm ce înseamnă prima și ultima din aceste recomandări. Despre a doua, "Despre Dușe să spunem că, aici, la Ospiciul Neamț Eminescu internat cu nebunie furibundă, fusese bătut, la duși, cu funia udă". Mentalitatea, pe care am menționat-o anterior, se împacă perfect cu o frază naivă cu care inspectorii își încheie paragraful: "nu am constatat însă întrebuințarea mijloacelor violente", deși, mai spre sfârșitul raportului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mintale. Aceste criterii medico-legale constituie, în mare măsură, fructul experienței străine (pravila fiind, după cum știm, o adaptare a legislației occidentale). Pravila stabilește, mai întâi, expertiza, desigur, încă rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci, "carii foarte lesne cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinci, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert ("ce fel de nebuie va fi fost având"). Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară a acestora este recomandabilă. Pe lângă cazurile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a acestora este recomandabilă. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
minte... să nu i se dea nici un feal de certare pentru că ajunge'i lui certare, că easte nebun și fără minte"). Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va greși la vremea ce iaste înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care este implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va greși la vremea ce iaste înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care este implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele interesante elemente de patologie psihiatrică și care reflectă moravurile vremii. Se prevedea, de exemplu, divorțul în cazul alienării unui dintre soți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ca profesor suplinitor, a lăsat în amintirea celor care l-au cunoscut imaginea unui excelent conferențiar. A colaborat, în îndelungata sa activitate, la reviste românești și străine dintre cele mai importante. Dintre lucrările publicate, cităm articolele sale din revista Spitalul ("Nebunia lui Eminescu", "Nevropatia în antichitate", "Confuziunea mintală și demența precoce", din România Medicală ("Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii și științei"), din Revista științifică Adamachi ("Ce-i real și posibil în therapia sterilisans magna și în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cel puțin a instruirii medicilor practicieni în problemele medico-legale ale specialității, pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc fără un grăunte de nebunie", Zosin delimitează pe parcurs "nebunia responsabilă de crime" de "nebunia alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
practicieni în problemele medico-legale ale specialității, pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc fără un grăunte de nebunie", Zosin delimitează pe parcurs "nebunia responsabilă de crime" de "nebunia alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
specialității, pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc fără un grăunte de nebunie", Zosin delimitează pe parcurs "nebunia responsabilă de crime" de "nebunia alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din legile române în vigoare sub raportul medical, juridic și social, București, 1902, p. 62. 25. Zosin P., Nevropatia în antichitate: neurastenia, paralizia generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903. 28. Zosin P., Alienații în România (Les aliénés en Roumanie), în Archives de Neurologie, nr. 99, mars, 1904
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
senilitatea din punct de vedere clinic și îngrijirea bătrânilor, 1913, Iași. 97 Contribuția la istoria psihiatriei în România: Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, în "Arhiva", 1905, 3, pp. 107-113; 1905, 4, pp. 155-163; 1905, 5, pp. 197-204; 1905, 6, pp. 252-256; Nebunia lui Eminescu, în "Spitalul", 1903, 18, p. 7-9; Nevropatia în antichitate, neurastenia, paraliza generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în "Spitalul", 1903, 11, pp. 12-19; Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă, în "Adamachi", 1910, 4. 98 Doctorul Panaite Zosin, Teză, Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se descurcau... Ajunsesem un popor de mascați... Gh. P. unu: Numai că la un moment dat ți se lipea masca de obraz... și nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vrea să spună că are dreptate) Are... Gh. P. doi: N-are! Gh. P. unu: Are! Gh. P. doi: N-are! Gh. P. unu: Bine, n-are... Și-atunci cine are dreptate? Tu? Eu? Gh. P. doi: E, aici e nebunia! Gh. P. unu: Adică?! Gh. P. doi: Ascultă; ghinionul nostru a fost că am căzut, că am nimerit într-o întîmplare, căreia i s-a spus comunism..., înțelegi? Ei, odată intrați în mașinăria asta, am devenit, cum să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
n-ar fi bine să se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și? Octav: Și maestrul le spune că pot să se sinucidă dacă vor... dar că e prea mare deranjul... Mona: Și? Octav: E, aici e aici! Aici vine nebunia. Omul cumpără Cola, o bea, rîgîie de plăcere și pleacă liniștit... Vrei să cumperi o Cola? Mona: Nu... mă gîndesc că e prea mare deranjul... Nu merită... Octav: Nu-i nimic, nu-i nimic... altul la rînd...! (îl vede pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îndelungată, democratism mult și respect față de drepturile altor naționalități, cu orientarea ce cată să o apuce, îmi face impresia că pășește pe drumul imperialismului rusesc. Se poate ca actualul guvern al Ucrainei să fi avut răi sfătuitori, pentru că de când cu nebunia bolșevică, bunele relațiuni de vecinătate ale noastre cu marea Republică Ucraineană au fost pe nevrute întrerupte. Mai înainte avusesem contact mai des și Rada Centrală se arăta foarte binevoitoare față de tânărul nostru stat. Această legătură căutăm acum să o restabilim
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să pună jos pe Bălcescu, cineva a sărit În spinarea vlăjganului și, cu mâinile Înfipte În părul lui răvășit, trăgea fără milă. Sotea s-a dat bătut... Te a lovit rău ? Întreabă Ion Ghica, colegul salvator. Eu cred că e nebunie să te pui cu unul ca ăsta. Și ce vrei să fac ? Să Îndur tirania lui ? Să mă fi omorât și tot nu m-aș fi lăsat călcat În picioare. Îți mulțumesc că ai sărit În ajutor. Ion Ghica Începu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
explicat când Îl putem prevedea”. Așa, bunăoară, se poate totdeauna prevedea că un element de clor adăugat protoclorurei de mercur o va schimba pe aceasta Într-o otravă violentă sau că beladona luată Într-o doză mai mare va provoca nebunia; dar, cu toate că aceste prevederi sunt În totul sigure, explică ele oare cât de puțin fenomenele? Cauza unui fenomen și deci explicarea lui nu poate reședea În Însăși legea lui de producere; căci, legea nefiind decât generalizarea fenomenului, ar urma că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
n-ar putea naște decât existențe inferioare ar fi un tată care decade prin actul nașterii. (n. s. 1473, p. 777) 34 Atunci cum ar putea cineva să cerceteze ipostaza lui Dumnezeu-Cuvântul, fără numai dacă, cuprins de o stare de nebunie, ar încerca acest lucru? Despre aceasta duhul profetic spune: Iar neamul Lui cine-L va spune? (Is. 53, 8). Iată că însuși Mântuitorul nostru, sprijinind pe stâlpii tuturor celor ce sunt în lume - mă gândesc la Apostolii cei inspirați - S-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o raționalitate fără subiect. (n. s. 21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul, va fi numaidecât o nebunie ca nefiind înainte de El nici cel mai mic interval, să se spună că era cândva când nu era Cel veșnic și că Fiul este din nimic 34. Însuși Domnul zice: Eu sunt Adevărul și nu zice: Am fost făcut adevăr
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuia să moară. Dar El fiind Viața, a îngăduit morții să lucreze numai până ce s-a produs ca moarte. Dar îndată după aceea, a scos trupul de sub efectul ei. (n. s. 102, p. 141) 43 a fost disprețuită înșelăciunea și nebunia dracilor, dacă nu de când Puterea și Cuvântul lui Dumnezeu, Care e și Stăpânul tuturor acestora, pogorând pentru slăbiciunea oamenilor, S-a arătat pe pământ? De când meșteșugul și școlile vrăjitoriei au început să fie părăsite, dacă nu de când s-a produs
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să pătrundă cu mintea lor nașterea cea de sus a Fiului! Dacă nimeni nu poate explica nașterea aceasta în timp din Fecioară, naștere cu nenumărați martori, prezisă cu atâția ani înainte, văzută și pipăită, cât de mare trebuie să fie nebunia acelora care iscodesc și încearcă să pătrundă cu mintea nașterea cea nespusă a Fiului din Tatăl? Nici arhanghelul Gavriil, nici Matei n-au putut sa spună ceva mai mult, ci atât doar că S-a născut de la Duhul Sfânt; dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]