9,866 matches
-
că „toate tratatele încheiate până în acest moment între cele două țări nu corespund intereselor lor. De aceea, ele au căzut de acord să considere aceste tratate nule și neavenite”. Articolul 1 stabilește că „prin Turcia se înțelege teritoriul inclus în Pactul Național din 28 ianuarie 1920 (1336), adoptat și ratificat de Camera Deputaților Otomană din Constantinopol și adus la cunoștință presei și tuturor statelor”. Tratatul stabilea (articolele 1 și 2) noua frontieră de nord-est a Turciei. Fostul oblast Kars și partea
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
modifice cursul aranjamentelor de pace. De asemenea, aceștia au fost informați constant cu privire la acțiunile Mișcării Khilafat, care milita pentru protejarea poziției Califatului. Deputații noului parlament otoman, aleși după semnarea armistițiului, au adopta în ședința din 12 februarie 1920 așa numitul „(Pact Național”, care era practic o declarație de independență. Mișcarea Khilafat a încercat să influențeze guvernul britanic să mențină și să apere califatul și integritatea imperiului. În ciuda faptului că această mișcare avea un caracter predominant musulman, ea a devenit parte a
Conferința de la Londra (februarie 1920) () [Corola-website/Science/323386_a_324715]
-
proscripție a arhiepiscopului Trolle. A doua zi, în 9 noiembrie, un consiliu condus de arhiepiscopul Trolle i-a condamnat pe cei de pe listă la moarte pentru erezie; principalul cap de acuzare a fost acela că s-au unit într-un pact cu scopul de a-l da jos pe Trolle din scaun. Mulți dintre ei erau însă membri de marcă ai grupării Sture și deci potențiali adversari ai regilor danezi. La orele prânzului, episcopii antiunioniști de Skara și Strängnäs au fost
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
transferă puteri suverane, și suprastatale, care concep legislația aplicabilă pe teritoriul statelor membre, în temeiul suveranității care le-a fost delegată de acestea). Liga Națiunilor a fost o organizație interguvernamentală cu vocație de universalitate și cu obiect general de activitate. Pactul Ligii Națiunilor a fost adoptat la Conferința de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. Liga Națiunilor și-a încetat activitatea odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, dar a constituit un experiment complex și important în perspectiva istoriei
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
și Paris, care au venit doar într-o formă limitată. Beneš s-a îndreptat apoi către conducerea sovietică de la Moscova, care a început o mobilizare parțială în Belarusul de Est și în RSS Ucraineană și a amenințat Polonia cu denunțarea Pactului de neagresiune Sovieto-Polon. Cu toate acestea, liderul polonez, colonelul Józef Beck credea că Varșovia trebuie să acționeze rapid pentru a întârzia ocuparea orașului de către germani. La orele prânzului în ziua de 30 septembrie, Polonia a dat guvernului cehoslovac un ultimatum
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
ororile regimului stalinist. Cele mai importante reforme în istoria României moderne, precum și în Basarabia interbelică, inclusiv reforma agrara, pot fi înscrise, pe bună dreptate, în palmaresul PNL-ului românesc. Anexarea Basarabiei la URSS în anul 1940, drept consecință a odiosului pact comunisto-nazist Pactul Ribbentrop-Molotov, precum și prolongarea acestuia în anul 1944 au anihilat, pentru multe decenii înainte, mișcarea politică liberală în spațiul românesc. Liberalii au fost printre principalele ținte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I.C. Brătianu și Gheorghe
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
stalinist. Cele mai importante reforme în istoria României moderne, precum și în Basarabia interbelică, inclusiv reforma agrara, pot fi înscrise, pe bună dreptate, în palmaresul PNL-ului românesc. Anexarea Basarabiei la URSS în anul 1940, drept consecință a odiosului pact comunisto-nazist Pactul Ribbentrop-Molotov, precum și prolongarea acestuia în anul 1944 au anihilat, pentru multe decenii înainte, mișcarea politică liberală în spațiul românesc. Liberalii au fost printre principalele ținte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I.C. Brătianu și Gheorghe I. Brătianu
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
măsură de prevenție, Alboin și-a întărit alianța cu avarii, semnând ceea ce Paul Diaconul numește un "foedus perpetuum" („tratat veșnic”) și ceea ce în secolul al IX-lea "Historia Langobardorum codicis Gothani" s-a referit la un "pactum et foedus amicitiae" ("pact și tratat de amiciție"), adăugând că tratatul a fost pus pe hârtie. Tratatul prevedea că avarii urmau să ia în posesiune Pannonia și să dea în schimb sprijin militar longobarzilor odată ajunși în Italia, ori de câte ori aceștia ar fi cerut ajutor
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
a fost atrasă în Afacerea Arrakis. În Landsraad existau zvonuri că Irulan urma să se căsătorească cu Paul, ceea ce ar fi confirmat acceptarea trecerii puterii imperiale în dreptul Casei Atreides. Însă invidia Împăratului la adresa Ducelui Leto l-a condus la un pact cu rivalii săi, Casa Harkonnen. Acesta i-a promis Baronului că pe langă fieful Arrakis va permite ca Irulan să se mărite cu Feyd-Rautha. Baronul a fost de acord bazându-se pe formarea unui Imperiu Harkonnen, insă Irulan s-a
Prințesa Irulan () [Corola-website/Science/325154_a_326483]
-
pentru a preveni preluarea acestei baze de către musulmani. Pe de altă parte, el a fortificat zidurile orașului și l-a aprovizionat cu suficiente muniții pentru eventualitatea unui asediu. Potrivit cronicarului de mai târziu, Leon de Ostia, Grigore a încheiat un pact cu principele longobard de Benevento și de Capua, Atenulf I, și cu locuitorii din Republica Amalfi, creând o forță comună care i-a atacat și i-a înfrânt pe sarazini. La 2 iulie 911, el a semnat un alt "pactum
Grigore al IV-lea de Neapole () [Corola-website/Science/324720_a_326049]
-
materiale și umane aparent nelimitate ale Rusiei. Se știa însă că Rusia își poate mobiliza armata foarte încet, armata germană s-ar fi întors împotriva armatei ruse doar după învingerea rapidă armatei franceze. După ce Regatul Unit și Franța au încheiat pactul Antanta cordială, împăratul Wilhelm al II-lea a cerut contelui Schlieffen să conceapă un plan care îi făcea posibilă Germaniei să lupte pe două fronturi. Conform căpitanului american Douglas Cohn victoria japoneză în Războiul ruso-japonez din 1904-05 a discreditat armata
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]
-
apoi în centrală Ministerului Afacerilor Externe pe postul de secretar de stat pentru integrare europeană și afaceri multilaterale (2001-2003). În calitate de secretar de stat, el a îndeplinit și alte atribuții: președintele Autorității Naționale de Securitate (2001 și 2002), Coordonator Național al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003), președintele Comisiei Interministeriale pentru aderarea României la NATO (2001-2003) și șef al delegației României la negocierile pentru aderarea la NATO (2003). În anul 2003 Mihnea Motoc a fost trimis ca ambasador extraordinar și
Mihnea Motoc () [Corola-website/Science/326431_a_327760]
-
oamenilor și trimiterea lor în Iad este o pedeapsă, care a fost îndeplinită pentru 400 de ani după acel incident. Un păianjen, care ulterior s-a dovedit a fi Stăpânul Iadului, i-a dat o nouă viață și făcuse un pact cu ea; în schimbul formei sale nemuritoare, ea nu poate intra în Iad și trebuie să rămână pe malurile Iadului, fiind corespondentul urii și răzbunării oamenilor. Pentru ca aceasta să poată îndeplini sarcinile, Stăpânul Iadului i-a cerut să uite de propria
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
("Pactul Național") este un set de șase decizii importante luate în cadrul ultimei sesiuni a parlamentului otoman. Parlamentul s-a întâlnit în sesiune pe 28 ianuarie 1920 și și-a publicat deciziile pe 12 februarie 1920. Aceste decizii au fost pretextul pentru
Misak-ı Millî () [Corola-website/Science/322759_a_324088]
-
Un grup de parlamentari organizat de simpatizanții lui Mustafa Kemal cunoscuți cu numele de "Felâh-ı Vatan" avea sarcina să anunțe hotărârile Congresului de la Erzurum și celui de la Sivas. Mustafa Kemal a pus că „Pumnul națiunii este cel care a scris Pactul Național, care este principiul principal al independenței noastre în analele istoriei”. Deciziile luate în cadrul acestor ședințe parlamentare au fost utilizate ca bază pentru negocierile noii Republici Turce în cadrul Tratatului de la Lausanne.
Misak-ı Millî () [Corola-website/Science/322759_a_324088]
-
În schimb, zestrea a fost scrisă și protejată de proprietățile din Boemia. La data de 16 martie 1637, a fost semnată o alianță de familie între Habsburgi și filiala poloneză a Casei de Vasa. Vladislav a promis să nu semneze pacte împotriva Habsburgilor, și să le transfere drepturile sale la tronul suedez în cazul dispariției liniei sale de moștenitori. În schimb, Habsburgii au promis să sprijine efortuirle sale de a recâștiga coroana suedeză, și să-i transfere câteva teritorii în cazul
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
Șase Zile, OEP, pe atunci cu centrul în Iordania, a devenit o forță. Marele influx de palestinieni din Iordania de după „Septembrie Negru” a dus la un alt dezechilibru demografic în societatea libaneză, punând presiune pe instituțiile sale democratice înființate prin Pactul Național. Până în 1975, refugiații ajunseseră să numere peste 300.000 de persoane și OEP își crease efectiv un stat în stat, în mod deosebit în Libanul de Sud, care atunci juca un rol important în Războiul Civil Libanez. Din 1968
Războiul din Liban din 1982 () [Corola-website/Science/322146_a_323475]
-
Rae apar și-l protejează. Neferet apare și oprește încăierarea, pretinzând că Rephaim este darul ei de la zeiță, Gardianul ei. Ulterior, Kalona însuși apare și-l cheamă pe Rephaim, care o aduce pe Zoey ca martor. Acesta le oferă un pact împotriva lui Neferet și Zoey acceptă. În acest timp, Erik simte compulsia de Vânător pentru prima dată și Însemnă o tânără fată oarbă, Shaylin. Când aceasta își revine, Erik observă că are un semn roșu. O dată cu Semnul, aceasta își primește
Predestinare (roman) () [Corola-website/Science/329732_a_331061]
-
1963 emigrează, locuind între anii 1963-1996 în Franța (Paris), Statele Unite ale Americii, Germania, Italia și Mexic. În 1968, semnează o altă scrisoare deschisă, publicată în presa franceză, prin care se protestează împotriva intervenției militare în Cehoslovacia a țărilor ce semnaseră Pactul de la Varșovia. În decembrie 1981 protestează împotriva introducerii Legii Marțiale în Polonia ("stan wojenny w Polsce"), prin care guvernul Republicii Populare Polone impune restricții drastice, într-o încercare de a elimina opoziția de pe scena politică. În 1990 devine cetățean onorific
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
Europa de Est. Chiar și așa relațiile Poloniei cu Kremlinul nu era atât de încordate precum cele ale Iugoslaviei, iar oprirea influenței sovietice în Polonia nu era vizibilă; în cele din urmă, la 14 mai 1955 a fost semnat în capitala poloneză Pactul de la Varșovia, pentru a contracara înființarea NATO. La cel de-al XX-lea Congres a fost inițiat un proces de democratizare parțială a vieții politice și economice în Polonia. Numarul agenților de securitate a fost redus cu 22%, iar 9
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
evrei, vor incita la animozitate față de evrei. Konstantin Rokossovsky și alți consilieri sovietici au fost trimiși acasă, iar comunismul polonez a urmat o orientare mai independentă. Cu toate acestea, Gomułka era conștient că sovieticii nu vor permite Poloniei să părăsească Pactul de la Varșovia datorită poziției strategice a țării dintre Uniunea Sovietică și Germania. Acesta a fost de acord ca trupele sovietice să rămână în Polonia, și nu vor fi permise izbucnirile antisovietice. Prin aceasta, Polonia evita riscul unei intervenții sovietice, așa cum
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
1066, înainte de a pustii coasta sudică a Angliei, terminând la Sandwich, Kent. La Sandwich, Tostig a căutat marinari pricepuți. Apoi, a navigat spre nord după ce s-a luptat cu câțiva conți englezi, iar, ajuns în Scoția, ar fi făcut un pact cu regele norvegian Haardraada pentru a-l ajuta în invazia Angliei. Istoricul medieval Orderic Vitalis are o variantă diferită a poveștii, el spunând că Tostig a călătorit către Normandia pentru a se "înrola" ca și ajutorul lui William, Duce de
Bătălia de la Fulford () [Corola-website/Science/328168_a_329497]
-
se "înrola" ca și ajutorul lui William, Duce de Normandia. În acel stadiu, se spune că William nu a putut să se implice, astfel că Tostig a pornit pe mare, iar, din cauza furtunilor, a ajuns în Norvegia unde a încheiat pactul cu Haardraade. La începutul lui septembrie 1066, Haardrade a ridicat ancora în Norvegia cu 300 de bărci. Apropiindu-se de coasta Engleză, lor li s-au alăturat navele lui Tostig, astfel ei au navigat împreună până la York. Versiunea lui Orderic
Bătălia de la Fulford () [Corola-website/Science/328168_a_329497]
-
punct de vedere istoric încă dinaintea divizării acesteia, fiind locuită de o majoritate poloneză. Adolf Hitler a preluat puterea în Germania în 1933, la început el (Hitler) a inițiat o politică de reapropiere de Polonia, care a culminat cu semnarea pactului de neagresiune germano-polonez în 1934. Politica externă din primii ani ai puterii naziste căuta atragerea Poloniei în Pactul Anticomintern, care trebuia să se constituie într-un front comun împotriva Uniunii Sovietice. Germania era cointeresată de stabilirea unor noi granițe cu
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]
-
puterea în Germania în 1933, la început el (Hitler) a inițiat o politică de reapropiere de Polonia, care a culminat cu semnarea pactului de neagresiune germano-polonez în 1934. Politica externă din primii ani ai puterii naziste căuta atragerea Poloniei în Pactul Anticomintern, care trebuia să se constituie într-un front comun împotriva Uniunii Sovietice. Germania era cointeresată de stabilirea unor noi granițe cu Polonia, care să rezolve problema izolării exclavei germane a Prusiei Răsăritene care era separată de trupul Reichului de
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]